Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Plecarea Angelei Merkel generează un vid de putere: Franța și Italia, acord pentru reîmpărțirea puterii

Publicat

in

Premierul italian Mario Draghi şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor semna săptămâna viitoare un acord pentru a încerca să echilibreze balanţa puterii în Europa după plecarea cancelarului german Angela Merkel de la conducerea guvernului de la Berlin, a declarat o sursă guvernamentală, transmite Reuters.

Detaliile acordului rămân nedezvăluite, dar un alt oficial italian a declarat că acordul va stimula cooperarea dintre ţări în domenii care cuprind economie, comerţ, turism şi cultură.

Proiectul a fost discutat pentru prima dată în 2018 sub premierul Italiei de atunci, Paolo Gentiloni, dar relaţiile dintre Roma şi Paris s-au deteriorat după ce Gentiloni a fost succedat în acel an de guvernul populist al Ligii şi Mişcării 5 Stele.

Sub conducerea lui Draghi, legăturile dintre cele două ţări sunt pe deplin restabilite, iar el şi Macron sunt din ce în ce mai dornici să acţioneze în tandem pentru a modela politica europeană după ani de neînţelegeri între cele două ţări.

”Macron vrea o legătură mai puternică cu Italia, iar Italia vrea să se insereze în parteneriatul tradiţional dintre Franţa şi Germania”, a spus cel de-al doilea oficial italian, cerând să nu fie numit.

Intenţia Italiei este ca tratatul să fie numit după palatul Quirinale al preşedintelui italian, unde va fi semnat, a spus prima sursă.

Detaliile privind fondul tratatului nu au fost încă dezvăluite. Un purtător de cuvânt al lui Draghi a refuzat să comenteze, în timp ce biroul lui Macron a spus că nu poate confirma întâlnirea dintre cei doi lideri în această etapă.

Tensiunile dintre Roma şi Paris au atins un apogeu la începutul anului 2019, când Franţa şi-a rechemat pentru scurt timp ambasadorul din cauza unei dispute referitoare la imigraţie.

Cea mai recentă întâlnire dintre Draghi şi Macron a avut loc la Paris, săptămâna trecută, şi s-a concentrat pe tranziţia politică din Libia, o problemă de importanţă strategică pentru ambii lideri.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cu Udrea `captivă` la bulgari CAB reia judecata în mega-dosarul Hidroelectrica – Instanța verifică îndeplinirea OEA și dacă o poate audia pe aceasta

Publicat

in

De

Curtea de Apel București reia, marți, discuțiile în dosarul de mare corupție al fostului ministru Elena Udrea, privind modalitatea de încasare a unor sume de bani pentru partid de la omul de afaceri din Energie, Bogdan Buzăianu, pe fondul tunului politic pus pe compania acestuia, Energy Holding.

La termenul de marți al procesului instanța va relua demersul de a o audia pe Elena Udrea, care în prezent este încarcerată în Bulgaria, țară în care a fost prinsă exact când încerca să fugă în Grecia, chiar la câteva ore după reactivarea efectelor deciziei definitive din dosarul Gala Bute.

Anterior instanța e emis un ordin european de anchetă pentru care însă nu a primit detalii la termenul anterior, din 9 mai, și a decis continuarea lui în speranța că se va putea crea legătura directă între instanțe pentru audierea fostului demnitar prin videoconferință.

Este de amintit că fostul ministru Udrea a solicitat la finalul administrării probelor anchetatorilor DNA în acest dosar să fie audiată, cerere ce face parte din arsenalul inculpatului privind dreptul la apărare.

Pe parcursul procesului magistratul de la CAB i-a oferit în repetate rânduri posibilitatea Elenei Udrea de a da o declarație dar aceasta a arătat mereu că dorește să uzeze de acest drept după administrarea tuturor probelor testimoniale.

Astfel, la acest moment cazul Hidroelectrica stă blocat în dreptul Eleni Udrea de a da o declarație și în faptul că aceasta este „blocată„ în alt stat.

Curtea de Apel București a stabilit, în 9 mai, emiterea unui ordin european de anchetă în vederea îdentificării precise a locației în care se află încarcerată Elena Udrea pe teritoriul Bulgariei, pentru audierea acesteia prin videoconferință în mega-dosarul Hidroelectrica.

La termenul respectiv al acestui mare proces de corupție în care Elena Udrea urma să fie audiată în calitatea sa de inculpat instanța a constatat că Tribunalul București,  instanța de la care a solicitat informații cu privire la localizarea persoanei condamnate Elena Udrea a arătat că nu are date concludente.

Mai precis, Tribunalul București este instanța de executare în cazul sentinței definitive a ICCJ din dosarul Gala Bute în care Elena Udrea a rămas cu cei șase ani de închisoare cu executare.

Astfel, Tribunalul este instanța care trebuie să pună în executare acea deciziei definitivă a ICCJ și de asemenea instanța care primește datele operative privind executarea efectivă a încarcerării.

Sechestre menținute

La finalul lunii martie judecătorul care are în analiză dosarul Hidroelectrica a verificat din oficiu starea sechestrelor puse de procurorii DNA în dosar și a stabilit că există în continuare motivele și temeiurile pentru care acestea au fost luate.

Astfel sechestrele puse pe bunurile fostului ministru în acest caz au fost menținute.

„În temeiul art.2502 Cod de procedură penală, menţine măsura asiguratorie a popririi luată fa?ă de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA prin ordonanța din 15.12.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție ?i măsura sechestrului asigurator instituită fa?ă de aceea?i inculpată prin încheierea din data de 01.10.2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Cur?ii de Apel Bucure?ti, în dosarul nr.9725/2/2017/a1, definitivă prin încheierea nr.902 din 15.11.2018 a unui Complet de cameră preliminară din cadrul Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie – Sec?ia Penală. În temeiul art.275 alin.3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie. Cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, se arată în minuta Curții.

Dosar blocat la final

Dosarul Hidroelectrica, în care fostul demnitar este judecat pentru modalitatea în care o sumă de aproape patru milioane de dolari ar fi ajuns la PDL în perioada în care liderii formațiunii atacau contractele dintre stat și compania Energy Holding a afaceristului Bogdan Buzăianu este aproape de final.

În acest dosar judecătorul de caz a stabilit audierea Elenei Udrea după care urmau peldoariile finale înainte de rîmânearea în pronunțare.

„Afacerea” Hidroelectica

Curtea de Apel București a respins, luni, din scaun, o serie de solicitări făcute de apărarea Elenei Udrea, în apropierea finalului procesului de mare corupție în care este judecată privind modalitatea în care ar fi ajuns la partid o geantă cu bani pentru încetarea „demonizării„ în spațiul public a contractelor Hidroelectrica cu firma omului de afaceri Bogdan Buzăianu.

Concret, judecata se află spre final, după ce instanța a epuizat de audiat toți martorii acuzării dar și pe cei ai apărării,

Astfel, avocații Elenei Udrea au cerut la termenul de luni al procesului punerea la dispoziție a mai multor sesiuni audio -video înregistrate ale unora dintre martorii acoperiți ai procurorilor DNA, precum omul de afaceri Buzăianu sau șefa contabilității acestuia, Lavinia Țicu, dar și astfel de sesiuni audio-video ale declarațiilor unor martori ce nu au fost conspirați vreodată în dosar, din sfera politică.

Astfel, Elena Udrea ar fi vrut să dețină înregistrările audio-video cu declarațiile de martori date la DNA de Sulfina Sarbu, Gheorghe Răzvan Murgeanu, Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ioan Oltean.

„Aceste declarații înregistrate video nu ne-au fost înmânate”, au insistat avocații.

Procurorul DNA prezent la ședință s-a opus administrării acestor probe, care se află la ofițerul însărcinat cu documentele clasificate ale dosarului. Acesta a explicat instanței de judecată că instanța a ridicat deja identitățile protejate ale martorilor acoperiți, aceștia au fost audiați în mod public în instanță, momente la care apărarea Elenei Udrea a luat contact direct cu ei punând întrebări și confruntându-i, astfel că deținerea efectivă a declarațiilor lor nu este necesară și nici utilă.

De asemenea DNA a explicat că declarațiile demnitarilor solicitate de apărarea fostului ministru Udrea de asemenea nu se impune pentru că declarațiile lor scrie sunt la dosarul cauzei și sunt publice.

Instanța a respins scurt cererile avocaților și a atras atenția ca Elena Udrea să fie pregătită în 14 martie să dea declarația de inculpat în dosar, aceasta fiind una dintre ultimele etape înainte de pledoariile finale din proces.

După ce instanța a respins probele, unul dintre avocații Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, a insistat că este deținător de certificat ORNISS, act necesar studierii sau deținerii actelor clasificate, și a cerut instanței să îi permită accesul la probele audio-video invocate.

Instanța l-a lămurit pe avocat că s-a pronunțat deja cu privire la cererea sa privind respectivele probe audio-video și că o altă procedură la care acesta poate apela este cea strict administrativă, respectiv o cerere la ofițerul de informații al instanței.

Audieri pe bandă rulantă

Până la acest moment Curtea a audiat zeci de martori ai DNA, inclusiv pe cei care în timpul anchetei de amploare a procurorilor anticorupție au avut identitate protejată la solicitarea anchetatorilor.

În acest dosar de mare corupție, Elena Udrea, membru al Guvernului la data faptelor, este judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare a banilor.

Alături de ea este judecat și Dan Cătălin Andronic, om de afaceri pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

În rechizitoriul transmis judecătorilor Curții procurorii DNA notau că în cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD.

Banii ar fi fost primiți de fostul demnitar din Guvern pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri Bogdan Buzăianu le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.

Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.

Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.

Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:

– că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;

– că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;

– că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute.

Separat, față de inculpatul Budeanu Radu Ioan s-au continuat cercetările iar finalmente anchetatorii au încheiat cu acesta un acord de recunoaștere a vinovăției.

Acordul a fost aprobat și de către judecătorul Tribunalului București, investit cu analizarea sa, astfel că afaceristul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă în dosarul Hidroelectrica.

Este de menționat că DNA nu a dat publicității informația privind încheierea acestuia acord de recunoaștere a vinovăției, motivul fiind Ghidul de Bune Practici dintre Mass-Media și sistemul judiciare revizuit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Nou scandal între Euroins, liderul din RCA cu peste 2 milioane de clienți, și service-uri: Acuzații de faliment mascat și amenințări cu Tribunalul

Publicat

in

De

Service-urile COTAR afirmă că Euroins plătește doar 10% din daune și că are o situație similară cu cea a City Insurance (fost lider al pieței, acum în faliment) în timp ce asigurătorul bulgar răspunde că are o relație execelentă cu sute de service-uri, că plătește mai repede ca niciodată și că va da în judecată COTAR pentru aceste afirmații.

Războiul dintre cele două entități este vechi, iar Economica a relatat cu numeroase ocazii desfășurarea sa. În esență, este vorba despre situații în care service-uri au facturat la un anumit nivel reparațiile unor mașini lovite de șoferi cu RCA la Euroins, iar compania de asigurări nu a acceptat valoarea indicată de service, plătind doar parțial sau deloc factura.

Sunt deja mii de cazuri în care service-urile au dat în judecată asigurătorul. În general, procesele sunt câștigate de către unitățile reparatoare, însă nu în fond, ci pe diverse probleme de procedură. Acum, COTAR, care are în componență și circa 1.500 de service-uri, suține că Euroins plătește chiar mai puțin decât în trecut, scrie Economica.net.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend