Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Péter Szijjártó: ‘Hungary, Romania relying on their respective ethnic communities as cooperation basis’

Publicat

in

Hungarian Minister of Foreign Affairs and Trade Péter Szijjártó spoke on Friday in Miercurea-Ciuc in favor of the development of Romania – Hungary economic cooperation, pointing out that the Romanians living in Hungary and the Hungarian community in Romania represent the most reliable basis for cooperation.

Present at the cornerstone-laying ceremony for the construction of a production hall owned by the branch of a Hungarian company specializing in automation systems for water treatment plants, a project funded by the Hungarian government, Szijjártó spoke about the importance of the Hungarian and Romanian respective ethnic communities for the development of cooperation between the two countries and urged the Romanians in Hungary to „live their identity” and „freely use their symbols”, Agerpres.ro informs.

The Hungarian Foreign Minister also mentioned that the investment in Miercurea Ciuc is proof of the success of the Hungarian economic strategy, adding that out-of-country investments by Hungarian companies help increase Hungary’s exports, and their success „also contributes to the success of the home economy”.

According to the Hungarian top diplomat, under its National Export Protection Program, the Hungarian government provides 290 million forints for the 480 million forint project in Miercurea Ciuc, which is expected to step up joint action for the management of environmental challenges.

The project will provide „large-scale engineering services for water management and treatment” and will create 45 jobs.

Also present at the event in Miercurea-Ciuc, Environment Minister Tanczos Barna spoke about the importance of the new water management investment, admitting that Romania „isn’t an example for proper water protection.” In this thread, he referred to the measures taken to prevent waterborne pollutants to get to Hungary via the rivers flowing in that direction – such as waste collection systems or the „Clean Romania” national campaign.

At the end of the event, the Hungarian Foreign Minister, the Romanian Minister of Environment, mayor Korodi Attila and Harghita County Council president Csaba Borboly placed a time capsule in the foundation of the future production hall.

The time capsule contains the act of incorporation of the Miercurea-Ciuc company, the documentation of the production hall, a local newspaper and a message of the students of the „Szekely Karoly” High School and of the local „Sapentia” University who are projected to train for working in this very production hall.

During his visit to Harghita County, the Hungarian Foreign Minister also laid the foundation stone for a kindergarten built with Hungarian funds in Satu Mare, met in Miercurea-Ciuc with the local and county authorities and with Minister Tanczos Barna and visited the local Football Academy, set up with funding from the Hungarian government.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Încercarea de a trece în enclava spaniolă Melilla i-a costat viața pe 18 africani

Publicat

in

De

Optsprezece africani care încercau să treacă în Spania au fost ucişi, iar zeci de migranţi şi poliţişti au fost răniţi, după ce mai multe persoane au traversat gardul de la graniţa dintre Maroc şi enclava nord-africană spaniolă Melilla.

În total, 133 de migranţi au trecut vineri graniţa dintre oraşul marocan Nador şi Melilla, aceasta fiind prima trecere în masă de acest tip de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Spania şi Maroc luna trecută.

Un purtător de cuvânt al biroului guvernului spaniol din Melilla a declarat că aproximativ 2.000 de persoane au încercat să treacă, dar multe dintre ele au fost oprite de poliţia spaniolă şi de forţele marocane de o parte şi de alta a gardului de frontieră, potrivit AP.

Ministerul de Interne marocan a anunțat că victimele s-au produs atunci când oamenii au încercat să escaladeze gardul de fier. Acesta a precizat că cinci migranţi au fost ucişi şi 76 răniţi, iar 140 de ofiţeri de securitate marocani au fost răniţi.

Treisprezece dintre migranţii răniţi au murit ulterior la spital, ridicând bilanţul la 18 morţi, potrivit agenţiei oficiale de ştiri MAP din Maroc, care a citat autorităţile locale.

Asociaţia marocană pentru drepturile omului a raportat 27 de morţi, dar cifra nu a putut fi confirmată.

Oficialii spanioli au declarat că 49 de gărzi civile au suferit răni minore. Patru vehicule de poliţie au fost avariate de pietre aruncate de unii migranţi.

Cei care au reuşit să treacă au mers la un centru local pentru migranţi, unde autorităţile le evaluează situaţia.

Oamenii care fug de sărăcie şi violenţă fac uneori încercări de a ajunge la Melilla şi în celălalt teritoriu spaniol de pe coasta nord-africană, Ceuta, ca o trambulină spre Europa continentală.

Timp de două zile, la începutul lunii martie, peste 3.500 de persoane au încercat să escaladeze bariera de şase metri care înconjoară Melilla şi aproape 1.000 au reuşit să treacă, potrivit autorităţilor spaniole.

Trecerile de vineri au fost prima încercare de când relaţiile dintre Spania şi Maroc s-au îmbunătăţit în martie, după o dispută de un an centrată pe Sahara Occidentală, o fostă colonie spaniolă anexată de Maroc în 1976.

Marocul şi-a slăbit anul trecut controalele în jurul Ceuta, permiţând astfel ca mii de migranţi să treacă în Spania. Măsura a fost văzută ca o răzbunare pentru decizia Spaniei de a permite liderului mişcării pro-independenţă din Sahara Occidentală să fie tratat pentru COVID-19 într-un spital spaniol.

Tensiunile dintre cele două ţări au început să se dezgheţe la începutul acestui an, după ce Spania a sprijinit planul Marocului de a acorda mai multă autonomie Saharei Occidentale, unde activiştii solicită independenţa deplină.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Clubul select – România, Italia, Portugalia, Slovacia şi Bulgaria cer să poată vinde mașini pe benzină și motorină și după 2035

Publicat

in

De

România, Italia, Portugalia, Slovacia şi Bulgaria vor să amâne cu cinci ani un plan al Uniunii Europene de interzicere efectivă a vânzării de maşini noi pe benzină şi diesel începând cu 2035, potrivit unui document consultat de Reuters. Propunerea privind emisiile auto, făcută de Comisia Europeană anul trecut, ar impune o reducere de 100% a emisiilor de CO2 ale maşinilor noi până în 2035, făcând imposibilă vânzarea în UE a vehiculelor alimentate cu combustibili fosili începând cu această dată, potrivit Reuters.

Miniştrii din ţările UE intenţionează să convină asupra poziţiei lor săptămâna viitoare, înainte de a negocia legea finală cu Parlamentul UE – care a susţinut interdicţia din 2035 printr-un vot în această lună. Într-un document distribuit în rândul statelor UE, cele cinci ţări au cerut, în schimb, o reducere de 90% a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor până în 2035 şi un obiectiv de 100% până în 2040. Acestea au afirmat că vehiculele utilitare uşoare ar trebui să respecte o reducere de 80% a emisiilor de CO2 până în 2035 şi de 100% până în 2040, în loc de reducerea de 100% până în 2035 propusă de Comisie.

„Trebuie stabilite perioade de tranziţie adecvate şi adaptate”, se arată în document. Un oficial bulgar, care nu a dorit să fie numit, a declarat că politicile climatice trebuie să ia în considerare factori economici şi sociali, cum ar fi „diferenţele semnificative” în ceea ce priveşte puterea de cumpărare între ţările UE. Bruxelles-ul spune că data de 2035 este crucială deoarece durata medie de viaţă a maşinilor noi este de 15 ani, astfel o interdicţie ulterioară ar împiedica UE să atingă nivelul zero emisii nete până în 2050, etapă globală despre care oamenii de ştiinţă spun că ar evita schimbările climatice dezastruoase.

Unele guverne ale UE au sprijinit obiectivul din 2035, însă ministrul german de finanţe a declarat săptămâna aceasta că cea mai mare piaţă auto din UE nu îl va susţine.

Ford şi Volvo Cars au susţinut public planul, iar Volkswagen îşi propune să nu mai vândă maşini cu motoare cu combustie în Europa până în 2035. Dar grupurile din industrie, inclusiv Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, s-au opus obiectivului din 2035, invocând preocupări, printre care se numără şi implementarea incertă a încărcătoarelor.

UE negociază în prezent o altă lege prin care se cere ţărilor să instaleze milioane de încărcătoare pentru vehicule în acest deceniu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend