Conecteaza-te cu noi

SOCIAL

Perdele forestiere pentru protejarea drumurilor naționale și a autostrăzilor împotriva zăpezii

Avatar

Publicat

in

perdea forestieraUn program de realizare de perdele forestiere de-a lungul drumurilor naţionale, pentru protecţie împotriva înzăpezirii, ar putea fi implementat din primăvară, Departamentul pentru Ape şi Păduri având alocată în acest scop suma de 30 de milioane de lei.  Programul naţional de realizare a perdelelor forestiere pentru protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale a fost aprobat prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) în 23 decembrie 2013. În România necesarul de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale este de 1.720 km, în prezent nefiind realizată nicio perdea forestieră de protecţie de acest tip, se arată în textul OUG. Programul urmează să fie implementat de consiliile judeţene, cu finanţare de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale consiliilor judeţene. Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga a declarat  că a fost, deocamdată, alocată pentru program suma de 30 de milioane de lei, obţinută din vânzarea de certificate verzi. Aceste fonduri ar trebui să acopere realizarea de perdele forestiere pe 870 de kilometri de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale, pentru care au fost întocmite documentaţiile tehnico – economice. Pe de altă parte, trebuie clarificată situaţia terenurilor pe care vor fi plantaţi arborii. Proprietarii terenurilor care mărginesc drumurile naţionale sunt încurajaţi să facă parte din program şi să permită realizarea perdelelor pe proprietăţile lor, în schimbul unei rente. În cazul celor care nu acceptă, există temei pentru expropriere, aşa cum este cazul celor peste 100 de proprietari care au terenuri de-a lungul autostrăzilor A1 şi A2, a precizat Lucia Varga. Ministrul a ţinut să facă un apel către deţinătorii de terenuri să fie parte în program, arătând că astfel acesta ar putea fi demarat mai repede şi plantarea ar putea avea loc în primăvară. În schimb, dacă se impune exproprierea, procedurile durează mai mult, iar implementarea programului ar putea începe abia în toamnă.

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate

Anchete

EXCLUSIV Document. Lovitură pentru un șef din Poliție! DNA îl anchetează pentru dare de mită

Avatar

Publicat

in

De

Dezvăluire Bugetul.ro. Lovitură pentru un șef din Poliția Română! Procurorii Direcției Naționale anticorupție îl anchetează pentru „dare de mită”. Cel vizat de ancheta DNA este comisarul-șef Viorel Raicu, fostul șef de la Biroul Autorizări Arme și Muniții din cadrul Poliției Capitalei.

Luni, procurorii DNA au dispus „predarea de către Vișoiu Cătălin a tuturor înscrisurilor (în copie conform cu originalul) și a tuturor înregistrărilor audio sau audio-video (pe suport optic tip CD sau DVD) pe care le deține cu privire la faptele pe care le-a sesizat”.

Publicitate

Vișoiu susține că comisarul-șef Viorel Raicu i-ar fi dat o mită de 10.000 de euro președintelui Fundației pentru Tineret a Municipiului București (FTMB), Ticu Plăcintă.

De altfel, după cum se poate observa în Ordonanța DNA pe care Bugetul.ro v-o prezintă în exclusivitate, în această speță, procurorii anchetează comiterea a două fapte: dare de mită și luare de mită. Vișoiu trebuie să depună urgent acele dovezi pe care susține că le are, până pe 21 septembrie.

Vișoiu spune că a făcut și evaziune fiscală cu Raicu

Mai mult, în luna august a anului 2019, Bugetul.ro a publicat un autodenunț exploziv. Un fost șef al Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, comisarul-șef Viorel Raicu, în prezent detașat la Serviciul Poliție Metrou din cadrul DGPMB, este direct vizat. Pe scurt, Cătălin Vișoiu, ‘omul bun la toate’ după cum însuși Raicu l-a numit, a făcut un autodenunț exploziv. Vișoiu susține că el și fostul șef de la Arme au făcut evaziune fiscală împreună. Potrivit lui Cătălin Vișoiu, cei doi ar fi obținut peste un miliard de lei vechi, dintr-o parcare pentru care nu s-a plătit taxe, care a funcționat pe un teren din Capitală, în perioada septembrie 2018 – iulie 2019. Terenul a fost închiriat de clubul ASPOL București, deținut de Viorel Raicu, de la Fundația pentru Tineret a Municipiului București. Contactat de Bugetul.ro la acea vreme, Raicu a declarat că nu știa de parcare. 

Vezi și EXCLUSIV Autodenunț exploziv. Acuze grave la adresa unui șef din Poliție: ‘Evaziune fiscală’

Președintele FTMB, Ticu Plăcintă, a declarat, pentru Bugetul.ro, la vremea respectivă, că, potrivit contractului de închiriere, trebuia să se facă o parcare mică pentru membrii clubului ASPOL, ceea ce a susținut și Viorel Raicu.

Mai mult, el ne-a transmis că, dacă știa că se va face o asemenea parcare, nu mai închiria la prețul ăsta. El a subliniat că nu știa de această parcare.

Totodată, ne-a precizat că Vișoiu a încasat bani de la acea parcare, dar nu știe dacă Raicu primea vreun ban.

Vezi și

Acuze devastatoare la adresa USR: ‘Oameni din echipa de campanie consumă droguri și se mândresc cu asta’

Doctorul care s-a oferit voluntar să se infecteze cu coronavirus a explodat: ‘Sunt niște cretinisme. Vor afecta în mare măsură procesul de învățământ’

SURSE DNA a descins la Poliția Capitalei! Procurorii au intrat pe fir: Este anchetat modul în care un celebru șef din Poliție a dat sporuri

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate
Citeste mai mult

ACTUAL

Transfăgărășanul la ceas aniversar – Mâine, 20 septembrie, împlinește 46 de ani

Avatar

Publicat

in

De

Data de 20 septembrie 2020 marchează împlinirea a 46 de ani de la intrarea în exploatare a Transfăgărăşanului (Drumul Naţional 7C), considerat cea mai spectaculoasă şosea din România şi una dintre cele mai captivante din întreaga lume. Drumul leagă Muntenia de Transilvania, străbătând zone înalte din Munţii Făgăraş (cel mai înalt lanţ muntos din România), oferind călătorilor peisaje absolut magnifice.

Transfăgărăşanul este un drum asfaltat, care ajunge în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m, fiind al doilea ca altitudine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m, în Pasul Urdele.

Publicitate

Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 de km., a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala Cabană Cumpăna).

Pe 10 decembrie 1969, a apărut o hotărâre a Consiliului de Miniștri prin care se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru „obiectivul strategic Transfăgărășan”. Iniţiativa a aprţinut lui Nicolae Ceaşescu şi avut ca primă motivaţie securitatea naţională în contextul invaziei Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice. Astfel Transfăgărăşanul urma, conform notelor de fundamentare, să lege în mod strategic unităţile militare din Piteşti şi Sibiu. De asemenea, printre elementele avute în vedere în realizarea proiectului au fost şi deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea.

Proiectul a fost executat de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și construit de Întreprinderea Construcții Drumuri Poduri și Lucrări Speciale Transporturi București, iar sectorul Contur Lac – Tunelul Bâlea a fost atribuit Ministerului Economiei Forestiere, proiectul fiind executat de Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Lemnului (ICPIL) și construirea delegată Întreprinderii de Construcții Forestiere (ICF) Râmnicu Vâlcea.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, iar lucrările sunt atribuite trupelor de geniu ale Armatei Române.

Astfel, pe 10 martie 1970, Regimentul 52 Alba-Iulia începe să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte.

Pentru porţiunile de drum unde urmau să fie construite tuneluri, lucrările au fost atribuite Trustului de Construcții Hidroenergetice, iar sectorul Lacului Vidraru a fost atribuit Ministerului Transporturilor.

Iniţial, priectul Transfăgărăşanului prevedea construirea unui tunel de circa 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea și creasta Făgărașului, și ieșind în zona Piscul Negru. Acesată soluţie tehnică ar fi permis menținerea deschisă a drumului pe tot parcursul anului, însă a fost abandonată datorită costurilor mari şi dificultăţilor de realizare.

Proiectul aprobat prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație plus acostament și, totodată, continuarea drumului în sud, spre Curtea de Argeș, pe malului vestic al lacului Vidraru.

În anul 1971 apare o primă modificare majoră şi anume realizarea drumului conform categoriei de drum național în zonă montană, adică cu două benzi de circulație și acostament.

Apoi, după ce s-a constatat impracticabilitatea folosirii traseului de pe malul vestic al Lacului Vidraru, mai scurt cu 10 km decât conturul estic, dar predispus la acumularea de zăpezi, se operează o nouă modificare majoră de proiect, şi ocolirea prin dreapta a Lacului Vidraru.

Condiţiile de lucru au fost dintre cele mai dure, lucrându-se pe toată perioada anului, însă iernile cu temperaturi scăzute, viscole şi zăpezi mari, mai ales în zonele alpine, au creat efectiv un adevărat infern pentru muncitori.

De asemenea, pentru construcţia drumului a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă folosindu-se 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea.

Şoseaua peste Munţii Făgăraş s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul multor vieţi de soldaţi şi muncitori care au contribuit la construcţia lui. Oficial se vorbeşte de 40 de oameni decedaţi pentru ca acest drum să străbată munţii, dar oamenii care au lucrat acolo vorbesc de sute de vieţi omeneşti pierdute. În fapt cosurile oficiale ale construcţiei ca şi numărul exact al vieţilor sacrificate a rămas până astăzi un mister.

Inaugurarea oficială a Transfăgărăşanului a avut loc în prezența lui Nicolae Ceaușescu, pe 20 septembrie 1974, însă lucrările au mai continuat încă câțiva ani, pentru asfaltarea sa și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală abia în anul 1980.

Din punct de vedere tehnic, drumul DN7C – Transfăgăraşan începe în comuna Bascov, de lîngă Piteşti, în direcţia Curtea de Argeş şi se termină la intersecţia cu DN1 între Sibiu şi Braşov, în apropierea comunei Cârţişoara, având o lungime totală de 151 km.

Prima porţiune a Transfăgărăşanului trece prin faţa hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetăţuia, iar de aici, în apropierea Cetăţii Poenari, drumul urcă pe serpentine şi viaducte, trecînd prin trei tunele mai scurte şi ajunge la Barajul Vidraru.

După baraj, drumul continuă în partea dreaptă de-a lungul lacului Vidraru pînă la începutul acestuia şi apoi începe să urce în serpentine, trecînd pe la Cascada Capra, până la tunelul de la Capra, care are o lungime de 887 m. Tunelul Bâlea, cel mai lung din România, cu o înălţime de 4,4 m, 6 m lăţime şi un trotuar cu o lăţime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărăşanului.

După Tunelul Bâlea, Transfăgărăşanul trece prin rezervaţia naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborîre abruptă în serpentine, prin apropierea cascadei Bâlea.

În anul 1974, la inaugurarea oficială a drumului, s-au construit şi două monumente închinate militarilor care au contribuit, inclusiv cu viața lor, la construirea Transfăgărășanului, însă în urma vandalizărilor acestea s-au deteriorat masiv, iar în septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de la inaugurarea șoselei și a 150 de ani de la înființarea armei geniu, acestea au fost restaurate integral de militarii Batalionului 136 Geniu „Apulum”.

La cota 1200, se înalță „Poarta Geniștilor”, un colț de stâncă străpuns de drum, purtând o placă pe care stă înscris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR”.

La cota 1600 se găsește „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă stă înscris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII”.

Transfăgărăşanul este închis, anual, între 1 noiembrie şi 30 iunie pe sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru şi kilometrul 130 la Cabana Bâlea Cascadă. În această perioadă la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina, de la cabana „Bâlea Cascadă”.

Transfăgărăşanul are în total peste 830 podeţe şi 27 viaducte.

În data de 20 septembrie 2009, preotul militar Gherasim Frăţilă de la Făgăraş şi preotul militar Călin Sămărghiţan de la Sibiu au oficiat primul parastas în memoria celor decedaţi la construcţia Transfăgărăşanului, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la inaugurarea proiectului.

Tot în anul 2009, echipa emisiunii Top Gear de la BBC, alcătuită din Jeremy Clarkson, Richard Hammond şi James May s-a deplasat în Romănia pentru a testa 3 maşini de viteză pe Transfăgărăşan (Ferrari, Lamborghini şi Aston Martin). Lui Jeremy Clarkson, considerat „cel mai influent personaj din lumea jurnalismului auto”, i-a plăcut atât de mult traseul parcurs încât a afirmat că „Acesta este cel mai bun drum din lume ! România îţi mulţumim că ai acest drum. Putem să rămînem aici pentru totdeauna ?”.

Comenteaza cu profilul de FB
Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend