Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Percheziţii într-un dosar de pornografie infantilă – O minoră a fost sedusă şi obligată să se prostitueze

Publicat

in

Instanţa a decis arestarea preventivă a două persoane dintre cele cinci reţinute de procurori într-un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru trafic de minori şi pornografie infantilă.

“În cursul zilei 5 octombrie, procurorul de caz a dispus măsura controlului judiciar faţă de trei dintre persoanele reţinute, iar faţă de celelalte două a formulat propunere de arestare preventivă, pentru 30 de zile, aceasta fiind admisă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, joi, AGERPRES.

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov, împreună cu poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale Ilfov şi un procuror de caz din cadrul DIICOT au efectuat, pe 4 octombrie, şase percheziţii domiciliare, la mai multe imobile aflate în judeţele Ilfov şi Ialomiţa, într-un dosar penal, în care se efectuează cercetări, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de minori şi pornografie infantilă.

Din cercetări a reieşit faptul că, în perioada 2021 – februarie 2022, una dintre persoanele bănuite ar fi recrutat o minoră, în scopul exploatării sexuale, prin inducere în eroare şi profitând de starea vădită de vulnerabilitate a victimei.

“După ce ar fi iniţiat o relaţie intimă cu victima, bărbatul ar fi început să o manipuleze psihic şi emoţional, astfel încât ar fi convins-o să întreţină relaţii intime cu prietenii săi”, arată sursa citată.

Unele dintre relaţiile şi actele sexuale întreţinute de diferite persoane cu victima minoră au fost înregistrate cu telefonul mobil, fiind produse fişiere media de tip video/audio video, care ar fi fost stocate şi, ulterior, distribuite către alte persoane, prin intermediul unor aplicaţii de mesagerie.

În cauză, au fost puse în executare şapte mandate de aducere, cele şapte persoane (şase persoane bănuite şi un martor) fiind conduse la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru cercetări.

În urma percheziţiilor au fost descoperite şi ridicate mijloace materiale de probă, respectiv cinci telefoane mobile, două tablete şi un stick de memorie.

“Cercetările sunt continuate în cadrul dosarului penal de către DIICOT – Structura Centrală şi Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov, împreună cu Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov”, precizează IGPR.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Biroului Tehnic şi de Criminalistică din cadrul DIICOT.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

SUA vor trimite „imediat” armament în Ucraina dacă fondurile sunt aprobate în Congres, afirmă Casa Albă

Publicat

in

De

Statele Unite ar trimite „imediat” transporturi de arme în Ucraina dacă fondurile solicitate pentru a ajuta Ucraina să respingă invadatorii ruși vor fi aprobate în Congres, le-a spus vineri jurnaliștilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean Pierre, potrivit Reuters.

Karine Jean-PierreFoto: – / Shutterstock Editorial / Profimedia

Președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, pare pregătit să avanseze în acest weekend un pachet legislativ de ajutor extern în valoare de circa 95 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, Israelului şi Taiwanului, în pofida protestelor vehemente venite din partea republicanilor de linie dură, care ar putea duce chiar la o încercare de a-l demite din funcție.

Proiectul de lege ce ar urma să fie votat sâmbătă de camera inferioară a Congresului SUA prevede un ajutor militar şi financiar pentru Kiev de 60,84 de miliarde de dolari. Cerut de preşedintele democrat Joe Biden încă de anul trecut, într-un pachet comun ce includea şi asistenţa pentru Israel şi Taiwan, acest ajutor a fost până în prezent blocat de republicani în urme unei dispute de politică internă cu democraţii privind migraţia.

Mai exact, eforturile de a adopta acest pachet de asistență militară s-au lovit de o barieră în 2023 când unii republicani au legat legislația de rezolvarea crizei migrației de la granița dintre SUA și Mexic, unde arestările pentru trecerile ilegale au atins cote record.

În februarie, Senatul a adoptat în cele din urmă un proiect de lege care prevedea un ajutor de război în valoare de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și alți aliați americani, dar care nu conținea nicio prevedere referitoare la frontiera SUA.

În ciuda faptului că această legislație a fost adoptată cu un sprijin larg și bipartizan în Senat, Johnson a refuzat în permanență să aducă proiectul de lege al Senatului în dezbaterea Camerei.

Până acum.

Ce spun proiectele de lege

Marți, Johnson și-a dezvăluit propunerile, care presupun organizarea de voturi pentru trei pachete de finanțare separate pentru Ucraina, Israel și Indo-Pacific – precum și un al patrulea proiect de lege care conține alte propuneri republicane de politică externă.

Pachetul totalizează cheltuieli de 95,3 miliarde de dolari, sumă egală cu cea aprobată de Senat în februarie, dar conține câteva diferențe menite să îi convingă pe unii conservatori din Cameră.

Ajutorul pentru Ucraina ar totaliza aproximativ 61 de miliarde de dolari, dar mai mult de o treime din această sumă ar fi dedicată refacerii sistemelor de arme și muniții pentru armata americană.

Suma de 13,8 miliarde de dolari destinată Ucrainei pentru achiziționarea de arme din SUA este aproximativ egală cu cea din proiectul de lege anterior al Senatului.

Principala diferență între cele două pachete este că proiectul de lege al Camerei prevede un ajutor economic de peste 9 miliarde de dolari pentru Ucraina sub forma unor „împrumuturi nerambursabile”. Proiectul de lege al Senatului nu a inclus nicio astfel de prevedere care să urmărească rambursarea.

Ideea de a structura ajutorul sub formă de împrumut este o propunere politică cheie a lui Trump și este susținută de un număr de republicani.

Johnson spune că pachetul de legi din Camera Reprezentanților include, de asemenea, o cerință ca administrația Biden să furnizeze Congresului un plan și o strategie cu privire la ceea ce urmărește să realizeze în Ucraina. Planul ar fi necesar în termen de 45 de zile de la semnarea proiectului de lege. Republicanii din Camera Reprezentanților se plâng frecvent că nu au văzut încă o strategie pentru a pune capăt războiului.

Ajutorul pentru susținerea Israelului și pentru acordarea de ajutor umanitar în Gaza se ridică și el la peste 26 de miliarde de dolari.

Banii dedicați refacerii sistemelor de apărare antirachetă ale Israelului totalizează aproximativ 4 miliarde de dolari atât în proiectul de lege al Camerei Reprezentanților, cât și în cel al Senatului. O parte din banii alocați Israelului vor acoperi, de asemenea, costul operațiunilor militare americane de răspuns la atacurile recente.

De ce a ales Johnson să supună pachetele de asistență la vot

După atacul fără precedent din weekend al Iranului asupra Israelului, Casa Albă și cei mai importanți democrați și republicani din Senat i-au cerut lui Johnson să aprobe pachetul de ajutor al Senatului.

Duminică, el a declarat pentru Fox News că republicanii au înțeles „necesitatea de a fi alături de Israel”.

În același timp, în lipsa ajutorului militar american, confruntat cu o criză de muniție și echipament militar, poziția Kievului pe câmpul de luptă s-a înrăutățit dramatic.

La Washington, alarma a crescut în fața deteriorării situației, iar la o audiere de miercuri, liderii Pentagonului au declarat că atât Ucraina, cât și Israelul au nevoie disperată de arme.

„Istoria ne judecă pentru ceea ce facem. Acesta este un moment critic acum”, a declarat miercuri Johnson. Potrivit relatărilor Washington Post, opoziția lui Johnson față de ajutorul acordat Ucrainei s-a schimbat de când a devenit președinte al Camerei Reprezentanților și a început să primească mai des informări din partea serviciilor de informații.

Vor trece pachetele de ajutor?

Johnson încearcă în acest moment să convingă un partid republican divizat, cu cea mai redusă majoritate în Cameră. Având în vedere că o serie de republicani s-au angajat în mod declarat să se opună proiectelor de lege, președintele camerei inferioare se va baza cel mai probabil pe sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea legii.

Liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că intenționează să îi adune pe democrați la o întâlnire, joi, pentru a discuta despre acest pachet.

„Angajamentul nostru principal este ferm”, a declarat el. „Ne vom asigura că vom fi alături de aliații noștri democratici din Ucraina, din Israel, din Indo-Pacific”, a adăugat oficialul.

Propunerile au primit deja un sprijin evident din partea lui Joe Biden, care a declarat că va promulga imediat pachetele în lege, în cazul în care Congresul le va aproba. Unii republicani au indicat, de asemenea, că vor vota „pentru”.

Într-un efort de a-i satisface pe conservatorii din propriul partid, Johnson a declarat că va organiza un vot separat asupra unui pachet de securitate la frontieră, însă unii republicani au denunțat deja planul ca fiind insuficient.

Cel puțin doi conservatori din Camera Reprezentanților au amenințat că vor încerca să-l înlăture pe Johnson dacă acesta va continua cu voturile.

Marjorie Taylor Greene, republicana din Georgia, i s-a alăturat lui Thomas Massie din Kentucky, cerându-i lui Johnson să demisioneze.

„Vreau pe cineva care să urmărească cu adevărat o agendă republicană și care să știe cum să intre în sală și să negocieze, nu să fie aruncat prin cameră ca un fel de jucărie de partid”, a declarat Greene.

Ea a adăugat că nu va iniția moțiunea de demitere a lui Johnson din funcția de speaker înainte de votul privind ajutorul extern.

____

Citeste mai mult

NATIONAL

UE impune în premieră sancțiuni împotriva coloniștilor violenți din Cisiordania

Publicat

in

De

Uniunea Europeană impune pentru prima dată sancţiuni împotriva coloniştilor israelieni radicali din Cisiordania, pentru acte de violenţă contra palestinienilor, au declarat vineri diplomaţi europeni pentru dpa.

Acordul a fost finalizat vineri printr-o procedură scrisă care le permite statelor membre UE să ia decizii cu privire la chestiuni urgente fără a fi necesară prezenţa miniştrilor de resort la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Sancţiunile vizează indivizi şi organizaţii responsabili pentru violenţe împotriva palestinienilor în Cisiordania, susţin diplomaţii.

Indivizii supuşi sancţiunilor vor avea interdicţie de intrare în UE şi de a face afaceri cu cetăţeni UE, iar eventualele active şi conturi bancare ale lor din Uniunea Europeană vor fi îngheţate.

Măsurile au fost impuse conform unui regim de sancţiuni al UE menit să pedepsească abuzurile la adresa drepturilor omului.

UE impune în premieră sancțiuni împotriva coloniștilor violenți din Cisiordania

Marţi, Înaltul Comisariat al ONU pentru drepturile omului a transmis că forţele israeliene trebuie să pună capăt ”imediat participării active şi sprijinului” faţă de atacurile coloniştilor împotriva palestinienilor în Cisiordania.

”Autorităţile israeliene trebuie să împiedice noi atacuri, mai ales prin tragerea la răspundere a celor responsabili”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat, Ravina Shamdasani, într-un briefing de presă la sediul ONU de la Geneva.

Escaladarea violenţelor în ultimele zile în Cisiordania este ”un subiect de gravă preocupare”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.

Potrivit Autorităţii Palestiniene, cel puţin 470 de palestinieni au fost ucişi în Cisiordania de soldaţi sau colonişti israelieni de la începutul războiului din Gaza (7 octombrie 2023).

Conform dreptului internaţional, toate coloniile israeliene din Cisiordania ocupată, unde locuiesc peste 490.000 de israelieni, sunt ilegale.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend