Dacă Bulgaria nu reuşeşte să îndeplinească ţintele de inflaţie ale Băncii Centrale Europene (BCE) în iunie, aderarea sa la zona euro, planificată în 2025, ar putea fi amânată cu luni de zile, a declarat joi guvernatorul băncii centrale a ţării, transmit Agenţia de presă bulgară (BTA) și Reuters.

Supermarket din BulgariaFoto: Alex Segre/Universal Images Group / Universal images group / Profimedia

„Dacă Bulgaria nu îndeplineşte criteriul inflaţiei în iunie şi o face mai târziu în 2024, aderarea la zona euro mai târziu în 2025, mai degrabă decât la 1 ianuarie, este un scenariu posibil şi, în acest stadiu, mai probabil”, a spus Dimitar Radev.

Următorul raport bianual de convergenţă al BCE va apărea în iunie. Acesta va conţine o evaluare ţară cu ţară privind performanţa fiecărui candidat la adoptarea monedei euro.

Inflaţia anuală a Bulgariei a încetinit în martie la 3,5%, dar este posibil să nu fie suficient de scăzută pentru a intra în zona euro. Pentru a intra, rata inflaţiei unei ţări nu poate fi mai mare cu 1,5 puncte procentuale peste inflaţia din trei state membre cu cele mai bune performanţe.

Într-un interviu, Radev a spus că politica fiscală va avea un rol în controlul preţurilor.

„Bugetul ar trebui să fie contraciclic sau, cu alte cuvinte, antiinflaţionist, ceea ce nu este în acest moment. Experienţa globală, precum şi a noastră, arată că acest lucru poate fi realizat cel mai bine prin măsuri eficiente de control şi management al costurilor”, a explicat Radev.

El a spus că sectorul bancar „a realizat un stadiu foarte avansat de pregătire, cu rezultate concrete în ceea ce priveşte cadrul instituţional, capacitatea şi logistica”.

Alegerile din SUA se apropie cu pași repezi, iar implicațiile economice ar putea fi mai importante pentru Europa decât pentru America, arată o analiză a ING. Nu doar implicațiile care decurg din politicile comerciale sau fiscale, ci chiar și politicile de securitate ar putea fi grav afectate.

Trump vs Biden: RevansaFoto: Andrew Harnik / AP / Profimedia

Biden promite cheltuielile sociale mai mari, finanțate prin majorări de taxe

Președintele Biden a declarat în repetate rânduri că intenția sa pentru un al doilea mandat este să „termine treaba”, arată o analiză a ING. Orientarea politicii sociale se va concentra probabil pe drepturile la avort și pe îmbunătățirea accesului la educație și îngrijire a copiilor, însoțite de eforturi pentru reducerea substanțială a datoriilor studenților.

ESG va rămâne, de asemenea, o temă cheie pentru administrația sa, cu sprijin pentru energia curată, protecția mediului și atenuarea continuă a schimbărilor climatice.

Relațiile îmbunătățite cu aliații și partenerii comerciali vor fi menținute în ciuda unui protecționism mai consistent. China și Rusia vor continua să fie privite cu neîncredere, în timp ce sprijinul pentru Ucraina și Taiwan va continua.

„ Bidenomics ” s-a concentrat pe crearea de locuri de muncă pentru clasa de mijloc și pe stimularea investițiilor în economia SUA (Chips and Science Act, Inflation Reduction Act, Infrastructure Investment and Jobs Act). Aceste măsuri vor primi sprijin în continuare. Biden este probabil să lanseze o altă încercare de a majora taxele celor mai bogați americani și companiilor mari pentru a finanța serviciile sociale și a reduce deficitul, notează autorii analizei ING..

Ne așteptăm, de asemenea, ca Biden să obțină finanțări mai mari pentru Internal Revenue Service (IRS) pentru a asigura conformitatea la plata impozitelor și, de asemenea, extinderea Curții Supreme cu mai mulți judecători pentru a anula efectul numirilor președintelui Trump.

Trump optează pentru reduceri de taxe

În cazul în care Donald Trump câștigă alegerile și el va termina munca pe care a început-o în timpul primului său mandat, jurând însă „ răzbunare” inamicilor politici, ceea ce ar putea alimenta divizarea politică și ar putea duce la o perioadă de tranziție inițială potențial turbulentă.

Principalul său obiectiv politic va readuce abordarea diplomației „America First” , care implică o nerespectare a preocupărilor partenerilor aliați, a dreptului internațional și a agendei ecologice.

Din punct de vedere geopolitic, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea, iar dorința SUA de a sprijini independența Taiwanului ar putea scădea.

Retorica dură împotriva imigranților fără acte va impune noi restricții la granițe, cu perspectiva expulzărilor forțate.

Trump a vorbit în repetate rânduri despre credința sa în utilizarea tarifelor vamale pentru a crește veniturile fiscale, în timp ce stimulează relocarea activităților economice înapoi în SUA. El a menționat tarifarea cu 60% a importurilor din China și cu 10% a importurilor din toate celelalte țări. Banii obținuți vor finanța reduceri modeste de impozite pentru gospodăriile și vor contribui la micșorarea deficitului.

El va căuta cu siguranță să extindă și, eventual, să permanentizez reducerile de taxe din Tax Cuts and Jobs Act din 2017. Cu toate acestea, acest mix de politici este vulnerabil la riscul retalierii măsurilor din partea partenerilor comerciali.

Îmbunătățirile semnificative ale deficitului fiscal sunt puțin probabile

Din perspectiva pieței financiare, este încurajator faptul că ambii candidați recunosc nevoia de a reduce deficitele fiscale , dar reducerea efectivă va fi o mare provocare.

Cheltuielile fixe reprezintă două treimi din cheltuielile guvernamentale și pare să existe puțină dorință din partea președintelui Biden de a gestiona presiunea tot mai mare a schimbărilor demografice asupra cheltuielilor cu asigurările sociale, Medicare și Medicaid.

Cheltuielile discreționare , dintre care jumătate pentru apărare, reprezintă puțin peste un sfert din cheltuielile guvernamentale. Este deja aproape de minimele istorice de 6,4% din PIB și este greu de imaginat că vor exista reduceri ale cheltuielilor pentru justiție, transport, educație și servicii sociale.

Ne imaginăm că președintele Trump ar fi mai dispus să facă reduceri mari ale cheltuielilor discreționare decât președintele Biden. Cu toate acestea, orice economii realizate aici vor fi probabil înghițite de creșterea cheltuielilor cu dobânzile la datoria națională, care reprezintă 10% din cheltuielile guvernamentale.

Pentru ca deficitul să se micșoreze semnificativ, trebuie ca impozitele să capete o pondere mai mare din PIB și PIB-ul să continue să crească puternic. Deși deficitele s-ar putea îmbunătăți în ambele scenarii, această îmbunătățire va fi doar marginală. Amintiți-vă că în 2023, SUA au înregistrat un deficit fiscal de 6% din PIB, în ciuda creșterii economiei cu 2,5% și a șomajului cu o medie de 3,6%.

Implicații pentru Europa

Deși din punct de vedere politic și social, alegerile sunt dfoarte importante pentru SUA, implicațiile economice ar putea fi mai importante pentru Europa decât pentru America. Nu doar cele care decurg din politicile comerciale sau fiscale, ci chiar și politicile de securitate ar putea fi grav afectate .

Dacă Biden câștigă: O a doua administrație Biden va continua o abordare de tip „ America First, Europe second”.

Drept urmare, relocarea treptată a investițiilor europene în SUA ar putea continua, slăbind și mai mult industria europeană. De asemenea, nu ar exista nicio îndoială cu privire la sprijinul SUA-NATO. Totuși, odată cu scăderea sprijinului electoratului pentru Ucraina, SUA ar putea face eforturi pentru negocieri și armistițiu, crescând șansele ca țara să fie divizată iar riscul de securitate pentru Europa să rămână.

Dacă Trump câștigă: Judecând după comentariile de până acum, riscul este mare ca un președinte Trump să pună problema apartenenței SUA la NATO. Nu credem că Trump va părăsi NATO, deoarece ar fi nevoie de o majoritate în Congres, iar SUA nu ar risca să creeze tulburări globale sau o Europă divizată. Cu toate acestea, speculațiile despre un astfel de scenariu aduce o nouă incertitudine (economică) în Europa.

Trump a mai spus că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore. Ne îndoim, dar orice înțelegere cu Putin fără a lua în considerare interesele europene ar aduce probabil tulburări politice în Europa.

În oricare dintre aceste scenarii, Europa va trebui să intensifice cheltuielile militare cu mult peste ținta actuală de 2% din PIB.

În ceea ce privește politicile economice și comerciale, Trump ar putea schimba natura Legii împotriva inflației ceea ce ar putea ajuta de fapt Europa, deoarece ar pune capăt competiției actuale de subvenții pentru investițiile verzi. În același timp, lupta globală împotriva schimbărilor climatice ar avea un impact, iar Europa ar fi nevoită să regândească și mai mult echilibrul dintre interesele economice și climă. Ar putea fi o oportunitate de investiții pentru Europa, cel puțin în cazul unor politici fiscale mai acomodante.

Orice creștere așteptată a tarifelor ar dăuna sectorului european de export într-un moment în care SUA deveniseră din nou cel mai important partener comercial. Măsurile de represalii așteptate din partea UE ar crește presiunile inflaționiste din Europa.

Pe scurt, cu riscurile de securitate crescute combinate cu noi tarife, un nou mandat pentru Donald Trump ar aduce riscuri stagflaționiste în Europa.

Implicații pentru piețele valutare

Ipoteza de lucru pe piețele valutare este că o administrație Trump ar fi o veste proastă pentru comerțul global și pentru monede precum renminbi și euro.

Războiul comercial al lui Trump, în special în perioada 2018-19, a înregistrat o scădere a EUR/USD cu peste 10%.