Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Pe față despre războiul din Ucraina. De ce jocul a ajuns într-o fază periculoasă (Analiza)

Publicat

in

Rușii își epuizează armele ghidate de precizie. Ucrainenii își epuizează muniția sovietică. Lumea își epuizează răbdarea în privința războiului. Administrația Biden își epuizează ideile privind gestionarea lui. Iar chinezii urmăresc totul cu atenție, potrivit New York Times, citat de Rador.

Lipsurile cu care se confruntă arsenalul Moscovei, evidente deja de săptămâni bune pe câmpul de luptă, constituie un motiv de ușurare pe termen lung și unul de groază pe termen scurt. Ușurare fiindcă mașinăria de război a Rusiei, pe a cărei modernizare Putin a cheltuit masiv, a fost expusă drept un tigru de hârtie incapabil să creeze probleme serioase pentru NATO într-un conflict convențional.

Groază pentru că o armată care nu poate purta un război cu tehnologie de vârf, care provoacă relativ puține daune colaterale, va purta unul cu tehnologie depășită, care provoacă îngrozitor de multe daune colaterale. Ucraina, după propriile ei estimări, îndură 20.000 de morți pe lună.

Pentru comparație, SUA au înregistrat aproximativ 36.000 de morți în Irak, în peste șapte ani de război. Cu toată vitejia și neclintirea sa, Kievul poate să țină la respect – dar nu să înfrângă – un vecin de trei ori mai mare decât el într-un război de uzură.

Ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie să facă mai mult decât doar să încetinească armata rusă. Trebuie să-i frângă șira spinării cât mai curând cu putință.

Însă acest lucru nu se poate întâmpla într-un război de artilerie în care Rusia poate trage vreo 60.000 de obuze pe zi, față de cele numai 5.000 pe care spun ucrainenii că le pot lansa. Cantitatea își are și ea propria-i calitate, spune o zicală.

Administrația Biden aprovizionează Ucraina cu obuziere, lansatoare de rachete și muniție avansate, însă acestea nu ajung acolo suficient de repede.

Acum a venit momentul ca Joe Biden să-i spună echipei sale de securitate națională ce i-a spus Richard Nixon alei sale atunci când Israelul se afla în dificultate din cauza pierderilor suferite în Războiul de Yom Kippur.

După ce i-a întrebat ce arme le ceruseră israelienii, cel de-al 37-lea președinte le-a dispus subordonaților să „dubleze” cantitatea respectivă: „Acum cărați-vă naibii de aici și faceți-vă treaba”.

Nevoia de a obține urgent victoria – sau cel puțin de a forța trupele ruse în retragere pe un front vast, astfel încât Moscova, iar nu Kievul, să fie cea care cere pacea – e agravată de faptul că timpul nu e neapărat de partea Occidentului.

Sancțiunile contra Rusiei poate că provoacă daune de lungă durată capacității ei de dezvoltare economică. Dar sancțiunile au numai un efect imediat limitat când vine vorba de a știrbi capacitatea Rusiei de a distruge.

Și fix aceleași sancțiuni provoacă pagube și restului lumii, iar prețul pe care restul lumii e pregătit să-l plătească pentru solidaritatea cu Ucraina nu este nelimitat.

Penuria critică de alimente, energie și fertilizatori, alături de perturbarea aprovizionării și creșterea prețurilor care-i urmează inevitabil, nu pot fi suportate la nesfârșit de societățile democratice, care au o toleranță scăzută pentru asemenea neajunsuri.

Între timp, Putin nu pare să plătească vreun preț prea mare pentru războiul său, fie că vorbim de venituri din energie (care au crescut, datorită creșterii prețurilor), fie că vorbim de susținere publică (și ea a crescut, datorită unei combinații de naționalism, propagandă și frică).

A spera că el va muri curând de cine știe ce boală va fi suferind – Să fie Parkinson? Un „cancer al sângelui”? Sau numai un complex napoleonian? – nu poate ține loc de strategie.

Ce altceva ar mai putea face administrația Biden? Ea trebuie să-și asume două riscuri calculate, pe baza unui anume concept inovator.

Riscurile calculate: În primul rând, așa cum a propus amiralul în retragere James Stavridis, SUA ar trebui să se pregătească să conteste blocada maritimă a Rusiei la Odesa, escortând navele de transport dinspre și înspre port.

Acest lucru va presupune mai întâi ca Turcia să fie convinsă să accepte trecerea navelor de război NATO în Marea Neagră prin strâmtorile sale, ceea ce ar putea implica unele concesii diplomatice dezagreabile față de Ankara. Dar pericolul și mai mare este acela că navele de război NATO pot ajunge în imediata proximitate a celor rusești.

Însă, juridic, Rusia nu are nici un drept să blocheze ultimul mare port care i-a rămas Ucrainei, nu are nici un drept moral să împiedice produsele agricole ucrainene să ajungă pe piața globală, și nici nu are forțe navale suficient de puternice pentru a se măsura cu Marina americană.

În al doilea rând, SUA ar trebui să confiște activele băncii centrale a Rusiei din străinătate, estimate la 300 de miliarde de dolari, și să finanțeze cu ele armata și reconstrucția Ucrainei.

Am propus acest lucru pentru prima dată la începutul lui aprilie, iar după câteva zile Laurence Tribe și Jeremy Lewin de la Harvard au expus o convingătoare argumentație juridică în acest sens într-un eseu găzduit de New York Times.

Administrației nu-i place ideea, pe motiv că ar putea viola legislația americană și ar putea stabili un precedent financiar primejdios – și chiar ar fi fost argumente solide, în circumstanțe mai puțin cumplite. Însă chiar acum e nevoie urgent de acest gen de lovitură financiară teribilă pe care celelalte sancțiuni n-au reușit s-o aplice Rusiei.

Ceea ce ne aduce la conceptul inovator: conflictul din Ucraina va avea un efect mai puternic în Asia, nu în Europa. Administrația se poate liniști pe sine însăși că a învinețit armata rusă suficient de mult încât să nu mai poată invada pe nimeni altcineva prea curând. Și e adevărat – într-o anumită măsură.

Dar dacă războiul se va încheia cu Putin rămas confortabil la putere și cu Rusia în posesia unei cincimi din Ucraina, atunci Beijingul va trage concluzia că agresiunea funcționează. Și atunci vom avea o luptă pentru Taiwan – cu tot costul ei uman și economic copleșitor – mult mai curând decât ne închipuim acum.

Trăgând linie: războiul din Ucraina e fie un preludiu, fie un final. Președintele Biden trebuie să facă chiar și mai mult decât a făcut deja pentru a se asigura că a doua variantă e cea valabilă.

New York Times (preluare Rador)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Amenițarea nucleară rusă – Alertă maximă în rândul serviciilor secrete occidentale

Publicat

in

De

Agențiile de informații americane și aliate își intensifică eforturile pentru a detecta orice mișcare sau comunicare militară rusă care ar putea semnala că Vladimir Putin a ordonat folosirea armelor nucleare în Ucraina, potrivit a cinci oficiali americani, notează Politico.

Dar orice indicii că liderul rus a decis să dezlănțuie unatac de neconceput – într-o încercare disperată de a relua inițiativa sau de a agresa comunitatea internațională pentru a-i îndeplini cerințele – ar putea veni prea târziu, au avertizat ei.

Majoritatea aeronavelor Rusiei, împreună cu lansatoarele convenționale de rachete și rachete, pot livra și arme nucleare tactice mai mici. Aceste arme sunt concepute pentru o utilizare mai țintită pe câmpul de luptă decât armele strategice, cum ar fi rachetele balistice intercontinentale, care dau semne indicatoare atunci când unitățile lor sunt puse în alertă sau reunite în exerciții de antrenament.

Asta înseamnă că, dacă Putin sau comandanții săi nu vor ca lumea să știe din timp, SUA ar putea să nu știe niciodată când forțele ruse au schimbat munițiile convenționale cu bombe atomice.

Este o problemă din ce în ce mai supărătoare pe măsură ce forțele ruse se luptă să-și recapete avântul în Ucraina și semnele cresc că Putin este din ce în ce mai nepopular acasă, mai ales după ce a comandat săptămâna trecută un proiect militar limitat.
„O urmărim mai îndeaproape”, a spus un oficial al guvernului american cu acces la informații despre forțele și strategia nucleară ale Moscovei, care, ca și alții intervievați pentru acest articol, nu a fost autorizat să vorbească public.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

PM Ciuca asks South Korea’s support for Romania’s accession to OECD

Publicat

in

De

Prime Minister Nicolae Ciuca had a meeting on Wednesday with Prime Minister of South Korea Han Duck-soo, occasion on which the Romanian dignitary requested support for the accession to the Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) and extended an invitation to his South Korean counterpart to pay a visit to Romania, next year, told Agerpres.

According to a release of the Government, the meeting took place on the sidelines of the visit which PM Nicolae Ciuca is paying to Tokyo, both officials coming to Japan in order to attend the state funeral of the former Japanese Prime Minister Shinzo Abe.

The main topic included on the meeting’s agenda targeted the boosting of the strategic partnership, based on which the relation between Romania and South Korea has been operating for several years. Another major topic tackled during talks was global security, in the context created by the Russian aggression toward Ukraine.

Prime Minister Ciuca said he thanked his South Korean counterpart for the good collaboration between our countries during the pandemic and conveyed Romania’s wish to develop the bilateral relation framework, including in the defence area, with South Korea being one of NATO’s global partners and taking into account the strategic importance from a geographical point of view of our countries and the current security challenges in the Black Sea region and those in the Asia-Pacific area. Moreover, the Romanian PM appreciated South Korean investors’ interest, who had confidence in Romania’s potential.

The Romanian PM extended an invitation to his South Korean counterpart to pay a visit to Romania, next year, when the two countries shall celebrate 15 years of collaboration within the strategic partnership.

Furthermore, PM Nicolae Ciuca requested support for Romania’s accession to the OECD. Regarding the strengthening of the bilateral economic relations, the Romanian PM proposed the re-launch of the Committee for industrial collaboration and the organization of a business forum to capitalise on the opportunities in the area of green energy production, nuclear energy, information technology, according to the press release of the Executive.

In his turn, Prime Minister of South Korea Han Duck-soo appreciated the bilateral relations and Romania’s contribution to strengthening NATO’s deterrence and defence posture and guaranteeing security in the region, the quoted source mentioned.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend