Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Nașterii Domnului

Publicat

in

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a transmis pentru prima duminică din Postul Naşterii Domnului 2021 o scrisoare pastorală tuturor credincioşilor din Patriarhia Română, conform basilica.ro

Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Nașterii Domnului din anul 2021, privind însemnătatea Anului omagial al pastorației românilor din afara României și a Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor, în Patriarhia Română

Preacuviosului cin monahal,

Preacucernicului cler

și preaiubiților credincioși

din Patriarhia Română,

Har, bucurie și pace

de la Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh,

iar de la noi părintești binecuvântări!

Preacuvioși și Preacucernici Părinți,

Iubiți frați și surori în Domnul,

Anul 2021 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ,,Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și ,,Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, în Patriarhia Română. Cele două teme amintite, omagială și comemorativă, evidențiază două coordonate esențiale, prioritare în activitatea pastoral-­misionară a Bisericii noastre.

Astfel, Biserica Ortodoxă Română nu este indiferentă față de amploarea fără precedent pe care fenomenul migrației românilor către alte țări a cunoscut-o în ultimii ani. Ca răspuns la acest fenomen, Biserica noastră, prin ierarhii, preoții și diaconii ei, desfășoară, în prezent, o activitate pastorală susținută în afara granițelor României. Ea îi binecuvântează și îi ajută spiritual pe românii ortodocși de pretutindeni, pe care îi consideră fiii săi credincioși și parte integrantă a comuniunii ortodoxe românești.

Pe de altă parte, pomenirea în Biserică a celor adormiți în Domnul constituie un act de credință ortodoxă și de mărturisire a iubirii față de semeni. Comemorarea celor decedați și cultul eroilor contribuie la dezvoltarea culturii recunoștinței și a comuniunii între generații. Veșnica lor pomenire din neam în neam înseamnă eterna lor comemorare din generație în generație.

Dreptmăritori creștini,

În cărțile Vechiului Testament întâlnim mărturii despre faptul că Dumnezeu, Creatorul și Proniatorul întregii creații, manifestă o grijă specială față de cei aflați în afara țării și poporului lor: „Pe străin să nu-l obijduiești, nici să nu-l strâmtorezi, căci voi știți cum e sufletul pribeagului, că și voi ați fost pribegi în țara Egiptului” (Ieșirea 23, 9), iar în alt loc se amintește: „Străinul, care s-a așezat la voi, să fie pentru voi ca și băștinașul vostru; să-l iubiți ca pe voi înșivă, că și voi ați fost străini în pământul Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Leviticul 19, 34).

Dumnezeu Însuși a condus și a întărit poporul lui Israel în lunga sa călătorie către Țara făgăduinței, povățuindu-l „prin pustiul cel mare și groaznic, unde sunt șerpi veninoși, scorpioni și locuri arse de soare și fără de apă; scoțând izvor din stânca de cremene și hrănind poporul în pustie cu mană” (Deuteronomul 8, 15-16).

În Noul Testament, iubirea milostivă față de străini devine normă a vieții creștine încă din vremea apostolilor: „Fiți, între voi, iubitori de străini, fără cârtire” (1 Petru 4, 9). În Evanghelia după Matei, în capitolul 25, se arată că iubirea față de aproapele este criteriul ultim al judecății universale, mai precis criteriul esențial de binecuvântare și de moștenire a Împărăției Cerurilor, pentru că Însuși Domnul Iisus ­Hristos, Dreptul Judecător, spune: „străin am fost și M-ați primit” (Matei 25, 35).

În contextul transformărilor sociale, economice și politice care au avut loc în ultimul secol, numărul creștinilor români din afara României a crescut.

Față de această realitate, grija pastorală a Bisericii Ortodoxe Române față de românii din afara granițelor s-a concretizat prin înființarea de eparhii, care au organizat numeroase parohii și mănăstiri, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor sufletești ale credincioșilor români ortodocși din comunitățile românești istorice: Republica Moldova și Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, dar și din diaspora: Europa Centrală și de Nord, Europa Occidentală și Meridională, cele două Americi, Australia și Noua Zeelandă.

În situațiile în care particularitățile pastoral-misionare nu au permis înființarea de episcopii, au fost organizate reprezentanțe și comunități ortodoxe românești, precum cele din Țara Sfântă, Muntele Athos, Orientul Mijlociu, Cipru, Turcia, Africa de Sud, Japonia ș.a.

În prezent, urmare eforturilor pastorale susținute, în afara frontierelor actuale ale României, Biserica Ortodoxă Română are patru arhiepis­copii și nouă episcopii. În aceste eparhii ­funcționează 1.337 de parohii și filii, precum și 64 de așezăminte monahale, deservite de 1.245 de clerici români.

Prin ierarhii și clericii ortodocși români din străinătate, Biserica Ortodoxă Română se străduiește să zidească, să cumpere sau să închirieze lăcașuri de cult acolo unde există comunități românești, oferind astfel posibilitatea fiecărui român creștin ortodox să participe la sfintele slujbe în limba română și să păstreze legătura cu Biserica Mamă.

În bisericile ortodoxe românești din afara României, românii simt bucuria regăsirii și a trăirii credinței strămoșești, participă la viața liturgică, își alină dorul după cei dragi și după locurile natale, își reconfirmă identitatea lor profundă.

Prin cult, dar și prin evenimentele culturale și acțiunile social-filantropice organizate de către parohiile românești din afara granițelor, sunt promovate valorile spirituale perene ale Ortodoxiei și ale poporului român, sunt transmise tradițiile românești și este cultivată limba română. În acest fel se păstrează identitatea culturală, etnică și eclezială ortodoxă românească, fapt care asigură integrarea socială în țările gazdă fără asimilare culturală și fără deznaționalizare.

De aceea, în mod constant, Patriarhia Română ajută financiar, după posibilități, aceste comunități românești, realizând, totodată, și demersuri necesare pe lângă instituțiile de Stat competente, de susținere a românilor de pretutindeni.

Ca semn al permanentei griji pastorale față de românii stabiliți definitiv sau temporar în străinătate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului să fie dedicată migranților români.

Prin urmare, atât Duminica Migranților Români, cât și Ziua Românilor de Pretutindeni, instituită prin Legea nr. 101/2015 și serbată în ultima duminică a lunii mai, sunt zile cu o profundă semnificație spirituală, de reafirmare a tradițiilor și a valorilor credinței și culturii poporului român.

Iubiți credincioși,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2021 și ca An comemorativ al celor adormiți în Domnul cu scopul de a evidenția și promova valoarea liturgică și culturală a cimitirelor. Din punct de vedere al identității noastre spirituale, cimitirul este locul în care se află mormintele celor adormiți în Domnul, așteptând „învierea morților și viața veacului ce va să fie”, după cum se spune în Crezul ortodox. Prin urmare, cimitirul este și simbol al comemorării și comuniunii între generații.

Pentru cinstirea memoriei celor adormiți în Domnul, Biserica Ortodoxă păstrează o rânduială amplă de slujbe și pomeniri (parastase) care cuprind rugăciuni și cereri pentru iertarea păcatelor, odihna și mântuirea sufletelor acestora.

În mod deosebit, pomenirea eroilor din toate timpurile și din toate locurile, ca și cultul morților în general, constituie manifestări de statornicie în credință, de continuitate și unitate în cuget și simțiri de-a lungul generațiilor. Cultul eroilor este semnul neuitării și prețuirii noastre pentru jertfa lor și speranța comuniunii lor veșnice cu Hristos Domnul, în nădejdea Învierii și a vieții veșnice.

Cimitirele ortodoxe românești, unele înscrise în patrimoniul cultural național al României, altele cuprinzând în perimetrul lor valoroase monumente artistice funerare dedicate unor personalități naționale, evidențiază o dimensiune spirituală esențială: recunoștința arătată predecesorilor de-a lungul timpului, precum și capacitatea de comemorare și comuniune a unui popor credincios cu generațiile trecute.

Cimitirul are un sens profund liturgic și cultural în tradiția noastră creștină ortodoxă românească. Îngrijirea spațiului sacru în care se află înmormântate trupurile celor adormiți în Domnul constituie o îndatorire și o responsabilitate a creștinilor de a păstra aprinsă flacăra pomenirii din neam în neam sau din generație în generație a celor decedați.

Această cinstire a cimitirelor este o adevărată cultură a sufletului românesc care crede, simte și mărturisește că iubirea izvorâtă din credință este mai tare decât moartea. Mulțimea pomelnicelor și a parastaselor pentru cei decedați sau adormiți în Domnul și pentru eroii neamului constituie un puternic factor de cultivare a conștiinței identității, unității și continuității noastre naționale. Istoria Bisericii Ortodoxe Române dă mărturie peste veacuri despre grija pe care a avut-o pentru memoria înaintașilor.

La fiecare Sfântă și Dumnezeiască Liturghie sunt pomeniți ierarhii Bisericii, ctitorii, miluitorii și binefăcătorii sfintelor lăcașuri, eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, pentru apărarea patriei și a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român, precum și pomenirea tuturor celor adormiți în Domnul Hristos, Biruitorul morții.

Iubiți frați și surori în Domnul,

Cu ajutorul Milostivului Dumnezeu, ne aflăm la începutul Postului Nașterii Domnului, numit și Postul Crăciunului. Această perioadă este, în primul rând, o pregătire, o sfințire a sufletului și a trupului nostru, prin Spovedanie și Împărtășanie, dar și prin fapte de milostenie. Faptele milosteniei creștine, privite ca roade ale „credinței lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6), întăresc comuniunea frățească.

În acest an, am fost chemați să cultivăm mai mult comuniunea fraternă cu românii din jurul granițelor României și din diaspora română. În mod deosebit, mulțumim slujitorilor Sfintelor Altare ortodoxe românești din afara României pentru activitatea și fidelitatea lor față de poporul român, pentru activitatea de păstrare și promovare a credinței creștine ortodoxe, a valorilor spirituale și culturale românești.

Totodată, îi îndemnăm pe românii care trăiesc în diferite zone ale lumii să cinstească memoria și mormintele celor trecuți la viața veșnică, deoarece numai rugăciunea și recunoștința mențin o relație vie între suflete, o comuniune spirituală mai tare decât moartea fizică a trupului.

Traversăm un timp extrem de dificil privind sănătatea și valoarea vieții, când numeroși oameni sunt încercați de noua epidemie, care s-a extins la nivel global. În această perioadă este mare nevoie de rugăciune și de ajutorare frățească, de apropiere de Dumnezeu și de solidaritate practică între oameni.

Prin urmare, și în acest an, ne adresăm preoților și credincioșilor mireni ai Sfintei noastre Biserici cu îndemnul părintesc de a se organiza, la parohii, mănăstiri, protopopiate și la centrele eparhiale, colecte de alimente, haine și medicamente. Acestea vor fi distribuite cu prioritate în cadrul comunității, celor aflați în suferință și în lipsuri, familiilor defavorizate, cu mulți copii, bătrânilor și persoanelor singure, fără copii sau rude, cu precădere celor care locuiesc în mediul rural.

Având încredințarea că veți arăta și în acest an dărnicie creștină și veți răspunde cu dragoste chemării noastre părintești în această lucrare sfântă de binefacere și ajutorare, vă mulțumim pentru generozitatea arătată în anii precedenți și vă reamintim cuvintele Domnului Iisus Hristos: ,,Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui” (Matei 5, 7).

Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți românii, din țară și din străinătate, dăruindu-le sănătate și mântuire, ocrotindu-i de tot răul și întărindu-i în tot lucrul bun, spre bucuria Bisericii noastre și a poporului român de pretutindeni, iar pe cei adormiți în Domnul să-i așeze în ceata drepților și să le dăruiască odihnă în lumina și iubirea Preasfintei Treimi.

Cu multă prețuire, vă îmbrățișăm părintește și vă împărtășim binecuvântarea apostolică: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toți!” (2 Corinteni 13, 13).

† DANIEL

Arhiepiscopul Bucureștilor,

Mitropolitul Munteniei și Dobrogei,

Locțiitorul tronului Cezareei Capadociei și

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

† Teofan,

Arhiepiscopul Iașilor

și Mitropolitul Moldovei

și Bucovinei

† Laurențiu,

Arhiepiscopul Sibiului,

Locțiitor de Episcop al Devei și Hunedoarei și Mitropolitul Ardealului

† Andrei,

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului

și Clujului și Mitropolitul Clujului,

Maramureșului și Sălajului

† Irineu,

Arhiepiscopul Craiovei

și Mitropolitul Olteniei

† Ioan,

Arhiepiscopul Timișoarei

și Mitropolitul Banatului

† Petru,

Arhiepiscopul Chișinăului,

Mitropolitul Basarabiei

și Exarh al Plaiurilor

† Iosif,

Arhiepiscopul Ortodox Român

al Europei Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale

și Meridionale

† Serafim,

Arhiepiscopul Ortodox Român

al Germaniei, Austriei și Luxemburgului

și Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord

† Nicolae,

Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii și Mitropolitul

Ortodox Român al celor două Americi

† Nifon,

Mitropolit onorific, Arhiepiscopul

Târgoviștei și Exarh Patriarhal

† Teodosie,

Arhiepiscopul Tomisului

† Calinic,

Arhiepiscopul Sucevei

și Rădăuților

† Irineu,

Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Varsanufie,

Arhiepiscopul Râmnicului

† Ioachim,

Arhiepiscopul Romanului

și Bacăului

† Calinic,

Arhiepiscopul Argeșului

și Muscelului

† Ciprian,

Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei

† Casian,

Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei,

Arhiepiscopul Aradului

† Ignatie,

Episcopul Hușilor

† Lucian,

Episcopul Caransebeșului

† Sofronie,

Episcopul Ortodox Român

al Oradiei

† Iustin,

Episcopul Ortodox Român

al Maramureșului și Sătmarului

† Nicodim,

Episcopul Severinului

și Strehaiei

† Antonie,

Episcopul de Bălți

† Veniamin,

Episcopul Basarabiei de Sud

† Vincențiu,

Episcopul Sloboziei și Călărașilor

† Andrei,

Episcopul Covasnei și Harghitei

† Galaction,

Episcopul Alexandriei și Teleormanului

† Ambrozie,

Episcopul Giurgiului

† Sebastian,

Episcopul Slatinei și Romanaților

† Visarion,

Episcopul Tulcii

† Petroniu,

Episcopul Sălajului

† Daniil,

Episcopul Daciei Felix

† Siluan,

Episcopul Ortodox Român

al Ungariei

† Siluan,

Episcopul Ortodox Român

al Italiei

† Timotei,

Episcopul Ortodox Român

al Spaniei și Portugaliei

† Macarie,

Episcopul Ortodox Român

al Europei de Nord

† Mihail,

Episcopul Ortodox Român

al Australiei și Noii Zeelande

† Ioan Casian,

Episcopul Ortodox Român

al Canadei

† Varlaam Ploieșteanul,

Episcop-vicar patriarhal

† Ieronim Sinaitul,

Episcop-vicar patriarhal

† Timotei Prahoveanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei

Bucureștilor

† Nichifor Botoșăneanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor

† Ilarion Făgărășanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Benedict Bistrițeanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului

† Paisie Lugojeanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei

Timișoarei

† Marc Nemțeanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† Sofian Brașoveanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei

Ortodoxe Române a Germaniei,

Austriei și Luxemburgului

† Damaschin Dorneanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei

și Rădăuților

† Emilian Crișanul,

Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului

† Timotei Sătmăreanul,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe

Române a Maramureșului și Sătmarului

† Nestor Hunedoreanul,

Arhiereu-vicar al Episcopiei

Devei și Hunedoarei

† Atanasie de Bogdania,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe

Române a Italiei

† Teofil de Iberia,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Protest Declic, la Curtea Constituțională: într-un an vor ucide toate păsările. Extincție totală, pentru anumite specii

Publicat

in

De

Comunitatea Declic organizează, miercuri, un protest la sediul Curţii Constituţionale, solicitând judecătorilor să declare neconstituţională legea “care le permite vânătorilor să împuşte păsările migratoare până la extincţie”. În faţa instituţiei va fi amplasat un copac înalt cu zeci de păsări origami, iar protestatarii vor imita ciripitul păsărilor.

Protestul este programat să se desfăşoare de la ora 11.00, la sediul Curţii Constituţionale, informează News.ro

Potrivit unui comunicat al Declic, participanţii vor depune zeci de memorii la registratura CCR, câte un Amicus Curiae fiecare, pentru a susţine cauza păsărilor migratoare. De asemenea, în faţa instituţiei va fi amplasat un copac înalt cu zeci de păsări origami, iar participanţii, pregătiţi cu fluiere care imită ciripitul, vor face gălăgie, să-i audă toţi judecătorii.

“Ciocârlia de câmp, raţa pestriţă sau prepeliţa vor fi vânate până la dispariţie. Într-un an, ne putem lua adio nu doar de la ele, ci de la mai multe specii migratoare. Asta din cauza unui proiect neconstituţional care dă puteri depline vânătorului”, a declarat Ana Racheleanu, coordonatorul campaniei.

Conform comunicatului, noul proiect, care modifică Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, prevede cote zilnice de vânătoare de zeci de ori mai mari pentru speciile de păsări migratoare. Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul Gheorghe Nacov, este vânător.

Reprezentanţii Declic susţin că, dacă legea nu este oprită de Curtea Constituţională, atunci într-un singur an s-ar putea vâna întreaga populaţie de păsări migratoare din mai multe specii care folosesc teritoriul României pentru cuibărit sau iernare.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Italia: Fără preşedinte după turul al doilea al alegerilor

Publicat

in

De

Al doilea tur de scrutin pentru alegerea noului preşedinte al Italiei nu a reuşit să desemneze un câştigător marţi, prelungind incertitudinea cu privire la viitorul premierului Mario Draghi şi al guvernului său, comentează AFP preluat de agerpres.

Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de deputaţi, senatori şi reprezentanţi regionali în cauză au votat în alb pentru a doua zi, reflectând absenţa unui consens asupra unui candidat între principalele partide.

Al treilea scrutin va avea loc miercuri dimineaţă, dar nu sunt aşteptate progrese înainte de joi. Din turul al patrulea, pragul alegerilor coboară de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.

Preşedintele Italiei are un rol preponderent protocolar, dar anul acesta miza este mare: dacă este ales Mario Draghi, trebuie să renunţe la şefia guvernului.

O astfel de alegere ar putea provoca alegeri anticipate sau chiar să deraieze reformele necesare pentru a obţine miliardele de euro din fondul european de relansare promis Italiei.

Alegerea preşedintelui este, totuşi, greu de prezis, cu scrutin secret, înţelegeri în culise şi absenţa unei liste oficiale de candidaţi, care îi conferă o atmosferă de conclav papal.

Nicio formaţiune politică nu dispune în prezent de majoritatea absolută în parlament. Dar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliţie de unitate naţională condusă de Mario Draghi.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit de preşedintele în exerciţiu, Sergio Mattarella, în februarie 2021, când Italia era în recesiune din cauza pandemiei de COVID-19.

Guvernul său a supervizat revenirea la creştere şi succesul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului.

De asemenea, a iniţiat mai multe reforme (sistemul fiscal şi cel judiciar, administraţia publică) cerute de Bruxelles în schimbul celor aproximativ 200 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi de la UE.

Numeroşi investitori internaţionali se tem că Italia, puternic îndatorată, va rămâne în urmă faţă de calendarul strict al reformelor dacă Mario Draghi pleacă.

Şi mulţi deputaţi se tem că îşi vor pierde fotoliul în cazul alegerilor anticipate.

Alţii sunt de părere că Mario Draghi ar fi mai bine plasat în calitate de preşedinte pentru a garanta stabilitatea politică şi bunele relaţii cu Bruxellesul, mai ales dacă extrema dreaptă va câştiga următoarele alegeri.

Şeful statului exercită o putere crucială în timpul crizelor politice, fie pentru a dizolva parlamentul, a alege un nou prim-ministru sau a refuza mandate coaliţiilor fragile.

Paolo Maddalena, un fost judecător puţin cunoscut, care a ieşit pe primul loc luni în turul întâi, a fost din nou în frunte marţi cu 39 de voturi.

Sergio Mattarella, 80 de ani, a primit acelaşi număr de voturi, deşi a spus clar că nu îşi doreşte al doilea mandat de şapte ani.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend