Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Parchetul General a avut dreptate: fostul ministru al Energiei din Guvernul Cioloș și-a recunoscut vinovăția

Publicat

in

Înalta Curte de Casație și Justiție a fixat pentru 15 decembrie primul termen la care va lua în discuție acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de fostul ministru al Energiei din Guvernul condus de Dacian Cioloș, Victor Grigorescu, cu procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, informează NewsOnline.ro.

Acordul de recunoaștere a vinovăției a fost înregistrat la Înalta Curte pe 3 noiembrie.

Pe 23 iunie anul acesta președintele Klaus Iohannis aviza pozitiv cererea Parchetului General de a începe urmărirea penală împotriva lui Victor Grigorescu pentru fals în declarații.

”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 23 iunie 2021, ministrului justiției, domnul Stelian-Cristian Ion, cererea de urmărire penală a domnului Victor Vlad Grigorescu, în calitate de fost ministru al energiei în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 261/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii de fals în declarații în formă continuată, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 176/2010, raportat la art. 326 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”, anunța Administrația Prezidențială în luna iunie.

Agenția Națională pentru Integritate (ANI), în urma unor verificări, a descoperit nereguli în declarația de avere a fostului ministru.

Mai exact, în document figura un venit de 791.500 de lei obținut din închirierea „unui bun mobil”. Bunul respectiv s-a dovedit a fi o platformă online, monitoreu.com, pe care a închiriat-o unei companii offshore. Grigorescu a încasat acești bani deși site-ul nu funcționa.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Victor Ponta, după ce un polițist a OMORÂT o fetiță: ‘Cumpărăm rachete, tancuri, ce-om face cu ele, în loc să învăţăm cum să fie condusă o maşină de poliţie’

Publicat

in

De

Fostul premier al României, Victor Ponta, a comentat cazul fetiței din București lovită mortal de un polițist pe trecerea de pietoni.

„Cumpărăm rachete, tancuri, ce-om face cu ele, în loc să învăţăm cum să fie condusă o maşină de poliţie sau ambulanţă. Dacă nu-i pregatim, atunci aceste tragedii se vor întampla în continuare”, a spus Victor Ponta, la România TV.

Polițistul care a comis accidentul rutier a fost pus sub control judiciar.

Vezi și: Ministrul de Interne: polițistul care a ucis o fetiță NU se afla în misiune de urgență. Nu era oricum scutit de legea penală .

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Vremurile s-au schimbat, recorduri surprinzătoare: Țara în care electricitatea s-a scumpit cu 345%

Publicat

in

De

Preţurile electricităţii din Estonia au atins noi şi surprinzătoare recorduri, relatează ERR.Potrivit companiei de transport de energie Elering din această ţară baltică, preţul mediu al electricităţii a crescut cu 345% în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020.

În urmă cu 10 ani, Estonia se putea lăuda cu autosuficienţă energetică, fiind singura ţară din lume care folosea petrolul de şist ca materie primă pentru energia consumată. Dar vremurile s-au schimbat. Petrolul de şist este considerat o sursă de energie murdară şi nu este dorit în UE, la fel şi cărbunele. Acum Estonia importă de obicei aproximativ jumătate din necesarul de energie din Finlanda, care la rândul său este dependentă de energia din Suedia. Din cauza creşterii cererii din Germania şi Danemarca, nu rămâne suficientă electricitate pentru regiune, arată Kalev Kallemets, CEO al companiei Fermi Energia.

Ţara mai importa din Belarus şi Rusia, însă importurile de acolo au scăzut. Acum, din cauza creşterii preţurilor energiei, Estonia, îm­preună cu Letonia şi Lituania, ana­lizează creşterea acestor importuri, potrivit Euractiv.

Din exportator net de electricitate, Estonia este pe cale să devină importator net, avertizau recent autorităţile antitrust ale ţării, scrie ERR. Acest lucru slăbeşte şi mai mult reţeaua de electricitate a Estoniei şi provoacă îngrijorare pe termen lung în condiţiile în care, deşi sincronizarea reţelei cu UE până în 2025 va reduce dependenţa de electricitate din Bielorusia şi Rusia, lipsa de noi capacităţi de producţie, dublată de un declin al industriei de şisturi bituminoase pe care se bazează ţara, vor face Estonia dependentă de importuri.

Estonia a început să-şi dezvolte de-abia acum primele centrale eoliene, scrie Euractiv.

Preşedintele eston a făcut recent apel pentru o creştere a trupelor NATO în ţara sa pe fondul agresiunii în creştere a Rusiei pe flancul estic al Europei, notează Politico.

Desfăşurarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina este motiv de îngrijorare, iar NATO nu ar trebui să piardă timp pentru a-şi întări apărarea, a declarat preşedintele Alar Karis.

Creşterile de preţuri nu sunt o problemă doar pentru Estonia în regiunea baltică. Ţările din această regiune care au trecut la euro se confruntă cu rate ale inflaţiei alcătuite din două cifre, relatează Bloomberg.

În timp ce în Estonia, inflaţia a atins un maxim pe două decenii de 12,5% în decembrie, nici Lituania nu o duce mai bine, creşterea preţurilor fiind peste dublul ratei record de 5% din zona euro.

„Dacă am avea propria politică monetară, am face probabil ce face Polonia şi am majora dobânzile,“ afirmă Martins Abolins, economist la Citadele Banka din Riga.

În timp ce costurile de finanţare au fost „uşor prea scăzute“ pentru regiunea baltică ani la rând fără a genera probleme economice serioase, proporţia în creştere a salariilor în PIB este motiv de îngrijorare, potrivit acestuia.

Regiunea se confruntă de asemenea cu o penurie pronunţată de forţă de muncă.

Spre deosebire de ţări ca Germania, însă, în ţările baltice nemulţumirea publică privitor la creşterea actuală a preţurilor este mai redusă, după ce mulţi cetăţeni de acolo au supravieţuit hiperinflaţiei generate de prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend