Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Până în prezent 1.092 de deţinuţi şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la alegerile locale din 27 septembrie

Avatar

Publicat

in

Conform anunţului făcut vineri de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), în detenţie se află 20.993 de persoane şi 1.193 au fost identificate cu drept de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020.

Dintre persoanele cu drept de vot, 1.092 şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la scrutinul de duminică.

ANP precizează că aceasta este situaţia înregistrată la data de 24.09.2020. Termenul limită pentru depunerea listelor nominale şi a cererilor, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere, este  preziua votării, cel mai târziu la ora 20:00.

Citește și: Fostul senator Gigi Chiru, cercetat pentru luare de mită încă din 2014, ar putea scăpa de acuzații – DNA încearcă a doua oară clasarea dosarului său

”Situaţia numerică a persoanelor private de libertate care îşi vor fi exercitat dreptul de vot, în data de 27.09.2020, va fi comunicată după finalizarea activităţii de votare”, subliniază Autoritatea.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ teritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

Procedura care se aplică pentur ca persoanele aflate în detenţie să poată vota include: identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot şi informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale; informarea persoanelor private de libertate cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot; depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere; stabilirea şi amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, cu dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

În contextul pandemiei de COVID-19 vor fi luate măsuri speciale: pe durata votării persoanele private de libertate vor purta masca de protecţie respiratorie; înainte de înmânarea ştampilei de vot şi a cărţii de identitate, persoanele private de libertate vor primi mănuşi de unică folosinţă, care vor fi dezinfectate şi aruncate în recipiente special amenajate, dpă exercitarea dreptului de vot; va fi evitat contactul între deţinuţii care îşi exercită dreptul de vot, astfel că nu vor interacţiona deţinuţi cazaţi în secţii diferite.

De asemenea, echipa biroului electoral al secţiei de votare, care se deplasează cu urna specială, şi eventualii supraveghetori şi observatori străini acreditaţi în acest scop vor fi supuşi triajului epidemiologic la intrarea în unitate şi vor completa chestionarul COVID-19. Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatorie din momentul accesului în unitate.

Totodată, pe toată durata desfăşurării procedurilor de votare, va fi respectată distanţarea fizică faţă de persoanele private de libertate şi faţă de personalul angajat al unităţii.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Rusia va încasa o lovitură pentru arestarea lui Aleksei Navalnîi: Parlamentul European va cere oprirea proiectului Nord Stream 2

Avatar

Publicat

in

De

Parlamentarii europeni sunt aşteptaţi să adopte joi o rezoluţie care cere blocului comunitar să oprească finalizarea gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să transporte gaze naturale din Rusia în Germania, ca răspuns la arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, critic acerb al preşedintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters.

Aleksei Navalnîi a fost arestat la sfârşitul săptămânii trecute şi plasat în detenţie pentru presupusă încălcare a eliberării sale condiţionate, după ce a revenit în Rusia pentru prima dată de la otrăvirea sa cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.

Potrivit Reuters, parlamentarii europeni ar urma să supună la vot la ora 15:30 GMT rezoluţia, care este aşteptată să fie adoptată, în care cere blocului comunitar să revizuiască relaţiile cu Rusia în urma arestării lui Navalnîi.

Conform unei variante preliminare a acestei rezoluţii, consultate de Reuters, Parlamentul European vrea oprirea imediată a lucrărilor de construcţie la conducta Nord Stream 2. “Parlamentul European cere UE şi statelor membre să revizuiască cooperarea cu Rusia în diferite domenii de politică externă şi cu privire la proiecte precum Nord Stream 2, a cărui finalizare UE trebuie să o oprească imediat”, se arată în rezoluţia consultată de Reuters.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Lucrările au fost reluate luna trecută iar Gazprom speră să finalizeze conducta Nord Stream 2 sub Marea Baltică pentru a dubla capacitatea liniei existente. Proiectul este finalizat în proporţie de 90% cu doar o porţiune de 100 km în apele adânci din largul Danemarcei rămasă să fie terminată.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Monarhiile arabe din Golf se tem că Joe Biden va călca pe urmele lui Barack Obama

Avatar

Publicat

in

De

Presa din Golf a primit cu puţin entuziasm joi vestea sosirii lui Joe Biden la Casa Albă, temându-se că el va relua alegerea diplomatică a fostului preşedinte american Barack Obama, pe care o consideră prea conciliantă cu inamicii monarhiilor arabe, printre care Iranul, relatează France Presse.

Liderii din Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Qatar şi Kuweit l-au felicitat pe noul preşedinte american, în timp ce ai Arabiei Saudite şi Omanului, ceilalţi doi membri ai Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), nu au făcut-o încă.

“La revedere Trump, bun venit Biden”, scrie sobru cronicarul saudit Aberrahman Al-Rashed în cotidianul Asharq al-Awsat.

La fel ca mulţi comentatori din Golf, în general apropiaţi de cercurile conducătoare, Rashed spune că se teme ca politica noii administraţii americane să nu fie asemenea celei a lui Obama, când Biden era vicepreşedinte.

Dar el consideră că o revenire la această politică este improbabilă, în ciuda faptului că Biden s-a înconjurat de personalităţi din fosta administraţie Obama.

Spre deosebire de Donald Trump, care a adoptat o politică de “presiune maximă” faţă de Teheran, Biden ar urma să revină la o politică mai convenţională faţă de Iran, marele rival regional al Arabiei Saudite, notează AFP.

Sub administraţia Trump, Statele Unite s-au retras unilateral din acordul internaţional asupra programului nuclear iranian încheiat în 2015 cu Teheranul şi l-au asasinat pe generalul Qassem Soleimani, arhitect al strategiei iraniene în Orientul Mijlociu.

În Bahrein, cotidianul Akhbar Al-Khaleej regretă chiar plecarea lui Trump, subliniind că el merită “mulţumiri şi recunoştinţă”.

“Poziţiile lui Trump asupra Iranului au creat o nouă realitate (…) şi va fi dificil pentru administraţia Biden să le respingă complet”, estimează totuşi Sayed Zahra, cronicarul cotidianului Akhbar Al-Khaleej.

El adaugă că administraţia Obama a sprijinit “forţe distructive în ţările arabe, căutând să le dea putere”, în aluzie la presupusul sprijin al acestei administraţii pentru Frăţia Musulmană, în Egipt şi în alte părţi.

Cu câteva ore înainte de a părăsi funcţia, Trump a acordat Legiunea de Merit, o înaltă distincţie americană, regelui Bahreinului, Hamad bin Issa Al-Khalifa.

Cotidianul saudit Okaz se întreabă dacă noua administraţie americană “îi va îmbrăţişa pe aliaţi” care sunt ţările arabe din Golf sau “se va reconecta cu duşmanii lor”, în aluzie la Iran.

La Teheran, presa iraniană era împărţită între ziare conservatoare, potrivit cărora Trump şi Biden înseamnă acelaşi lucru, şi cotidiene reformatoare şi moderate, care salută sosirea unui nou preşedinte la Washington cu prudenţă amestecată cu aşteptări de schimbare.

“Învestitura lui Biden într-un oraş golit de forţele armate”, ironizează ziarul ultraconservator Kayhan deasupra fotografiilor cu soldaţi şi un bulevard pustiu din capitala Statelor Unite.

Editorialul cotidianului îşi bate joc de “bătrânul Biden” şi de cei care “îşi pun speranţa în el” în Iran.

Un alt ziar ultraconservator, Javan, suspectează că guvernul Biden vrea “să folosească multilateralismul” împotriva Teheranului “în coordonare cu aliaţii săi arabi din Golful Persic şi Israel”.

Miercuri, preşedintele Hassan Rouhani, un moderat, a salutat plecarea “tiranului” Trump. Ziarul guvernamental Iran estimează joi că “este nevoie de cel puţin şase luni pentru a şti sigur care vor fi alegerile politice” ale lui Biden.

“Trump a plecat”, titrează pe prima pagină Sazandegi (reformator) şi cotidianul economic Donya-ye Eqtessad, amintind de celebrul “Şahul a plecat” al ziarului Ettelaat, anunţând în ianuarie 1979 plecarea ultimului suveran al ţării, cu câteva săptămâni înainte de victoria revoluţiei iraniene.

Pentru Sazandegi, “era Biden începe între frică şi speranţă”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend