Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Pactul Molotov-Ribbentrop: 82 de ani de când Uniunea Sovietică a semnat Pactul de neagresiune cu Germania

Publicat

in

La 23 august 1939, Uniunea Sovietică a semnat, cu mâna comisarului pentru Afaceri Externe al URSS, V.M. Molotov, Pactul de neagresiune cu Germania, cunoscut, de asemenea, ca Pactul Molotov-Ribbentrop, scrie Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, într-o postare pe Facebook.

În decursul anilor 1930, Uniunea Sovietică s-a pronunțat invariabil și activ în favoarea creării, în Europa, a unui sistem de ”securitate colectivă”, care să poată contracara agresiunea tot mai crescândă a ideologiei naziste, dar toate încercările Moscovei de a forma o coaliție antihitleristă au fost, din păcate, blocate de capitalele occidentale.

Acest lucru a dezlegat mâinile lui Hitler în vederea obținerii victoriei lui politice cheie – semnarea nerușinatului Acord de la Munchen dintre Germania, Marea Britanie, Franța și Italia, în virtutea căruia țările menționate au închis, practic, ochii la împărțirea Cehoslovaciei (ai cărei reprezentanți nu au fost prezenți atunci când s-a încheiat ”complotul”).

Vladimir Putin, în articolul său ”75 de ani de la Marea Victorie: responsabilitatea comună în fața istoriei și a viitorului”, scrie: ”Împărțirea Cehoslovaciei a fost dură și cinică. Munchen a dărâmat chiar și acele garanții fragile și formale care mai rămăseseră pe continent, demonstrând că înțelegerile reciproce nu costă nimic. Tocmai complotul de la Munchen a fost acel trăgaci declanșator după care marele război din Europa a devenit inevitabil”.

Politica de împăcare – avansată de Marea Britanie și Franța – nu a funcționat. Cehoslovacia a căzut sub atacul violent al armei germane, iar la granițele estice, trupele sovietice erau nevoite, cu sprijinul aliaților mongoli, să țină piept Japoniei militariste (luptele de pe Insula Hasan și de la Halhin Gol, în 1939).

În aceste condiții, cât de oportun ar fi fost pentru Uniunea Sovietică să încheie un acord cu Germania, a cărui principală esență consta în faptul că părțile semnatare se angajau să se abțină de la acțiuni militare active una împotriva celeilalte și să respecte neutralitatea în cazul unui atac din partea unei terțe părți?

Astăzi, această întrebare continuă să rămână pretext pentru speculații politizare și pseudo-științifice din partea mai multor capitale europene, care nu își ascund dorința de a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial și de a remodela cauzele și lecțiile lui, pornind de la obiective conjuncturale imediate.

Serghei Lavrov, la ”Ora Parlamentară” din Consiliul Federației, la 23 decembrie 2019: ”Observăm, în ultimii ani, cum începe o adevărată agresiune istorică împotriva Rusiei. Țara noastră, fosta noastră Uniune Sovietică, unde toate republicile au făcut atât de mult pentru victoria asupra fascismului, aproape că sunt acuzate că, împreună cu Hitler, purtăm o responsabilitate egală pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Este important de menționat că URSS a fost una dintre ultimele state care a încheiat un astfel de acord cu Germania. Până în august 1939, acorduri de neagresiune cu Hitler fuseseră deja semnate cu Polonia (Pactul de neagresiune, 1934), Marea Britanie (Acordul Maritim Anglo-German, 1935 și Declarația de neagresiune, 1938), cu Italia (”Pactul de oțel”, 1939), cu Danemarca (Pact de neagresiune, 1938), Lituania, Letonia, Estonia (Pacturi de neagresiune, 1939).

Datorită Pactului de neagresiune sovieto-german, Uniunea Sovietică a reușit să amâne războiul cu doi ani, ceea ce a oferit un avantaj în pregătirea pentru acțiuni militare – să fie ocupate linii mai avantajoase, să fie perfecționată baza industrială, îmbunătățită situția economică a țării și, cel mai important, să fie desfășurată munca de pregătire a populației, ceea ce, în total, a salvat sute de mii de vieți.

content-image

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Piers Morgan exultă după decizia în cazul Djokovic: Va fi dat afară din Australia, fără posibilitatea de a participa la AO. Foarte bine!

Publicat

in

De

Piers Morgan, una dintre cele mai cunoscute vedete TV din Anglia, a comentat decizia australienilor în cazul lui Novak Djokovic. Cunoscut pentru declarațiile sale controversate, Piers Morgan, care la Wimbledon a criticat-o și pe Emma Răducanu, a avut un mesaj dur la adresa lui Nole, care urmează să fie deportat din Australia, ratând astfel primul Grand Slam al anului., notează gsp.ro.

Australian Open – Cine este pricipalul favorit după deportarea lui Novak Djokovic

„BREAKING: Novak Djokovic, care a încălcat regulile privind COVID-19, a mințit în formularul de imigrare și este un simbol al anti-vaccinistilor. a pierdut apelul final privind deportarea și va fi dat afară din Australia, fără posibilitatea de a participa la Australian Open. Foarte bine”, a scris Piers Morgan, care a aplaudat decizia australienilor, pe Twitter.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Guvernul francez a ordonat companiei de utilități EdF să vândă rivalilor mai multă electricitate la un preţ fix, pentru a contracara creşterea preţurilor

Publicat

in

De

Preţurile mari la energie lovesc economia europeană ca un tren de marfă iar Franţa tocmai şi-a aruncat cel mai mare producător de electricitate în faţa trenului, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres. Guvernul de la Paris a ordonat joi companiei de utilităţi Electricite de France SA, la care statul francez este acţionar majoritar, să vândă rivalilor o cantitate mai mare de electricitate la un preţ fix, în ideea de a micşora facturile pentru consumatorii finali. EDF, cel mai mare producător european de energie nucleară, a avertizat că această mişcare va costa compania până la 8,4 miliarde de euro şi în consecinţă a abandonat estimările de profit pentru 2022.

Nu este o surpriză că într-o perioadă de criză Franţa se bazează pe EDF, companie controlată în proporţie de 80% de guvernul francez. De mai multe decenii EDF este principalul furnizor de electricitate din Franţa şi parcul său de reactoare permite aprovizionarea gospodăriilor şi firmelor francez cu energie ieftină şi curată, precum şi să exporte electricitate în ţările vecine.

Însă povara suplimentară pusă pe umerii EDF vine într-un moment în care compania trece printr-o perioadă dificilă. EDF se confruntă cu probleme de mentenanţă costisitoare la centralele sale vechi şi în paralel trebui să investească semnificativ în noi reactoare care să ajute Franţa să îşi menţină aprovizionarea cu energie cu emisii reduse de carbon în următoarele decenii.

Guvernul francez a decis că “trebuie să îi protejeze pe consumatori şi acest lucru va fi făcut pe seama EDF”, susţine Xavier Regnard, analist la Bryan, Garnier & Co.

Analiştii au avertizat că EDF nu este suficient de solidă pentru a face faţă loviturii financiare provocate de noul mandat al guvernului de la Paris. Vineri, acţionarii minoritari de la EDF s-au grăbit să îşi vândă participaţiile, astfel că acţiunile companiei de utilităţi au înregistrat o cădere de până la 25%.

EDF a informat că deocamdată nu poate estima cu exactitate impactul financiar al deciziei guvernului. Pentru că firma vinde în avans cea mai mare parte a energiei electrice produse, în lunile următoarea EDF va trebui să cumpere electricitate de pe piaţă, la preţuri mai mari. Deficitul va fi agravat de faptul că mai multe din reactoarele EDF vor fi închise pentru o perioadă mai mare de timp decât de obicei pentru reparaţii.

Într-un comunicat de presă publicat joi, EDF a anunţat că “va lua în considerare măsuri adecvate pentru consolidarea situaţiei financiare şi orice măsuri pentru a-şi proteja interesele”. În 2017, EDF a vândut noi acţiuni în valoare de patru miliarde de euro pentru a-şi consolida finanţele, după ce preţurile la electricitate au scăzut foarte mult. Atunci cea mai mare parte a noilor fonduri au venit de la statul francez, care în prezent deţine 84% din acţiunile companiei de utilităţi, dar investitorii minoritari au contribuit şi ei.

Cel mai probabil EDF va fi nevoită, încă odată, să strângă noi fonduri, susţine Vincent Ayral, analist la Vincent Ayral, care adaugă însă că cel mai probabil investitorii vor evita pentru moment titlurile EDF. Având în vedere că preţurile la gaze naturale şi energie electrică vor rămâne la un nivel ridicat în perioada următoare, iar preşedintele Emmanuel Macron va avea nevoie de votul alegătorilor la alegerile prezidenţiale din aprilie, compania franceză de utilităţi EDF nu se va bucura de o pauză în perioada următoare.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend