Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Olaf Scholz, viitorul cancelar al Germaniei: pragmatic, temut ca negociator, neconfesional

Publicat

in

A fost primarul Hamburgului, ministru în două guverne federale și vicecancelar. În criza Corona, a devenit, în mod surprinzător, câștigătorul cursei pentru Cancelaria germană, iar popularitatea sa e în creștere. Dacă miercuri obține majoritatea în Bundestag, Olaf Scholz va fi succesorul Angelei Merkel. Spre deosebire de aceasta și de alți predecesori, politicianul SPD ar fi primul cancelar neconfesional. „Așa să-mi ajute Dumnezeu” nu va face parte din jurământul depus.

Sunt doar cinci cuvinte scurte, dar care atrag atenția. Ori de câte ori cancelarul sau miniștrii federali depun jurământul cerut de Legea fundamentală atunci când preiau mandatul, aceste cinci cuvinte sunt de interes public. Cine adaugă afirmația religioasă la sfârșitul jurământului și, prin aceasta, invocă ajutorul lui Dumnezeu? Cine renunță ea? Și ce spune asta despre conduita în funcție și fundamentul valorilor politicianului respectiv?

Cancelarul Angela Merkel (CDU) a spus întotdeauna cele cinci cuvinte, când a depus jurământul ca ministru și cancelar. Legea fundamentală nu face din invocarea divină o obligativitate. Cu toate acestea, majoritatea politicienilor cer ajutorul lui Dumnezeu atunci când își depun jurământul în funcție. Există însă și câteva excepții.

Una de notorietate este a lui Gerhard Schröder (SPD), care deși se identifica în rândurile Bisericii Evanghelice din Germania, a fost singurul cancelar federal de până acum care a renunțat la referirea la Dumnezeu, atunci când a depus jurământul. În 1998, aceasta a declanșat o amplă discuție socială, considerându-se că religia era scoasă complet din spațiul public.

Trăiește politica

Olaf Scholz s-a născut la 14 iunie 1958, în Osnabrück. În martie 2018 a devenit vicecancelar al Germaniei și ministru de Finanțe. Din mai până în octombrie 2001, Scholz a fost senator de Interne la Hamburg, din 2002 până în 2004 secretar general al SPD, din 2007 până în 2009 ministru federal al Muncii și Afacerilor Sociale, iar din 2011 până în martie 2018, primar al orașului Hamburg.

Din aprilie 2000 până în iunie 2004 și din noiembrie 2009 până în martie 2018, el a fost președinte al SPD Hamburg, iar din 2009 până în 2019, unul dintre vicepreședinții SPD. Din februarie până în aprilie 2018, a fost președinte federal provizoriu, al SPD.

Acesta a fost parcursul politic și administrativ al lui Olaf Scholz. În ce privește latura sa privată, putem spune că e foarte discret. Presa germană a scris, de exemplu, că e băutor de ceai, se menține în formă prin jogging și locuiește în cartierul Altona din Hamburg, într-un apartament cu chirie.

Din 1998, este căsătorit cu Britta Ernst (60 ani), politiciană SPD, din 2014 ministru al învățământului în landurile Schleswig-Holstein și Brandenburg. Cuplul nu are copii și, după cum a declarat în presă, „trăiește politica”.

Temut ca negociator

Pentru mulți din SPD, Scholz era, în principiu, un lider ținând de trecut. Cu toate astea,el a gestionat cu calm aversiunea unora dintre camarazii săi, ca ultim supraviețuitor al generației Schröder și al Agendei 2010. A eșuat ca lider de partid, iar candidatura sa la cancelar a fost văzută de social-democrați ca un tur de rămas bun, fără speranță.

Acum însă, el devine cancelar. O reușită similară, desi de mai mici proporții, a avut-o la Hamburg, în urmă cu peste un deceniu. Scholz a preluat organizația regională distrusă în 2009 și a pacificat-o. În 2011, el a obținut majoritatea absolută la alegerile locale, un lucru pe care n-ar fi pariat mulți.

Scholz este temut ca negociator. Tactica lui este de a participa la conversații, la început ca observator, în cele din urmă susținându-și propria poziție. E o capcană în care au căzut și noii coaliționari, lucru vizibil în noul pact al coaliției-semafor (SPD-Verzi-liberali).

În contractul de coaliție, Scholz și-a atins obiectivele: un salariu minim mai mare, nivel stabil al pensiilor, venitul garantat necondiționat (Bürgergeld) -ca nouă variantă pentru ajutorul social (Hartz IV). Vrând să vină în întâmpinarea FDP, el a renunțat la majorări de taxe și a lăsat liberalilor ministerul de finanțe.

Verzii și politica lor regăsesc noțiunea de “protecție a climei” în multe locuri, dar întotdeauna cu anumite amendamente, mai ales când vine vorba de energie. În cazul în care securitatea aprovizionării va fi pusă în pericol prin eliminarea treptată a cărbunelui și a energiei nucleare, iar extinderea energiei eoliene și a energiei solare va stagna, Scholz și guvernul lui pot construi centrale electrice pe gaz, chiar dacă acestea emit dioxid de carbon.

Pragmatic si vaccinist

Scholz nu e un fan al dezbaterilor ideologice, ci un pragmatic. În calitate de cancelar, el ar prefera să formeze un triumvirat eficient cu Robert Habeck (Verzi) și Christian Lindner (FDP), decât să treacă prin întâlnirile obositoare ale unui comitet de coaliție.

Aici, el se deosebește de Angela Merkel, care a moderat conflictele în lungi sesiuni, până când acestea au fost rezolvate, chiar dacă la “cel mai mic numitor comun”. Scholz însă vrea rezultate rapide și succes.

Colegii săi din noua coaliție se confruntă în prezent cu tactica lui de a aștepta mai întâi, iar apoi de a acționa rapid. Când vine vorba de vaccinarea obligatorie, el trece la atac, însă distribuie inteligent responsabilitatea, întregului Parlament.

În cazul în care eșuează cu legea vaccinării obligatorii în Bundestag și pandemia continuă să facă ravagii din cauza lipsei de protecție prin vaccinare, nu va fi doar vina lui. Și totuși, ca alternativă, ar putea limita certificatele de vaccinare la șase sau nouă luni, combinate cu o regulă 3G sau 2G în vigoare, fapt care i-ar obliga pe mulți cetățeni din Germania, să se vaccineze în mod regulat.

Citește și:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Tenis – Monica Niculescu şi Alexandra Panova s-au calificat în sferturi, la Rabat

Publicat

in

De

Perechea Monica Niculescu/Alexandra Panova (România/Rusia), cap de serie numărul 2, s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de categorie WTA 250 de la Rabat.

Ele au învins, marţi, în primul tur, cu scorul de 6-1, 7-5, cuplul britanic Alicia Barnett/Olivia Nicholls.

Învingătoarele vor evolua în faza următoare cu echipa Anna Danilina/Ingrid Neel (Kazahstan/SUA).

Calificarea în sferturi este recompensată la competiţia din Maroc cu un premiu total de 2.350 de dolari şi cu câte 60 de puncte WTA.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Sorin Oprescu a fost capturat la Atena (surse)

Publicat

in

De

Fostul Primar Oprescu ar fi fost reținut într-o țară europeană și s-ar afla în acest moment în custodia autorităților de acolo. Deocamdată, la IGPR nu a ajuns nici o informare în acest sens

Așa cum STIRIPESURSE.RO v-a prezentat în exclusivitate, fostul primar a fugit din țară, cu două săptămâni înainte de a se da sentinșa, alegând să meargă în Grecia. Faptul că acesta e în Grecia și că ar fi fost prins acolo apare pe pagina de facebook a jurnalistului Tiberiu Iacob

Oprescu a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat.

Oprescu a condus primăria generală a Capitalei din 2008 până în 2015, când a fost arestat preventiv.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend