Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Oameni noi, deprinderi vechi! Schema prin care USR a pus mâna ilegal pe bani de la bugetul de stat!

Publicat

in

USR, formațiunea prezidată de Dan Barna, a închiriat sediul din Bulevardul Aviatorilor de la o societate comercială, apoi l-a subînchiriat parlamentarilor săi pentru a pune mâna, în mod ilegal, pe subvenția primită de parlamentari de la bugetul de stat pentru birourile din teritoriu.

USR a pierdut procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă, prin care a contestat confiscarea sumei de 30.422 de lei obținută în urma subînchirierii spațiului partidului către birourile parlamentarilor useriști. Totodată, AEP a constatat, în urma controalelor contabile la sediul partidului, că USR a mai plătit din banii statului și peste 9.183 de lei comision unei firme imobiliare pentru a-i găsi spațiul în care astăzi își are sediul pe Bulevardul Aviatorilor, ceea ce reprezintă o altă încălcare a legii, notează psnews.ro.

Prin urmare, fondurile pe care le-a obținut din această subînchiriere nu sunt fonduri legale și nu puteau fi obținute potrivit art. 16 alin. 1 din lege. Vizavi de folosirea subvenției de la bugetul de stat pentru plata acelui comision de intermediere a închirierii, deci pentru comisionul agenției imobiliare, este o plată care nu se putea plăti din subvenția de la bugetul de stat”, se arată în motivarea deciziei făcută de magistrații de la Tribunalul București.

Documentul integral

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3397/2019

Ședința publică de la 25 Septembrie 2019

Completul compus din :

PREȘEDINTE I______ S_____

Judecător V________ G_______ P____

Grefier O___-D______ G____

Pe rol judecarea apelului formulat de apelant ul P_______ U______ SALVAȚI R______ împotriva sentinței civile nr. 1461/22.03.2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în contradictoriu cu intimat a A__________ E_________ P_________, având ca obiect „ anulare proces verbal de contravenție _______ NR. xxxxxxx, DECIZIA NR. 1451/2018, HOTĂRÂREA NR. 533/2018 ”.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru apelant avocat S___ C_______ I_____, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 36 dosar și pentru intimată consilier juridic Pârle L______-E____, în baza împuternicirii pe care o depune la dosar.

Procedura legal î ndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prezenta cauză se află la primul termen de judecată în apel și s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Întrebați fiind reprezentanții părților arată că nu au alte probe de solicitat.

Nemaifiind probe de solicitat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.

Apărătorul apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat pentru toate motivele expuse pe larg, atât în apel cât și în răspunsul la întâmpinare. Subliniază, că trebuie făcută diferență între locul săvârșirii contravenției cu locul unde a fost realizat controlul. Intimata, în mod greșit, susține că locul presupusei contravenții se află la sediul partidului, unde își desfășoară activitatea în 2016 și 2017. Cât timp p_______ a închiriat sediul din Aviatorilor abia din iunie 2017. Cu privire la celelalte critici pe care le aduce hotărârii pronunțate de instanța de fond, arată că, s-a interpretat greșit art. 2 și art. 16 lit. e) și h) din Legea nr. 334/2006 în sensul că, instanța în mod eronat, a considerat că textul de lege face referire la spațiul care se află în proprietatea societății și nu la un drept de folosință al acestuia aflat în patrimoniu. Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și îndatoririlor de ordin economic, iar nu bunurile pe care le formează acesta. Textul de lege, respectiv art. 2 din Legea nr. 334/2006 se referă la spațiile aflate în patrimoniul propriu fără să distingă că se referă numai la spațiile care se află în proprietatea partidului. Textul de lege, de asemenea, nu interzice subînchirierea bunurilor închiriate. Dreptul de a folosi bunul imobil este al partidului în baza contractului de închiriere, având și dreptul de a-l subînchiria. De asemenea, art. 16 lit. h) din Legea nr. 334/2006 dă dreptul la subînchirierea spațiilor primite de la administrațiile publice centrale și locale și cu atât mai mult, dă dreptul la subînchirierea spațiilor închiriate de la persoane private. Cu privire la confiscarea sumei de xxxxx lei, art. 53 din aceeași lege prevede posibilitatea de stingere a obligației, prin vărsare. Anume o măsură complementară a confiscării este reglementată de art. 55 din lege. Prin urmare, solicităm apelului pentru toate aceste motive expuse pe larg și prin cererea de apel.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului pentru motivele de fapt și de drept arătate prin întâmpinarea la apel, să se mențină sentința pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală. Punctează că, procesul-verbal a fost întocmit la sediul entității controlate, faptele contestate în cadrul acestui proces sunt fapte care rezultă din activitatea financiar-contabilă. Vizavi de respectarea art. 16 alin. 1 arată că, în procesul-verbal se menționează că aceste dispoziții au fost încălcate, p_______ a obținut fonduri care nu se pot încadra în venituri provenite din activități proprii. Acesta a obținut o sumă de bani din subînchirierea unui spațiu închiriat de la o societate comercială. Arată că a subînchiriat unor birouri parlamentare, birouri care își achită chiriile din subvenții de la bugetul de stat. P_______, la rândul său, a închiriat din subvenția de la bugetul de stat. Din art. 16 alin. 1 lit. e) la care se face referire respectiv, închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu, termenul de închiriere presupune un drept de proprietate. Prin urmare, nu putea să obțină astfel de venituri din închirierea unui spațiu care nu erau în proprieta tea sa. Subînchirierea, obținerea de venituri din subînchirierea spațiilor primite în folosință pentru birourile parlamentare acestea reprezintă un venit legal dar, presupune că acel spațiu subînchiriat pentru birourile parlamentare este cel care i-a fost atribuit de a__________ publică centrală sau locală. Ori, nu există similitudine între cele două litere din acest articol. Prin urmare, fondurile pe care le-a obținut din această subînchiriere nu sunt fonduri legale și nu puteau fi obținute potrivit art. 16 alin. 1 din lege. Vizavi de folosirea subvenției de la bugetul de stat pentru plata acelui comision de intermediere a închirierii, deci pentru comisionul agenției imobiliare, este o plată care nu se putea plăti din subvenția de la bugetul de stat. Pentru aceste cheltuieli, p_______ are la dispoziție alte venituri, astfel cum sunt prevăzute de art. 3 respectiv, cotizații, donații și împrumuturi din care să poată să își susțină aceste cheltuieli. Prin urmare, cele două articole contestate și reținute în procesul-verbal sunt temeinice și legale. Instanța de fond a apreciat că acele fapte contravenționale există și au fost dovedite pe baza înscrisurilor care se află la dosarul cauzei. Prin urmare, solicită respingerea apelului

În replică, apărătorul apelantului, cu privire la comision, acesta se încadrează în destinațiile cheltuielilor prevăzute la art. 25 alin. 1 din Legea nr. 334/2006.

T R I B U N A L U L

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 26.10.2018 cu nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul P_______ U______ Salvați R______ a solicitat în contradictoriu cu intimata A__________ E_________ P_________:

1. anularea parțială, respectiv în punctele 9 și 10, a procesului verbal de constatare a contravențiilor _______ nr. xxxxxxx/13.08.2018 întocmit de intimată

2. anularea parțială, respectiv în punctele 9 și 10, a deciziei nr. 1451/01.10.2018 emisă de intimată

3. anularea Hotărârii nr. 533/01.10.2018 emise de intimată

4. anularea celor două sancțiuni cu avertisment aplicate partidului prin punctele 9 și 10 din Decizia nr. 1451/01.10.2018.

5. exonerarea partidului de la plata – confiscarea sumei de xxxxx lei stabilită în sarcina sa prin pct. 1 și 2 ale hotărârii nr. 533 din 01.10.2018

6. obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea plângerii sale, petentul a arătat că între aceasta, în calitate de chiriaș, și societatea Ludic Organization of Various Environments SRL, în calitate de proprietar, a fost încheiat Contractul de închiriere nr. 09/17.06.2017 având ca obiect bunul imobil situat în București, Sector 1, _____________________. P_______ U______ Salvați R______ a subînchiriat o parte din imobilul anterior arătat către senatori și deputați ai partidului, în vederea stabilirii și desfășurării activităților specifice de birou parlamentar. Consideră că în mod greșit a fost sancționată pentru fapta prevăzută de at. 16 alin. 1 lit. h din Legea nr. 334/2006 întrucât aceste dispoziții nu sunt aplicabile situației anterior expuse, imobilul fiind închiriat de pe piața liberă iar legea nu prevede vreo interdicție în acest caz, fiind incidente dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. e. În ceea ce privește pct. 10 al procesului verbal, se reproșează partidului că a plătit contravaloarea unui contract de prestări servicii pentru un agent imobiliar din subvenția primită de la Stat cu toate că bunul sau contractul accesoriu urmează soarta juridică a bunului sau contractului principal de care depinde. Nu vede astfel de ce nu s-ar putea încadra această cheltuială la oricare dintre lit. a1, i) și m) de la alin. 1 al art. 25, cu atât mai mult cu cât literele a și m au o anumită redundanță dacă ne gândim doar la utilitățile necesare funcționării unei clădiri ca sediu de partid. Ca motive de nelegalitate a aceluiași proces verbal, petenta a invocat faptul că acesta nu cuprinde locul săvârșirii contravenției, nu este semnat de către contravenient sau de către un martor, aspecte care atrag, în opinia sa, nulitatea absolută. În ceea ce privește măsura confiscării sumei de xxxxx lei, stabilită în sarcina partidului prin hotărârea emisă de A__________ E_________, solicită să se constate că a intervenit prescripția aplicării sancțiunii complementare, considerând că este aplicabil termenul de 6 luni prevăzut de O.G. nr 2/2001 iar nu cel de 3 ani stabilit de Legea nr. 334/2006 doar pentru aplicarea amenzii. Se invocă, în continuare, nulitatea parțială a procesului verbal și al acestei hotărâri întrucât agentul constatator nu a indicat cine este proprietarul bunurilor confiscate. Ca o consecință a anulării parțiale a procesului verbal contestat, se solicită, în final, anularea deciziei și a hotărârilor emise de intimată.

În drept, petenta a invocat dispozițiile art. 16-21, art. 31, art. 32 din O.G. nr. 2/2001, art. 52, 53, 54 și 55 din Legea nr. 334/2006.

În dovedirea motivelor invocate, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.

Intimata a formulat în termenul legal întâmpinar e , prin care a invocat excepția lipsei calității dlui. I___-D__ B____ de reprezentant legal al partidului și excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate. A susținut că în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 42 alin. 1 din Legea nr. 334/2006, a efectuat un control privind verificarea respectării de către P_______ U______ Salvați R______ a dispozițiilor Legii nr. 334/2006 pentru veniturile și cheltuielile electorale și au fost constatate mai multe nereguli, printre care și cele consemnate la pct. 9 și 10 ale procesului verbal contestat.Cu privire la aceste fapte constatate, arată că dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 334/2006 prevăd în mod expres care sunt sursele de finanțare ale activității unui partid politic și totodată care sunt activitățile proprii ale acestuia din care se pot obține venituri, conform art. 16 din lege. Din această lege rezultă că partidele politice pot obține venituri provenite din subînchirierea spațiilor pentru organizarea birourilor parlamentare numai în situația în care spațiile subînchiriate au fost primite de p_______ politic de la autoritățile administrației publice locale sau centrale, iar nu prin închirierea de la o societate comercială, cum este cazul în speță. Dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. e invocate de petentă se referă strict la situația în care se închiriază spațiile aflate în patrimoniul propriu, iar nu la cele aflate în folosința partidului politic. Prin urmare, venitul obținut de petentă prin subînchiriere, în cuantum total de xxxxx lei nu se încadrează în sursele de venit prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 334/2006. În ceea ce privește cea de a doua faptă contestată, referitoare la plata comisionului de intermediere de 9183 lei, este neîntemeiată susținerea petentei privind încadrarea acesteia la cheltuielile prevăzute de lege, achitarea din subvenția de la bugetul de stat a acestui comision fiind contrară dispozițiilor art. 25 alin. 2 din Legea nr. 334/2006.

În ceea ce privește criticile de nelegalitate, arată că locul săvârșirii contravențiilor este chiar locul în care au fost constatate acestea și în care petenta își desfășoară activitatea iar susținerile referitoare la lipsa semnăturilor sunt neîntemeiate, întrucât procesul verbal a fost întocmit la sediul instituției. În fine, în mod eronat a susținut petentul că a intervenit prescripția dreptului de a cerere executarea silită, întrucât în speță sunt incidente dispozițiile art. 52 alin. 3 din Legea nr. 334/2006. De asemenea, proprietarul sumei confiscate este petentul, cel care a încălcat dispozițiile legale.

În drept, intimata a invocat dispozițiile Codului de procedură civilă, art. 31 alin. 1 și art. 1777 C. civ., Legea nr. 334/2006, Legea partidelor politice nr. 14/2003, art. 38 din Legea nr. 96/2006, HG nr. 10/2006 și O.G. nr. 2/2001.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 31, vol. II) prin care a solicitat respingerea excepțiilor, ca neîntemeiate. Pe fondul cauzei, a arătat că, în ceea ce privește incidența art. 16 alin. 1 lit. e din Legea nr. 334/2006, intimata face o confuzie între bunurile aflate în patrimoniu și cele aflate în proprietate, legea nefăcând distincție între bunurile aflate în mod temporar și cele în mod permanent în patrimoniul partidului. Se mai arată că art. 16 alin. 1 lit. h din Legea nr. 334/2006 nu este aplicabil deoarece acesta se referă la bunurile imobile primite de partid de la autoritățile administrației publice iar textul nu interzice subînchirierea bunurilor imobile de la persoanele private, această din urmă activitate neavând caracter comercial.

Prin sentința civilă nr. 1461/22.03.2019 pronunțată de Judecătoria Sector 1 București a fost respinsa ca neintemeiata plingerea. In motivare judecatoria a aratat ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din OG nr.2/2001. În ceea ce privește susținerea petentei referitoare la locul săvârșirii contravenției, instanța a constatat că este neîntemeiată, din cuprinsul procesului verbal rezultând că întreg controlul a fost realizat la sediul Partidului „U______ Salvați R______” unde s-a constatat săvârșirea faptelor ce au fost încadrate ca și contravenții. În privința lipsei semnăturii contravenientului, instanța a constatat că această lipsă nu este prevăzută de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute a procesului-verbal. Această lipsă ar putea atrage, eventual, nulitatea relativă a actului astfel încheiat. Pentru a se reține nulitatea relativă, este necesar ca petentul să facă dovada unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. Or, în speță, petentul nu a făcut dovada unei astfel de vătămări și nici nu a invocat vreo vătămare. Referitor la invocarea de către petentă a nulității procesului-verbal de contravenție pentru nemenționarea prezenței unui martor la încheierea procesului-verbal de contravenție, instanța a reținut că, potrivit art. 19 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, prezența unui martor este necesară atunci când contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze; totodată, în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. Instanța reține că atâta timp cât lipsa semnăturii martorului sau lipsa motivelor care au condus la încheierea procesului verbal în lipsa martorului nu se regăsesc între cazurile de nulitate absolută strict și limitativ prevăzute în cuprinsul art.17 din O.G. nr.2/2001, trebuie să se aprecieze că o atare omisiune nu poate să atragă decât nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției ce a fost încheiat în astfel de condiții. Ca urmare, pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției era necesar ca petentul să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a menționa martorul, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției, aspect nedovedit de către petentă în cauză.

În ceea ce privește temenic ia procesului-verbal instanta a mentionat ca prima faptă constatată există și îi este imputabilă petentei, fapta descrisă în procesul verbal neîncadrându-se în situațiile de excepție prevăzute de art. 16 din Legea nr. 334/2006. Astfel, situația de fapt descrisă pe scurt constă în subînchirierea cu titlu oneros a spațiului închiriat de petent cu bani proveniți din subvenții de la bugetul de stat. Din această activitate, p_______ a obținut suma totală de xxxxx lei. A susținut petentul că această activitate este permisă de lege, încadrându-se în ipoteza prevăzută de art. 16 alin. 1 lit. e, iar nu h, cum susține intimata. Astfel cum rezultă din procesul verbal contestat, intimata nu a făcut însă nicio referire la lit. h, prevăzând doar că au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 334/2006. Această încadrare este corectă, întrucât conform lit. e ar fi permisă „închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu, fără a aduce atingere moralei publice, ordinii sau imaginii partidului politic”. Susține petentul că patrimoniul include toate drepturile și obligațiile evaluabile în bani, prin urmare în patrimoniul său se află și dreptul de folosință a unui bun imobil, cum este imobilul subînchiriat conform Contractului de închiriere nr. 9/17.06.2017. Toate aceste susțineri sunt adevărate, în raport de dispozițiile art. 31 C. civ. și dovezile aflate la f. 43 și urm. Cu toate acestea, textul de lege face referire la spațiul aflat în patrimoniul propriu, iar nu la un drept de folosință cu privire la acesta, aflat în patrimoniul petentei. Este vorba așadar despre deținerea unui spațiu în proprietate, conform art. 2 din Legea nr. 334/2006. Aceasta a fost și intenția legiuitorului atunci când a modificat lit. e) a alin. (1) al art. 16 prin pct. 1 al art. unic din Legea nr. 78 din 28 aprilie 2016, publicată în M.Of. nr. 330 din 28 aprilie 2016. Astfel, anterior acestei modificări textul avea următorul conținut „închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferințe sau acțiuni social-culturale și pentru organizarea birourilor parlamentare”. Această formulare s-a considerat că îngrădește dreptul de proprietate ocrotit de dispozițiile art. 44 alin. 1 din Constituția României, prin limitarea tipurilor de acțiuni pentru care se puteau închiria spațiile aflate în patrimoniul partidelor politice. Interpretarea dată de petent textului de lege permite acestuia obținerea de venituri din surse străine de cele expres menționate și plafonate de lege și cu nerespectarea principiului egalității de șanse. În fine, un argument în plus că petenta nu se încadrează la lit. e este și acela că toate prevederile cuprinse la lit. a-i ale alin. 1 al art. 16 din Legea nr. 334/2016 reprezintă dispoziții legale speciale, cu caracter de excepții, care sunt de strictă interpretare și aplicare. Or, lit. e permite închirierea spațiilor, iar nu subînchirierea lor.

În ceea ce privește cea de-a doua contravenție, aceasta se referă la faptul că veniturile provenite din subvenții de la bugetul de stat nu respectă destinațiile cheltuielilor prevăzute la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel din veniturile anterior menționate regăsite în contul bancar R020UGBIxxxxxxxxxxxx7RON deschis la GarantiBank, s-a achitat în data de 26.06.2017 suma de 9.183,00 lei către Intermedias SRL, aferentă facturii nr. 93/23.06.2017 reprezentând comision achitat pentru agenție cu scopul de a identifica un imobil de închiriat ca sediu de partid conform contractului nr. 9/18.02.2017, astfel fiind încălcate prevederile art. 25 alin. (2). Instanța a apreciat că plata comisionului de intermediere nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele limitativ prevăzute de textul anterior redat. Astfel, cheltuielile cu chiria reprezintă acele sume de bani ocazionate de plata chiriei – cum ar fi comisionul bancar, penalitățile de întârziere etc. Comisionul agentului imobiliar reprezintă un cost al operațiunii de intermediere, un preț al acestui serviciu, prestat în vederea încheierii contractului de închiriere, nefiind nici o cheltuială de întreținere și funcționare a sediului, nici una de investiții și nici una cu utilitățile, cum susține petenta.

Cu privire la măsura confiscării sumei totale de xxxxx lei, instanța a constatat că petenta a formulat în esență două apărări: prima – aceea că nu s-a indicat cine este proprietarul sumei confiscate – și a doua aceea că a intervenit prescripția aplicării sancțiunii complementare. Prima apărare este nefondată, întrucât legea nu impune obligația de a stabili un proprietar al sumelor de bani încasate, ci arată doar că sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției se varsă la bugetul de stat, stabilind în sarcina contravenientului această obligație, fiind evident că acesta este cel care a beneficiat de aceste sume, acesta fiind și motivul pentru care a fost sancționat.În ceea ce privește cea de a doua apărare, în conformitate cu dispozițiile alin. 5 și 6 ale art. 52 din Legea nr. 334/2016 „ sancțiunile prevăzute la alin. (1)-(3) se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptelor. (6) În cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. (5) curge de la data încetării săvârșirii faptei”. Conform art. 53, în situațiile prevăzute la art. 52 alin. (1) – (3), contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției, pe baza hotărârii Autorității Electorale Permanente iar potrivit art. 55 prevederile art. 52 și 54 se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Se constată, în primul rând, că modalitatea prin care se dispune aplicarea acestei măsuri derogă de la legea generală, art. 55 excluzând raportarea art. 55 la dreptul comun în materie, care este O.G. nr. 2/2001. Pe de altă parte, conform art. 13 din O.G. nr. 2/2001 invocat de petentă arată că „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Astfel cum rezultă din reglementarea-cadru în materie, O.G. nr. 2/2001, sancțiunile contravenționale sunt principale (amenda și avertismentul) și complementare, pentru aceeași faptă contravențională putându-se aplica doar o singură sancțiune contravențională principală și una sau mai multe sancțiuni complementare. Sancțiunile complementare se aplică întotdeauna numai condiționat de aplicarea unei sancțiuni principale (fiind doar o completare a acestora), având ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege. Astfel, nu poate exista un temei pentru a aplica sancțiunea complementară, în lipsa unui temei legal pentru a fi aplicată sancțiunea principală. În aceste condiții, este evident caracterul de accesorialitate al măsurii complementare, care nu poate subzista în lipsa unui temei pentru a se aplica o sancțiune principală.De altfel, se constată că ambele texte de lege – atât cel special, prevăzut de Legea nr. 334/2006, cât și cel general, invocat de petentă – se referă expres doar la sancțiunea principală, întrucât accesoriul urmează, ca regulă, soarta principalului (accesorium sequitur principale), astfel încât ori de câte ori legea specială prevede un termen distinct pentru a aplica sancțiunea principală, sancțiunea complementară poate fi aplicată în același termen, în lipsa unei prevederi exprese în sens contrar.

Petentul a formulat apel prin care a solicitat schimbarea sentintei si admiterea plangerii, cu cheltuieli de judecata. In motivare petentul a mentionat ca in procesul-verbal nu este indicat locul savarsirii contraventiei, ci numai locul unde a fost efectuat controlul. In mod gresit a retinut instanta de fond ca prima fapta exista si este imputabila petentului. Art.2 din Legea nr.334/2006 se refera la spatiile aflate in patrimoniul propriu, fara sa specifice ca se refera la spatiile aflate in proprietatea partidului. Art.16 al.1 lit.h din Legea nr.334/2006 dau dreptul la subinchirierea spatiilor primite de la autoritatile administratiei publice centrale si locale impunind 2 restrictii: pentru organizarea birourilor parlamentare si fara ca valoarea chiriei lunare prevazute in contravtul de subinchiriere sa depaseasca valoarea chiriei lunare prevazute in contractul de inchiriere inchieat cu autoritatile locale. Textul nu interzice subinchirierea imobilelor inchiriate de la persoane private. Dreptul dea folosi bunul imobil inchiriat apartine partidului, acesta avand si dreptul de a-l subinchiria, conform contractului de inchiriere. Art.16 al.1 lit.h din Legea nr.334/2006 dau dreptul la subinchirierea spatiilor primite de la autoritatile administratiei publice, deci cu atata mai mult a celor inchiriate de partide de la persoane private.

Petentul a mentionat ca in mod gresit instanta de fond a concluzionat ca plata comisionului de subinchiriere nu respecta destinatiile cheltuielilor prevazute de art.25 al.1 din Legea nr.334/2006. Este evident ca si comisionul agentului imobiliar este un cost care nu ar exista in afara incheierii contractului de inchiriere si al platii chiriei si, in consecinta, respecta destinatiile cheltuielolor prevazute la art.25 al.1 din Legea nr.334/2006.

Eronata este judecata efectuatat de instanta de fond in ceea ce priveste masura confiscarii. Art.53 al.1 din Legea nr.334/2006 reglementeaza doar modalitatea de stingere a obligatiei de plata a acestor sume care se fac venit la bugetul de stat in urma aplicarii sanctiunii complementare a confiscarii. Art.53 nu prevede posibilitatea aplicarii sanctiunii complementare a confiscarii. Aceasta este reglementata de OG nr.2/2001, care in art.24 prevede obligatia agentului constatator de a stabili cine este proprietarul bunurilor confiscate, ceea ce in speta dedusa judecatii nu s-a realizat.

Petentul a mentionat si faptul ca Legea nr.334/2006 instituie un termen special derogatoriu de 3 ani calculat de la data savarsirii faptei doar in ce privest aplicarea sanctiunii principale, amenda, nu si in ceea ce priveste sanctiunea confiscarii. Aceasta din urma este prescrisa raportat la termenul general de 6 luni stabilit de OG nr.2/2001

In drept au fost invocate prevederile art.494 si 223 C__.

Intimata a depus intimpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei de fond. In motivare intimata a mentionat ca procesul-verbal a fost legal intocmit fata de dispozitiile art.16 din OG nr.2/2001. Locul savarsirii contraventiilor este chiar locul in care au fost constatate si in care pet entul isi desfaosra activitatea . In ceea ce priveste prima contraventie, intimata aa mentionat ca art.3 din Legea nr.334/2006 prevede in mod expres sursele de finantare ale unui partid politic, printre care si venituri provenite din activitati proprii, conform art.16, care la lit.h mentioneaza subinchirierea spatiilor primite conform prevederilor art.26 al.1-3 pentru organizarea birourilor parlamentare. Prin urmare, partidele politice pot obtine venituri provenite din subinchirierea spatiilor primite pentru organizarea birourilor parlamentare numai in situatia in care spatiile au fost primite de p_______ politic de la autoritatile publice centrale sau locale. Venitul obtinut de petent in anul 2017 nu este legal deoarece provine din subinchirierea unui spatiu pe care l-a inchiriat de la o societate comerciala.. Petentul nu are un drept de proprietate asupra spatiului subinchiriat, astfel ca nu se poate sustine ca acest spatiu se afla in patrimoniul sau, asa cum impune art.16 al.1 lit.e din Legea nr.334/2006.

Intimata a mentionat si ca achitarea din subventia de la bugetul de stat a chletuielilor reprezentind comisionul agentiei imobiliare este contrara dispozitiilor art.25 al.2 din Legea nr.334/2006. Aplicarea masurii complementare a confiscarii opereaza ope legis, nefiind lasata la latitudine agentului constatator ori de cate ori se constata savarsirea unei contraventii prevazuta de art.52, iar cuantumul confirsacrii este determinat de valoarea sumei de bani sau a contravalorii bunurilor si serviciilor care au constituit obiectul contraventiei. In ceea ce privest solicitarea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata, intimata a mentionat ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.453 C__, iar in subsidiar, a solicitat diminuarea acestora in raport de complexitatea cauzei si de activitatea depusa in cauza.

In drept au fost invocate prevederile C__, Legea nr.334/2006, HG nr.10/2016, Legea nr.208/2015, OG nr.2/2001, Legea nr.14/2003, art.38 din Legea nr.96/2006.

Petentul a depus rapuns la intimpinare prin care a reitarat sustinerile din cuprinsul cererii de apel si a solicitat respingerea apararilor intimatei.

Analizand apelul prin prisma motivelor invocate de apelant și a motivelor prevăzute de art.466-482 C.pr.civ., raportate la probele administrate in cauza civila de fata, instanta constata urmatoarele:

Prin procesul verbal de stabilire și sancționare a contravențiilor nr. xxxxxxx/13.08.2018 p_______ U______ Salvați R______ a fost sancționat cu avertisment pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și art. 52 alin. 2 din aceeași lege. S-a aplicat totodată măsura confiscării sumelor de xxxxx lei și 9183 lei, fiind emise Decizia nr. 1451/01.10.2018 și Hotărârea nr. 533/01.10.2018.

Prin plangerea contraventionala, petentul a contesta pct.9 si 10 din procesul-verbal, referitoare la:

1.pct. 9 – la data de 03.08.2018, ora 10:30, la sediul Partidului “U______ Salvați R______”, din municipiul București, bulevardul Aviatorilor, nr. 9, Sector 1, în urma desfășurării misiunii de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile înregistrate de P_______ “U______ Salvați R______” în anii 2016 și 2017, formațiunea politică verificată a obținut venituri în anul 2017 în valoare totală 30.422,00 lei din subînchirierea spațiului situat în Mun, București, Sector 1, _________________________, conform următoarelor contracte de subînchiriere sub numerele 62/01.10.2017 către Biroul Parlamentar al domnului Senator V___-T____ A___________, 63/01.10.2017 către Biroul Parlamentar al domnului Deputat C_______-G______ Seidler, 61/01.10.2017 către Biroul Parlamentar al domnului Deputat C_______ G_____, 59/01.10.2017 către Biroul Parlamentar al domnului Deputat T____ P__, 55/01.09.2017 către Biroul Parlamentar al doamnei Senator F______ P______ și nr. 60/01.10.2017 către Biroul Parlamentar al domnului Senator R___-M____ Miliail, spațiu ce a fost închiriat de către formațiunea politică verificată de la Societatea Ludic Organization Of Various Environments SRL conform contractului de închiriere nr. 9/17.06.2017. Acest venit a fost încasat de formațiunea politică în contul bancar R033UGBxxxxxxxxxxxx57RON deschis la GarantiBank […] astfel fiind încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Fapta de mai sus constituie contravenție, fiind prevăzută și sancționată conform prevederilor art. 52 alin. (I) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei, raportat la art. 7 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. S-a aplicat sancțiunea avertismentului si s-a propus confiscarea de la contravenient a sumei 30.422,00 lei.

2. pct. 10 -s-a reținut cu ocazia aceluiași control că veniturile provenite din subvenții de la bugetul de stat nu respectă destinațiile cheltuielilor prevăzute la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel din veniturile anterior menționate regăsite în contul bancar R020UGBIxxxxxxxxxxxx7RON deschis la GarantiBank, s-a achitat în data de 26.06.2017 suma de 9.183,00 lei către Intermedias SRL, aferentă facturii nr. 93/23.06.2017, reprezentând comision achitat pentru agenție cu scopul de a identifica un imobil de închiriat ca sediu de partid conform contractului nr. 9/18.02.2017, astfel fiind încălcate prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Fapta constituie contravenție, fiind prevăzută și sancționată conform prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei, raportat la art. 7 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. A fost aplicata sanctiunea avertismentului și în conformitate cu art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a dispus confiscarea de la contravenient a sumei de 9.183,00 lei.

Tribunalul apreciaza ca, fata de dispozitiile art.34 al.1 din OG nr.2/2001, prima instanta a analizat in mod corect legalitatea procesului-verbal, care a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art.16-17 din OG nr.2/2001.

Referitor la locul savarsirii contraventiilor, tribunalul apreciaza ca in mod corect prima instanta a retinut ca acesta este sediul Partidului „U______ Salvați R______” unde s-a constatat săvârșirea faptelor ce au fost încadrate ca și contravenții. Prin natura lor, faptele nu puteau fi savarsite in alt loc decat sediul Partidului, acolo unde se tine contabilitatea si unde se afla toate inscrisurile privind activitatea acestuia.

In ceea ce priveste temeinicia procesului-verbal, tribunalul retine ca judecatoria a analizat in mod corect probele administrate in cauza din care rezulta situatia de fapt mentionata in actul constatator la contraventiei.

Referitor la prima fapta contraventionala, tribunalul retine ca prima instanta a interpretat in mod corect dispozitiile legale incidente.

Art.2 din Legea nr.334/2006 preved ca „Partidele politice pot deține, în condițiile legii, bunuri mobile și imobile care sunt necesare realizării activității specifice”, iar art.16 mentioneaza din ce activitati partidele politice pot obtine venituri, respectiv: „e) închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu, fără a aduce atingere moralei publice, ordinii sau imaginii partidului politic;(…) h) subînchirierea spațiilor primite conform prevederilor art. 26 alin. (1)-(3), pentru organizarea birourilor parlamentare, fără ca valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de subînchiriere să depășească valoarea chiriei lunare prevăzute în contractul de închiriere încheiat cu autoritățile locale . Cheltuielile de întreținere aferente spațiului subînchiriat revin biroului parlamentar, conform contractului încheiat”.

Pe de alta parte, art.26 al. 1-3 mentioneaza: „1.Autoritățile administrației publice centrale și locale pot asigura spații pentru sediile centrale și locale ale partidelor politice , precum și terenurile aferente, la cererea motivată a acestora.(2) Partidele politice pot primi cel mult câte un sediu pe unitate administrativ-teritorială.(3) Închirierea de către autoritățile locale a spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor cu destinație de locuință”.

Contrar mentiunilor din cererea de apel, in cauza nu sunt incidente dispozitiile art.16 al.1 lit.h, ci dispozitiile art.16 al.1 lit.e din Legea nr.334/2006.

In procesul-verbal s-a retinut ca petentul a obținut venituri în anul 2017 în valoare totală 30.422,00 lei din subînchirierea spațiului situat în Mun, București, Sector 1, _________________________, pentru organizarea unor birouri parlamentare, inchiriat de către formațiunea politică verificată de la Societatea Ludic Organization Of Various Environments.

Din coroborarea dispozitiilor legale anterior citate rezulta ca partidele politice pot obtine venituri din subînchirierea spațiilor pentru organizarea birourilor parlamentare, dar numai in situatia in care acele spatii subinchiriate au fost primite de la autoritățile administrației publice centrale și locale conform prevederilor art. 26 alin. (1)-(3 din Lege anr.334/2006. In cauza insa petentul a obtinut venituri din subinchirierea unui spatiu cu o alta provenienta, respectiv spatiul a fost inchiriat de la o societate comerciala.

De asemenea, tribunalul apreciaza si faptul ca nu sunt incidente nici dispozitiile art.16 al.1 lit.e din Legea nr.334/2006 care se refera la închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu, notiunea de patrimoniu vizand proprietatea partidului politic si nu dezmembramintele acesteia, precum dreptul de folosinta. De altfel si in contractul de inchiriere nr.9/17.06.2017 incheiat cu Societatea Ludic Organization Of Various Environments se mentioneaza la art.6.3 al.1 ca este interzisa subinchirierea in tot sau in parte a sptiului inchiriat, cu exceptia subinchirierii spatiului catre cabinetele parmanetare/parlamnetarii USR, precum si catre filialele USR (fila 46 dosar fond).

Reglementarea activitatilor producatoare de venituri in cazul partidelor politice este stricta, astfel ca numai in situatia in care aceste venituri se incadreaza in textul de lege se poate aprecia ca petentul nu a sav a rsit contraventia prevazuta la pct.9 din cuprinsul procesului-verbal.

Referitor la comisionul de intermediere (pct.10 din procesul-verbal), tribunalul retine incidenta dispozitiilor art.25 al.2 din Lege anr.334/2006 „Este interzisă folosirea veniturilor provenite din subvenții de la bugetul de stat pentru oricare alte destinații decât cele prevăzute la alin. (1) ”, iar la al.1 se mentioneaza: „(1) Veniturile care provin din subvenții de la bugetul de stat pot avea următoarele destinații: a) cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presă și propagandă; d) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare în țară și în străinătate; f) cheltuieli pentru telecomunicații; g) cheltuieli cu delegațiile din străinătate; h) cheltuieli cu cotizațiile datorate organizațiilor politice internaționale la care este afiliat p_______ politic; i) investiții în bunuri mobile și imobile, necesare activității partidelor respective ; j) cheltuieli de protocol; k) cheltuieli de birotică; l) cheltuieli cu comisioane bancare; m) cheltuieli cu chiriile și utilitățile sediilor; n) cheltuieli de întreținere și reparații auto; o) cheltuieli cu prime de asigurare; p) cheltuieli de transport; q) cheltuieli cu combustibili și carburanți; r) cheltuieli cu producția și difuzarea de spoturi publicitare;s) cheltuieli cu consultanța politică;t) cheltuieli cu consultanța juridică; u) cheltuieli cu sondajele de opinie naționale și locale;v) cheltuieli cu onorariile avocaților, executorilor și experților; w) cheltuieli cu taxele de timbru; x) cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate; y) cheltuieli cu penalitățile”.

In procesul-verbal s-a retinut plata din subventia de la bugetul de stat, virata în contul bancar R020UGBIxxxxxxxxxxxx7RON deschis la GarantiBank, a facturii nr. 93/23.06.2017 in valoare de 9.183,00 lei către Intermedias SRL, reprezentând comision achitat cu scopul de a identifica un imobil de închiriat ca sediu de partid conform contractului nr. 9/18.02.2017.

Prima instanta a interpretat in mod corect semnificatia comisionului de intermediere in sensul ca cheltuielile cu chiria reprezintă acele sume de bani ocazionate de plata chiriei – cum ar fi comisionul bancar, penalitățile de întârziere etc, iar comisionul agentului imobiliar reprezintă un cost al operațiunii de intermediere , un preț al acestui serviciu, prestat în vederea încheierii contractului de închiriere, nefiind nici o cheltuială de întreținere și funcționare a sediului, nici una de investiții și nici una cu utilitățile, cum susține petenta.

Or, subventiile de la bugetul de stat pot avea numai destinatiile expres mentionate in art.25 al.1 din Lege anr.334/2006.

In consecinta, fapata descrisa la pct.10 din procesul-verbal a fost corect retinuta in sarcina petentului.

De asemenea, tribunalul apreciaza ca masura confiscarii a fost corect dispusa de catre agentul constatator. In acest sens art.53 din Legea nr.334/2006 prevad ca „In situațiile prevăzute la art. 52 alin. (1)-(3), contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani și/sau contravaloarea în bani a bunurilor și serviciilor care au constituit obiectul contravenției , pe baza hotărârii Autorității Electorale Permanente”.

Asadar, se retine, pe de o parte, ca masura confiscarii opererea ope legis, nefiind lasata la altitudinea agentului constatator, iar, pe de alta parte, ca textul de lege nu instituie obligatia agentului constata t or de a identifica proprietarul acestor sume. Simpla calitate de contravenient atrage obligatia de varsare la bugetul de stat a sumelor de bani care au constituit obiectul contravenției.

Nefondate sunt si sustinerile petentului in ceea ce priveste prescriptia sanctiunii complementare a confiscarii. Art.52 al.5 si 6 din Legea nr.334/2006 prevad ca „Aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1)-(3) se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptelor.(6) În cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin. (5) curge de la data încetării săvârșirii faptei”, iar art.55 dispun ca „Prevederile art. 52 și 54 se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare”. In acest sens, art. 13 din O.G. nr. 2/2001 prevede că „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”.

Sub acest aspect tribunalul retine, pe de o parte, ca, dat fiind caracretul accesoriu al sanctiunii complementare (fata de sanctiunea principala- amenda), termenul de prescriptie se raporteaza la sanctiunea principala. Or, din punct de vedere procedural, nu se poate solicita constatarea intervenirii prescriptiei numai pentru sanctiunea complementara, nu si pentru cea principala. Pe de alta parte, tribunalul retine ca procesul-verbal a fost intocmit la data de 13.08.2018 pentru fapte constatate la data de 03.08.2018 si savarsite in anul 2017, iar măsura confiscării sumelor de xxxxx lei și 9183 lei a fost dispusa prin Decizia nr. 1451/01.10.2018 și Hotărârea nr. 533/01.10.2018. In consecinta, aplicarea sanctiunii complementare a confiscarii respecta dispozitiile art.52 al.5 si 6 din Legea nr.334/2006.

In consecinta, fata de prevederile art.480 al.1 C.pr.civ, instanța va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge apelul formulat de apelantul P_______ U______ SALVAȚI R______ , cu sediul în București, ______________________, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1461/22.03.2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în contradictoriu cu intimata A__________ E_________ P_________, cu sediul în București, ________________________, sector 3, având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție _______ NR. xxxxxxx, DECIZIA NR. 1451/2018, HOTĂRÂREA NR. 533/2018”, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată azi, 25.09.2019, prin punerea soluției la dispoziția partilor de catre grefa instantei.

Președinte,

I______ S_____

Judecător,

V________ G_______ P____

Grefier ,

O___-D______ G____

Red.I.S./Tehno.O.G.

Ex.4/07 Octombrie 2019

Citeste mai mult

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend