Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

NYT: Ce urmărește cu adevărat Putin prin criza din Ucraina

Publicat

in

Grave vor fi fost greșelile lui Donald Rumsfeld, însă primul secretar al apărării al lui George W. Bush a avut într-adevăr darul de a rosti fraze memorabile. Una dintre ele – „Vulnerabilitatea e provocatoare” – explică impasul în care iată că ne regăsim din nou, cu atitudinea belicoasă a Rusiei față de Ucraina și NATO, scrie New York Times, citat de Rador.

Haideți să recapitulăm cum s-a ajuns aici:

  • – În august 2008 Rusia a invadat Georgia și a preluat controlul a două dintre provinciile ei. Administrația Bush a protestat, dar n-a făcut aproape nimic. În acea toamnă Barack Obama a câștigat Casa Albă și a inițiat o politică de „reset” cu Rusia. În 2012 Obama a redus numărul forțelor americane din Europa la cel mai scăzut nivel din istoria postbelică și l-a luat în râs pe Mitt Romney deoarece catalogase Rusia drept principala noastră amenințare geopolitică.
  • – În septembrie 2013 a avut loc faimoasa retragere a lui Obama de pe linia sa roșie privind utilizarea armelor chimice de către Bashar al-Assad în Siria, acceptând în schimb o ofertă de mediere a Rusiei, care ar fi urmat chipurile să elimine arsenalul chimic al lui Assad. Acel arsenal nu a mai fost niciodată complet distrus, dar Vladimir Putin a observat și reținut reticența palpabilă a lui Obama de a se implica.
  • – În februarie 2014 Rusia a folosit „omuleți verzi” pentru a captura și ulterior a anexa Crimeea. Administrația Obama a protestat, dar n-a făcut aproape nimic. Rusia a profitat apoi de tulburările din estul Ucrainei pentru a decupa două provincii ucrainene și a porni un război care durează de șapte ani și care a costat peste 13.000 de vieți. Obama a replicat cu sancțiuni superficiale contra Rusiei și cu un refuz persistent de a înarma Ucraina.
  • – În 2016 Donald Trump a candidat cu un program care contesta disponibilitatea Americii de a-i apăra pe membrii vulnerabili ai NATO. În 2017 a încercat să blocheze adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar a fost efectiv dezarmat de Congres.

Administrația Trump a adoptat în cele din urmă o poziție mai dură în privința Rusiei și a aprobat vânzări limitate de armament către Ucraina. Însă Trump a încercat de asemenea să ia ostatică asistența militară pentru Ucraina pentru a obține favoruri politice, numai că a fost prins, ceea ce a și dus la prima lui suspendare.

Și așa am ajuns la Joe Biden, care a candidat promițând o linie dură în privința Rusiei. Linie care a fost oricum, numai dură nu. Administrația lui a renunțat în mai la sancțiunile contra gazoductului rusesc Nord Stream 2 către Germania, gazoduct care, odată ce va fi funcțional, va consolida pârghia energetică de influență a Moscovei asupra Europei.

De la învestirea ei, actuala administrație n-a făcut mai nimic pentru a suplimenta fluxul destul de jalnic al asistenței militare către Ucraina. În fața unei invazii rusești, acea asistență va fi la fel de eficientă ca încercarea de a stinge un incendiu de pădure urinând pe el.

Și apoi a mai fost și fiascoul retragerii din Afganistan. „În urma repetării Saigonului, fiecare inamic va trage concluzia că SUA sunt o putere incapabilă”, am scris eu la acea vreme. Actuala criză din Ucraina este copilul dezastrului lui Biden din Afganistan în aceeași măsură în care anterioara criză din Ucraina a fost copilul dezastrului lui Obama din Siria.

În prezent administrația insistă și mai mult pe un mesaj ce denotă vulnerabilitate, amenințând cu „consecințe masive pentru Rusia” în cazul în care va invada Ucraina, aproape toate fiind sancțiuni economice. E ca și cum te-ai prezenta cu cuțitul la un duel cu pistoalele.

Imaginați-vă un scenariu nu tocmai fantezist. Forțele Rusiei atacă un colț al Ucrainei. SUA replică prin izolarea Rusiei de sistemul bancar mondial. Însă Kremlinul (care a strâns rezerve de aur și valută la niveluri nemaivăzute) nu se potolește. Răspunde prin sancțiuni, tăind în toiul iernii aprovizionarea cu gaze a Europei – care își asigură peste 40% din necesarul de gaze din Rusia.

Drept preț al reluării aprovizionării cu gaze, Moscova cere un tratat de securitate Rusia-UE. Iar pe America o lasă pe dinafara acestei înțelegeri, cel puțin până când Washingtonul va fi făcut un gest de bunăcredință, abandonându-și sancțiunile financiare.

O asemenea manevră ar forța SUA fie să escaladeze, fie să bată într-o umilitoare retragere – și actuala administrație ar opta aproape sigur pentru a doua variantă. Fapt ce i-ar îndeplini lui Putin vechea dorință de a-i frânge alianței nord-atlantice șira spinării. Și ar ademeni China și mai aproape de o stare mentală similar de agresivă, determinând-o probabil să acționeze contra Taiwanului.

Va însemna pentru poziția globală a Americii ce a însemnat Criza Suezului pentru Regatul Unit. Cel puțin, în amurgul ei, Pax Britannica a putut deschide calea pentru Pax Americana. Dar acum, pentru ce va deschide calea Pax Americana?

Cum altfel ar putea proceda SUA? Ar trebui să încetăm imediat negocierile cu Rusia: nici o țară nu ar trebui să se aștepte la recompense diplomatice din partea SUA atât timp cât amenință cu nimicirea prietenilor noștri. Ar trebui să inițiem de urgență un pod aerian pentru transferul de armament în Ucraina, similar ca amploare cu podul aerian dispus în 1973 de Richard Nixon către Israel, inclusiv pentru arme ușoare adecvate războiului de gherilă. Și ar trebui să trimitem întăriri forțelor americane din statele NATO din prima linie, în special Polonia și țările baltice.

S-ar putea ca nimic din toate acestea să nu fie suficient pentru a opri Rusia de la o invazie, care ar însemna o tragedie pentru ucraineni. Însă Putin joacă pentru o miză mai mare în această criză – încă o bucățică de teritoriu ucrainean n-ar fi decât o pradă secundară.

Ceea ce își dorește el cu adevărat este să pună capăt alianței occidentale, așa cum o cunoaștem noi încă de la adoptarea Cartei Atlanticului [proclamație americano-britanică din 1941; a inspirat tratatele ONU și NATO – n.trad.]. Cât despre SUA, două decenii de vulnerabilitate americană bipartită în fața agresiunii lui Putin ne-au lăsat acum în situația de a patina în proximitatea unui dezastru geopolitic. Biden trebuie să adopte o poziție dură în chestiunea ucraineană pentru a salva NATO. (preluare Rador)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Comisia Europeană ar putea accepta rediscutarea PNRR-urilor pentru ca țările să investească în surse alternative de energie – Europa FM

Publicat

in

De

După ce Ungaria s-a opus impunerii embargoului pe petrolul rusesc în Uniunea Europeană, Comisia Europeană ar putea accepta rediscutarea planurilor de redresare și reziliență (PNRR-urile naționale) astfel încât statele membre să poată investi în surse alternative de energie, au precizat pentru Europa FM surse diplomatice.

Conducte de gazeFoto: AGERPRES

Într-un document care ar urma să fie adoptat miercuri, Comisia Europeană îndeamnă statele membre UE să-și intensifice pregătirile pentru „o întreruperea completă a aprovizionării cu gaze rusești”, luând în considerare măsuri de urgență, cum ar fi un plafon temporar la prețurile gazelor, scrie Euractiv.

Surse diplomatice au explicat pentru Europa FM că, în vederea redirecționării unor investiții în infrastructură energetică, Comisia Europeană ar putea accepta redeschiderea PNRR-urilor pentru toate țările interesate.

“Va fi disponibil un pachet de câteva miliarde de euro, iar el va fi anunțat numai de ce se ajunge la un acord unanim”, au explicat sursele Europa FM.

În schimb, modificările în PNRR uri nu vor fi posibile și la alte capitole.

După ce Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze către Polonia și Bulgaria, în aprilie, Comisia le cere statelor membre UE să se pregătească pentru un „șoc de aprovizionare” la scară largă.

Uniunea Europeană a anunțat în 4 mai cel de al șaselea său pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează și stoparea importurilor de petrol, într-un mod ordonat, în următoarele șase luni, potrivit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Premierul Viktor Orban și miniștri ai cabinetului său au declarat în mod repetat că se opun unei interdicții asupra importului de petrol și gaze naturale din Rusia, citând dependența puternică a economiei ungare de acestea.

CITEȘTE ȘI: Europa își reface stocurile de gaze pentru iarnă. Costurile ar putea fi cu 40 de miliarde de euro mai mari față de anul trecut

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

O femeie de 44 de ani a fost arestată pentru tentativă de omor după ce şi-a rănit concubinul cu un cuţit

Publicat

in

De

O femeie în vârstă de 44 de ani, din comuna Ghimpaţi, a fost arestată preventiv pentru tentativă de omor după ce, pe fondul consumului de alcool, în timp ce se afla la domiciliu, l-ar fi rănit cu un cuţit pe concubinul său, în abdomen, potrivit Agerpres.

„Poliţiştii Secţiei de Poliţie Rurală Ghimpaţi au fost sesizaţi prin 112 de către un bărbat, de 43 de ani, din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu, cu privire la faptul că a fost rănit de către concubina sa, cu un cuţit. În baza sesizării, la faţa locului s-au deplasat poliţiştii, care au constatat faptul că cele sesizate se confirmă, bărbatul în cauză fiind transportat la spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate. Din primele cercetări, a reieşit faptul că o femeie, de 44 de ani, din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu, pe fondul consumului de alcool, în timp ce se afla la domiciliu, l-ar fi rănit, cu un cuţit, în zona abdomenului, pe concubinul său”, se arată într-un comunicat de presă, emis marţi, de IPJ Giurgiu.

În urma cercetărilor efectuate de către poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, pe baza probatoriului administrat, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu femeia în cauză a fost reţinută, pentru 24 de ore, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, iar instanţa de judecată a dispus faţă de aceasta măsura arestării preventive, pentru 30 de zile.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend