Conecteaza-te cu noi

Anchete

Nu s-a schimbat nimic! După mai bine de un an de când Bugetul.ro a semnalat că există mașini de Poliție care circulă fără ITP, situația persistă

Publicat

in

În luna iulie a anului 2020, Bugetul.ro publica, în exclusivitate, o anchetă în care arătam că pe străzile Brașovului circulă mașini aparținând Poliției Române fără a avea ITP valabil.

Acum, presa locală dezvăluie că două autospeciale ale IPJ Brașov merg în misiune fără ITP. Așadar, de la semnalul tras de Bugetul.ro anul trecut pare că nimic nu s-a schimbat.

Astfel, un cititor BizBrașov a surprins sâmbătă două autospeciale în misiune (cu numerele de înmatriculare MAI47590 și MAI49382), care nu aveau RCA valabil, în urma verificărilor efectuate atât sâmbătă, cât și ieri. Dacă o mașină are sau nu RCA valabil, o poate afla oricine la o scurtă verificare pe aplicaţia oficială a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România. BizBrașov a solicitat Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov un punct de vedere cu privire la situația încheierii asigurărilor RCA la nivelul instituției, urmând să ne fie transmis un punct de vedere oficial”, scrie bizbrasov.ro.

Ce scrie Bugetul.ro, în exclusivitate, în iulie 2020:

Surse au dezvăluit, pentru Bugetul.ro, că șapte mașini din cadrul IPJ Brașov nu ar deține ITP valabil. Poliția Brașov a infirmat, pentru Bugetul.ro, acest lucru, precizând că în parcul auto al instituției nu există mașini fără ITP la zi. Pe de altă parte, contactat de Bugetul.ro, șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorului, Sorin Susanu, a confirmat spusele surselor noastre.

Potrivit informațiilor intrate în posesia Bugetul.ro, șapte mașini care aparțin Poliției Brașov nu ar avea ITP valabil.

Comisarul-șef Sorin Susanu, șeful CRPC Brașov, a precizat, pentru Bugetul.ro, că Registrul Auto Român i-a comunicat că mai multe autoturisme ale IPJ Brașov nu dețin ITP valabil.

Ca urmare a informării și a solicitării instituției noastre către Registrul Auto Român, de a ne comunica dacă mașinile IPJ Brașov care prezentau coroziuni importante ale caroseriei dețin ITP valabil, ni s-a comunicat că șapte dintre ele nu dețin ITP valabil, fapt care este extrem de grav și dacă corelăm cu comunicatul IPJ Brașov, în care ni se spunea că aceste coroziuni la autoturisme pun în pericol participanții la trafic și persoanele din autoturism, situația devine și mai gravă.

Vezi și Lovitură pentru Poliție, în vreme de stare de urgență! ‘Nimeni nu este mai presus de lege’

Tot referindu-ne la comunicatul IPJ Brașov, sperăm că nu a fost un simplu populism faptul că ne anunța că, pentru Poliția Brașov, nu contează cine este deținătorul autoturismului și că legea este pentru toată lumea, sperăm ca măsurile să fie aplicate și în cazul lor.

Cu toate că nu am primit, până la momentul acesta, răspuns la adresele noastre înaintate în atenția comandantului Poliției Brașov, referitoare la această situație”, a confirmat, pentru Bugetul.ro, Sorin Susanu.

Mai mult, el ne-a comunicat că a informat instituțiile abilitate în acest sens.

Vezi și EXCLUSIV Marcel Vela a început marea rebranduire a Poliției Române! Au fost trimise în misiune!

IPJ Brașov ne-a asigurat, în primă instanță, că nu există mașini fără ITP la zi și ne-a amenințat că putem fi sancționați prin lege

Comisarul de poliție Alina-Maria Ivan, din cadrul IPJ Brașov, ne-a comunicat că în parcul auto al instituției nu există mașini fără ITP la zi.

Mai mult, purtătorul de cuvânt al Poliției Brașov a spus, pentru Bugetul.ro, că, atunci când se constată că există autospeciale care nu mai reprezintă siguranță în exploatare, acestea sunt retrase din circulație în vederea casării.

Referitor la informațiile solicitate, vă comunicăm următoarele:

Autospecialele din dotarea Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, folosite în misiunile curente, au ITP-ul la zi.
Menționăm faptul că acestea sunt supuse inspecției tehnice periodice, conform legislației în vigoare și respectă condițiile tehnice pentru a fi admise în circulație pe drumurile publice. Atunci când se constată că există autospeciale care nu mai prezintă siguranță în exploatare, acestea sunt retrase din circulație în vederea casării.

Reamintim faptul că răspândirea de informații false este sancționată de legislația din România”, ne-a transmis comisarul de poliție Alina-Maria Ivan.

La vremea respectivă, Registrul Auto Român a confirmat că mai multe autospeciale ale IPJ Brașov n-au ITP

Surse au dezvăluit, pentru Bugetul.ro, la începutul lunii iulie, că IPJ Brașov circulă cu șapte mașini care nu ar avea ITP valabil. În replică, Poliția Brașov a infirmat, pentru Bugetul.ro, acest lucru, precizând că în parcul auto al instituției nu există mașini fără ITP la zi. Pe de altă parte, contactat de Bugetul.ro, șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorului, Sorin Susanu, a confirmat spusele surselor noastre. Bugetul.ro a făcut o adresă către Registrul Auto Român, iar acum oficialii RAR ne-au confirmat că mai multe mașini al IPJ Brașov nu au ITP valabil.

Într-o adresă către Registrul Auto Român, Bugetul.ro a solicitat verificarea mai multor numere de înmatriculare aparținând IPJ Brașov și care, potrivit surselor noastre, nu ar fi avut ITP-ul valabil.

Vezi și EXCLUSIV VIDEO Cutremur major în Poliție! Scandal fără precedent: Mașini care circulă fără ITP valabil

Din cele șapte autoturisme, doar unul avea ITP-ul făcut. Paradoxal, deși purtătorul de cuvânt al IPJ Brașov ne-a declarat că în parcul auto al instituției nu există mașini care să nu aibă ITP-ul la zi și acea mașină a stat mai bine de trei săptămâni cu inspecția tehnică periodică nefăcută.

Totodată, Registrul Auto Român a confirmat imaginile prezentate de Bugetul.ro în exclusivitate, conform cărora autoturismul cu numărul MAI 29782, filmat în timp ce circula pe străzile din Brașov, nu are ITP.

RAR ne-a precizat că autoturismul cu numărul MAI 29782 a avut ITP valabil în perioada 07.05.2019-07.05.2020. Astfel, la începutul lunii iulie, când Bugetul.ro a publicat, în exclusivitate, ancheta referitoare la mașinile din cadrul IPJ Brașov care circulă fără ITP, autoturismul sus-menționat nu avea ITP valabil.

Vezi și SURSE Dispoziție dată de Marcel Vela, după ancheta Bugetul.ro! Mașinile de Poliție vechi vor fi scoase din folosință

Ulterior, IPJ Brașov a precizat că există mașini fără ITP în parcul auto, dar că nu se circulă cu ele

 În cadrul unui comunicat de presă, IPJ Brașov transmite că mai multe mașini care nu au ITP valabil și aparțin instituției, printre care și cea surprinsă în filmarea prezentată de Bugetul.ro, au fost retrase din circulație. Mai mult, IPJ Brașov precizează că filmarea în care apare autoturismul cu numărul MAI 29782 a fost realizată înainte ca mașinii să-i expire ITP-ul. Pe de altă parte, acest comunicat al IPJ Brașov contrazice prima reacție pe care ne-a dat-o purtătorul de cuvânt al instituției. Concret, IPJ Brașov susține acum că în parcul auto are mașini retrase din circulație și depozitate în vederea efectuării procedurii de casare. Inițial, purtătorul de cuvânt al instituției ne-a declarat telefonic că în parcul auto al IPJ Brașov nu există mașini fără ITP valabil și că, dacă au existat, toate acestea au fost casate deja.

„Urmare a informațiilor apărute în mass-media, conform cărora „la nivelul I.P.J. Brașov există autovehicule care circulă pe drumurile publice fară inspecția tehnică periodică valabilă”, pentru corecta informare a opiniei publice, Compartimentul de Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov si Registrul Auto Român sunt abilitate să comunice următoarele:

Autospecialele cu numerele de înmatriculare MAI 29799, MAI 29782, MAI 29825, MAI 29801, MAI 29859, MAI 29853, MAI 29865, MAI 29833 au fost retrase din circulație și depozitate în vederea efectuării procedurii de casare, înaintea expirării valabilității ITP-ului.

De asemenea, autospeciala cu numărul de înmatriculare *MAI 29782* a fost retrasă din circulație la data de 06.05.2020, înainte de expirarea valabilității ITP-ului.

Conform declarațiilor apărute atât în presa locală, cât și în presa națională, făcute de către persoana care a efectuat filmarea, autospeciala aparținând I.P.J.Brașov, a fost „_*surprinsă*_” în trafic, la sfârșitul lunii *aprilie 2020*, perioadă în care inspecția tehnică periodică se afla în termen de valabilitate, aspecte susținute de către reprezentanții RAR Brașov prin adresele făcute publice.

Toate aceste informații au fost documentate și, respectând principiul transparenței instituționale, au fost transmise opiniei publice pentru informare. 

Totodată, Registrul Auto Roman precizeaza ca un autovehicul trebuie, conform legii, sa detina ITP valabil doar atat timp cat circula pe drumurile publice. 

Potrivit legislatiei nationale aplicabile care transpune legislația europeana in domeniu, Registrul Auto Roman nu inregistreaza ca fiind deficiente tehnice menite sa puna in pericol siguranta in trafic orice neconformitate datorata coroziunii apărută la caroseria vehiculelor. De asemenea, mentionează ca in cazul autovehiculelor cu caroserie autoportanta sunt admise, si nu fac obiectul respingerii la ITP, inclusiv coroziunile strapunse de pana la 2500 mm patrati raportat la fiecare element detașabil ce compune caroseria (aripi, capote, usi). 

Este esențial insa de precizat, în același context, ca RAR nu face evaluari tehnice pe baza unor fotografii, ci doar in urma inspectiei fizice a unui vehicul.

Cu atât mai mult, considerăm că alte entități fie ele locale sau nationale care nu au atribuții de natura tehnica ar trebui sa se abtina de la a face aprecieri care pot induce in rândul opiniei publice elemente nevalidate corespunzător.

Asigurăm cetătenii că Inspectoratul de Poliție Județean Brașov respectă întru totul legislația în vigoare!

Solicităm tuturor instituțiilor media care au redactat știri/articole cu privire la informațiile anterior menționate, să publice prezentul punct de vedere, în termenul prevăzut de lege, în aceleași condiții, pe aceeași pagină a publicației online, cea de deschidere, cu buton de trimitere la textul detaliat”, a transmis IPJ Brașov, într-un comunicat de presă.

Filmare cu o mașină aparținând IPJ Brașov, care, potrivit surselor Bugetul.ro, nu avea ITP valabil

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

Anchete

EXCLUSIV Reacție ANI, în cazul anomaliei din Sistem: Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, opinăm că declararea tuturor datelor este obligatorie

Publicat

in

De

La 21 decembrie 2021, Bugetul.ro v-a vorbit despreAnomalia din Sistem: Polițiștii își ascund veniturile, lucrătorii din SRI și Armată le fac publice!. Mai precis, în vreme ce chestorul Marius Florin Mihăilă, șeful de Cabinet al ministrului de Interne, Lucian Bode, apare cu salariul anonimizat pe site-ul MAI,  șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, și generalul-locotenent Răzvan Ionescu, prim-adjunct al directorului SRI, Eduard Hellvig, au salariile la vedere. Așa cum v-am dezvăluit atunci, cazul lui Mihăilă nu este unic, salariile polițiștilor fiind anonimizate în baza Art. 86 alin. (4) din Legea 153/2017, care spune că „soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt confidențiale, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității”. Curios este faptul că doar polițiștii își ascund veniturile de ochii cetățeanului de rând, nu și militarii, și lucrătorii din Servicii. Astfel, la vremea respectivă, am cerut un punct de vedere din partea Agenției Naționale de Integritate. Am vrut să aflăm cum explică ANI această anomalie din Sistem. 

În răspunsul comunicat Bugetul.ro, ANI opinează că polițiștii ar trebui să aibă salariile la vedere, așa cum, de altfel, le au și militarii, și lucrătorii din Servicii.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, opinăm că declararea tuturor datelor din formularul prevăzut la Anexa 1 a Legii nr. 176/2010 este obligatorie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea acestui act normativ fiind acela de a permite ANI să efectueze o evaluare a datelor și a informațiilor care privesc elemente de respectare a legislației din materia dobândirii averii de către persoanele ce dețin funcții sau demnități publice, cum sunt cele prevăzute la art. 1 în lege”, a transmis, pentru Bugetul.ro, Agenția Națională de Integritate.

Vezi și Anomalia din Sistem: Polițiștii își ascund veniturile, lucrătorii din SRI și Armată le fac publice!

Răspunsul pe care l-am primit de la ANI:

Nr. 390/06.01.2022
Domnului Eugen DINU
Redactor-șef Bugetul.ro
redactorsef@bugetul.ro
Stimate domn,
Ca urmare a solicitării dumneavoastră, înregistrată la Agenția Națională de Integritate cu nr. 25460/20.12.2021,
vă comunicăm următoarele:

Situația de fapt analizată: se solicită un punct de vedere cu privire la anonimizarea salariilor din declarațiile de avere ale polițiștilor, militarilor sau lucrătorilor din Serviciul Român de Informații.

Dispoziții legale aplicabile:

În conformitate cu dispozițiile din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:

Art.2

Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se completează potrivit anexelor nr. 1 şi 2 şi se transmit Agenţiei exclusiv prin intermediul platformei online de declarare a averii şi a intereselor, denumită în continuare e-DAI, gestionată de Agenţie.

Art 3

(1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese reprezintă acte personale, putând fi rectificate doar în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(2) Declaraţiile de avere se întocmesc pe propria răspundere şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

Art. 6.

(1) Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese au obligaţia să se înregistreze în această calitate pe e-DAI şi au următoarele atribuţii:
(…)

d) asigură afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii;

Art 29:

(1) Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.”

Art. 32:

Dispoziţiile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 115/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Codului de procedură civilă, ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu dispoziţiile altor acte normative, inclusiv ale celor care reglementează alte incompatibilităţi sau conflicte de interese, dacă acestea nu sunt contrare prezentei legi şi Legii nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform dispozițiilor Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, republicată:

„Art. 17
(7) Cu privire la informaţiile furnizate salariatului, prealabil încheierii contractului individual de muncă, între părţi poate interveni un contract de confidenţialitate.
Art. 20

(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice.

(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
d) clauza de confidenţialitate.

„Art. 26

(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese. În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare:

Vezi și EXCLUSIV Firmă înființată de apropiatul lui Dacian Cioloș, europarlamentarul Dragoș Pîslaru, contract direct de la Primăria USR a Brașovului

Art. 86.
(…)
(4) Soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt confidențiale, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, opinăm că declararea tuturor datelor din formularul prevăzut la Anexa 1 a Legii nr. 176/2010 este obligatorie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea acestui act normativ fiind acela de a permite ANI să efectueze o evaluare a datelor și a informațiilor care privesc elemente de respectare a legislației din materia dobândirii averii de către persoanele ce dețin funcții sau demnități publice, cum sunt cele prevăzute la art. 1 în lege.

Astfel, nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 176/2010, a cuantumului veniturilor declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, anonimizarea acestora, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, Agenţia putând declanşa din oficiu procedura de evaluare, conform art. 29 alin (1).

Cu toate acestea, în cazurile în care există norme speciale sau clauze privind asigurarea confidențialității veniturilor declarantului sau ale membrilor familiei sale, este obligatorie dovada acestor aspecte prin anexarea la declarația de avere a unei adeverințe salariale prin care se confirmă existența clauzei, respectiv indicarea normelor speciale care instituie obligația de confidențialitate, situație în care se va dispune anonimizarea informațiilor privind veniturile realizate.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 176/2010, declaraţiile de avere se vor completa la toate rubricile prevăzute de formular, inclusiv cu veniturile declarantului şi ale membrilor săi de familie realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 61 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare), urmând ca pentru fiecare caz în parte, pe baza documentelor anexate declarației de avere și din care rezultă existența clauzei de confidențialitate, inspectorii de integritate să se pronunțe cu privire la anonimizarea informațiilor privind veniturile realizate.

Agenția Națională de Integritate”.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

Anchete

EXCLUSIV Firmă înființată de apropiatul lui Dacian Cioloș, europarlamentarul Dragoș Pîslaru, contract direct de la Primăria USR a Brașovului

Publicat

in

De

Dezvăluire Bugetul.ro. Primăria Brașov, prin Asociația Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Brașov, a semnat, în luna iulie a anului 2021, un contract de achiziție directă pentru un „Masterplan Velo pentru Municipiul Brașov și zona adiacentă”. AMDDTP Brașov, companie aflată în subordinea primarului USR, Allen Coliban, i-a încredințat direct contractul unei societăți înființate de Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR: CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA, fosta SC GEA STRATEGY & CONSULTING SA. Valoarea contractului este de 95.000 de lei – 19.305 euro. Contractul apare în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Facem precizarea că, în prezent, Dragoș Pîslaru nu mai are acțiuni la CIVITTA STRATEGY & CONSULTING, însă, în 2019, când a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, figura ca acționar minoritar, cu 0,5% acțiuni.

Descrierea achiziției:Realizarea unui studiu de fundamentare a investitiilor in domeniul infrastructurii specifice pentru utilizarea mersului cu bicicleta ca element de sustenabilitate in cadrul conceptului de mobilitate urbana durabila la nivel metropolitan. In cadrul studiului (si a procesului de elaborare ) vor fi parcurse minim următoarele etape / componente: – campanie de informare – analiza situatie existenta – definire cadru strategic si identificare optiuni de trasee – detaliere trasee, conectarea cu comunitățile limitrofe Municipiului Brașov – formulare direcții si plan de actiune – Consultare publică Pe parcursul elaborarii studiului se va asigura comunicarea cu factorii relevanti pentru furnizarea unui studiu relevant, legitimat prin consultare publica si asumat de autoritatile locale. Se va avea in vedere faptul că studiul va fi inclus in Planul de Mobilitate Urbana Durabila al Zonei Metropolitane Brașov”.

La începutul lunii decembrie 2021, instituția controlată de Allen Coliban (USR) a lansat un chestionar pentru elaborarea masterplanului velo

Într-o postare pe Facebook, în luna decembrie 2021, Primăria Brașov a demarat o cercetare pentru elaborarea masterplanului Velo.

„Primăria Brașov, în parteneriat cu Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public (AMDDTP), Civitta Strategy & Consulting SA și OPTAR, a lansat un chestionar (https://forms.gle/STWXfrG1CSYmmQBcA) pentru a afla modul în care brașovenii utilizează diferitele sisteme de transport, dar și pentru a afla care sunt nevoile celor care vor să utilizeze bicicleta ca mijloc de transport sau de agrement. Această cercetare face parte din procesul de elaborare a masterplanului velo, document strategic care are în vedere transformarea Brașovului într-un oraș prietenos cu bicicliștii”, a transmis Primăria Brașov.

Vezi și Omul lui Clotilde Armand, contract prin atribuire directă de la Primăria USR a Brașovului! Cornel Bărbuț, fost candidat USR la CL Sector 1, va face politica de parcări din Brașov

Primăria USR-istului Coliban, contract direct și pentru apropiatul lui Clotilde Armand

Un fost candidat USR-PLUS la Consiliul Local Sector 1, anume Cornel Bărbuț, a primit un contract, prin atribuire directă, de la Primăria Brașov, acolo unde primar este USR-istul Allen Coliban. Mai precis, firma lui Bărbuț, Vegacomp Consulting SRL, a primit un contract în valoare de 105.000,00 lei – 21.218,98 de euro – de la Asociația Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Brașov, companie ce aparține de primăria controlată de Allen Coliban (USR). În schimbul acestei sume, firma lui Bărbuț asigură servicii de „elaborare politică de parcare pentru Municipiul Brașov”. Contractul a fost încheiat la 18.10.2021. Anterior, în spațiul public au apărut informații că Bărbuț este un apropiat al lui Clotilde Armand. În luna martie a.c., Bărbuț a fost acuzat că vrea să preia controlul parcărilor din Sectorul 1. Facem precizarea că atribuirea contractului de către Primăria Brașov către fostul candidat USR-PLUS la Consiliul Local Sector 1 nu este ilegală, însă încalcă promisiunile făcute de USR în campania electorală, când partidul prezidat acum de Dacian Cioloș a criticat formațiunile politice de tradiție, pentru nepotisme și atribuirea de contracte de la stat către camarila de partid”, scriam, la 22 decembrie 2021, AICI.

Primarul USR al Brașovului a mai încercat să-i dea un contract unui consilier județean USR, însă, după apariția informației în spațiul public, înțelegerea nu s-a mai concretizat. Mai precis, primarul USR al Brașovului, Allen Coliban, a semnat în numele Primăriei Brașov, la 26 noiembrie, un contract de prestări servicii, prin atribuire directă, cu firma SC NVLR WEB STUDIO SRL. Nimic anormal până aici. Doar că firma mai sus menționată, potrivit datelor disponibile pe SEAP, o are ca reprezentant legal pe Ivan-Nunvailer Anca Gabriela, soția consilierului județean brașovean Silviu Ivan Nunvailer (USR), am scris AICI, la 7 decembrie.

Firma înființată de Pîslaru, contracte pe bandă rulantă cu statul

În anul 2019, Bugetul.ro scria că, la 5 iulie 2018, Ministerul Fondurilor Europene, în fruntea căruia se afla Rovana Plumb, a încheiat un contract de prestări servicii cu asocierea SC GEA STRATEGY & CONSULTING SA (lider asociere) – firma fondată de Dragoș Pîslaru -, SC GRUPUL DE CONSULTANȚĂ PENTRU DEZVOLTARE DCG SRL – firma înființată de Dan Barna, SC ARCHIDATA SRL și SC NTSN CONECT SRL.

Vezi și Firmele înființate de Dan Barna și Dragoș Pîslaru (PLUS), jumătate de milion de euro de la Guvernul ‘Dragnea’! Rovana Plumb a semnat documentul

Valoarea contractului încheiat între MFE și cele patru firme este de 2.382.165,78 de lei cu TVA – aproximativ jumătate de milion de euro.În schimbul acestei sume, firma fondată de Dragoș Pîslaru și cea înființată de Dan Barna, dar și celelalte două societăți, oferă servicii de consultanță pentru realizarea evaluărilor în domeniul transporturilor prevăzute în Planul de Evaluare a Programului Operațional Infrasctructură Mare 2014-2020, potrivit art. 56 al RDC nr. 1303/2013, în cadrul proiectului „Implementarea Planului de Evaluare pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020”, scriam la vremea respectivă.

Dragoș Pîslaru, contracte cu Liviu Dragnea și Darius Vâlcov

În 2010, firma lui Pîslaru a primit 153.510 RON de la Consiliul Județean Teleorman, condus la acel moment de Liviu Dragnea (PSD), pentru „Realizarea Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Teleorman 2008-2013” (data atribuirii: 26.03.2010).

Vezi și Unul dintre liderii USR-PLUS, abonat la banii publici! Conexiune cu Liviu Dragnea

Mai mult, în perioada 2009-2014, el a avut contracte cu Primăria Municipiului Slatina, judeţul Olt, conform Jurnalul Național. În momentul în care a început relația dintre firma lui Pîslaru și Primăria Slatina, instituția era condusă de Darius Vâlcov.

În 2009, firma lui Pîslaru a primit de la primăria lui Vâlcov un contract de 332.312 lei fără TVA. Banii erau pentru servicii de consultanţă acordată în cadrul a două proiecte. În 30 august 2011, firma sa a primit din nou 110.000 lei fără TVA, pentru servicii de consultanţă în managementul proiectului. Un alt contract încheiat de SC GEA Strategy & Consulting SA cu Primăria Slatina a fost derulat în 2014 şi a avut valoarea de 4 milioane de lei fără TVA.

Dragoș Pîslaru, despre contractele pe bandă rulantă cu statul: „Nu am absolut nimic de-a face cu ele”

Conform propriei declarații de avere din anul 2016, completate în calitate de ministru al Muncii, în Guvernul Cioloș, document ce a fost verificat de Bugetul.ro, Pîslaru i-a cedat unei persoane fizice acțiunile pe care le deținea la SC GEA STRATEGY & CONSULTING SA, în schimbul sumei de 339.600 de lei – ce urma să fie achitată pe o perioadă de maximum patru ani.

În mod surprinzător, potrivit declarației de avere completate în 2019, când a candidat la alegerile europarlamentare, îl găsim pe Dragoș Pîslaru acționar minoritar (0.5%) la SC CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA.

SC CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA este, de fapt, fosta firmă înființată de Pîslaru, SC GEA STRATEGY & CONSULTING SA, care și-a schimbat denumirea după ce a fost achiziționată de un grup estonian.

În același document, Dragoș Pîslaru menționează că a împrumutat SC CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA cu 121.368,16 lei.

Totuși, europarlamentarul PLUS a declarat, pentru Libertatea, că el are un rol „onorific” în companie.

Conform sursei citate, Dragoş Pâslaru şi-a vândut acţiunile din firma pe care a înfiinţat-o, reprezentând aproximativ 30% din total, odată ce a devenit ministru al Muncii, în aprilie 2016. Mandatul său a durat mai puţin de un an, iar după finalizarea lui, a revenit în firmă. Când, după un an, ea a fost vândută estonienilor, Dragoş Pâslaru a primit o participaţie de 0,5%, pe care el o numeşte „onorifică”.

În martie 2017, firma a fost cumpărată. Practic, în acel moment am primit această ofertă, de a lucra pentru firmă o perioadă de timp, ca partener, pe zona de antreprenoriat şi inovare, adică pe sector privat”, a declarat Dragoş Pâslaru.

El a mai precizat că acuzaţiile potrivit cărora afacerile firmei ar avea legături cu politica sunt „tendenţioase şi denigratoare”.

Contractele cu autorităţile publice sunt gestionate de alţi parteneri. Eu nu am absolut nimic de-a face cu ele. Rolul meu este complet diferit. Nu iau decizii în firmă. Sunt angajat, dar cu o senioritate recunoscută”, a mai spus fostul ministru.

Conform informațiilor noastre, Dragoș Pîslaru nu mai are nicio acțiune la firma pe care a înființat-o în 2006. De altfel, potrivit ultimei declarații de avere depuse de Dragoș Pîslaru, ce a fost verificată de Bugetul.ro, europarlamentarul USR nu mai deține acțiuni la SC CIVITTA STRATEGY & CONSULTING SA. Acesta pare să fi cedat pachetul minoritar pe care îl mai deținea – 0,5% – după scandalul izbucnit în spațiul public. 

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend