Conecteaza-te cu noi

BUSSINES

NU RATA ! PROFI deschide joi un supermarket in Curtea de Arges VEZI UNDE

Avatar

Publicat

in

Lantul de supermarketuri Profi inaugurează joi, 2 noiembrie, primul sau magazin in Curtea de Arges. Acesta este amplasat pe strada Traian, nr.1, in cladirea fostei fabrici de paine Argpan, chiar la intrarea pe podul ce duce spre Targul Saptamanal. Inaugurarea PROFI in acea zona va afecta serios activitatea a doua alte magazine locale, cel din statia de autobuz din cladirea florarului Parau cat si pe  cel detinut de Boncea in Piata Centrala. Curios este ca, omul de afaceri Boncea, avea spatii comerciale destinate inchirierii in noul sau complex, dar cei de la PROFI au evitat inchirierea in complexul cu probleme a lui Ghoerghe Boncea, preferand o afacere curata cu cei de la RMR, de unde au si preluat spatiul incare va functiona noul supermarket.
Profi este unul dintre cele mai mari lanturi de supermaketuri din Romania, in prezent avand magazine în 342 de localităţi şi o echipă de aproape 12.000 de oameni.

Asadar, joi, mergeti la marea deschidere a celui mai nou supermarket.

Publicitate

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Camelia Spătaru, CEO şi cofondator Smarticity: „Oraşul are nevoie de tehnologia 5G”

Avatar

Publicat

in

De

1. 5G – se vorbeşte mult despre această tehnologie, dar care ar fi beneficiile pe care le aduce aceasta companiilor, precum şi oamenilor de rând? Care este potenţialul acestei pieţe în România?

Este un potenţial foarte mare – foarte mulţi vorbesc despre o revoluţie a Internetului odată cu introducerea acestei tehnologii 5G. De ce? Toată lumea vorbeşte despre latenţa foarte mare. Ce înseamnă această latenţă? Este vorba despre timpul de răspuns pe care îl ai pe Internet atunci când dai o comandă – de exemplu atunci când intri pe internet să deschizi un site, s-ar deschide aproape instant folosind 5G-ul – este practic de 100 de ori mai rapid decât răspunsul pe care îl primim acum pe 4G.

Această latenţă nu este importantă numai în viaţa noastră de zi cu zi, ci dacă ne referim la medicină, prin intermediul acestei tehnologii se pot face operaţii la distanţă de către medici, cu ajutorul acelor ochelari pentru realitatea virtuală, cu ajutorul unor mănuşi speciale care îi vor da doctorului senzaţia că a pus mâna pe pacient – prin intermediul acestei revoluţii a 5G-ului ei vor putea să opereze instant. Este extraordinară această latenţă foarte rapidă pe care o poate oferi 5G-ul.

Publicitate

Apoi, vorbim despre un volum foarte mare de date care poate circula pe această bandă – este vorba despre un volum de date care poate circula de 1.000 de ori mai mare decât ceea ce se poate folosi acum pe reţelele existente de 4G. Sunt şi multe alte avantaje, de exemplu, în agricultură fermierii vor putea să verifice umiditatea solului folosind senzori care le vor transmite în termeni reali aceste informaţii.

De asemenea, vorbind despre maşinile interconectate, maşinile autonome. Pentru noi, pare ceva îndepărtat, dar peste 10 ani ele vor exista, iar aceste maşini va trebui să fie conectate între ele, ele va trebui să primească informaţii atunci când de exemplu, la semafor apare culoarea roşie – ele trebuie să primească în timp real aceste informaţii şi să reacţioneze instant. Ei bine, tehnologia 5G oferă toate aceste avantaje, alături de multe altele.

2. O astfel de tehnologie ne poate ajuta şi la fluidizarea traficului din prezent?

Desigur, vor putea să intre în funcţiune senzorii aceia care sunt puşi în trafic tocmai ca să se analizeze datele de trafic.

3. Când credeţi că ar putea fi implementată în România la scară largă această tehnologie?

În România sunt deja companii care folosesc instrumentele tehnologiei 5G, dar efectiv în clipa în care va fi o licitaţie şi se vor cumpăra echipamentele necesare pentru ca aceasta să fie funcţională putem vorbi despre implementarea la scară largă.

E greu de spus, se pare că întârzie puţin legea, ar fi trebuit să fie adoptată anul acesta, recent am văzut o ştire de la ANCOM în care veştile nu erau foarte bune.

ANCOM spune că mai mult ca sigur, anul acesta nu se vor da licitaţiile pentru achiziţionarea acestor frecvenţe de bandă pentru folosirea 5G-ului şi iată că astfel suntem nevoiţi să mai întârziem.

Eu, de pildă, am organizat anul acesta o conferinţă axată pe 5G, chiar în luna iunie şi am avut invitaţi din administraţia locală, iar ei subliniau cât de important este să prindem trendul acesta cu 5G-ul, să fim şi noi printre primele ţări care implementează această tehnologie sau măcar în plutonul din faţă fiindcă administraţia are nevoie de această tehnologie şi nu doar administraţia, ci oraşul în sine are nevoie de această tehnologie.

Gândiţi-vă cât de multe dispozitive inteligente există într-un oraş. Dacă înainte în acelaşi loc aveai mii de oameni, era destul de greu să îşi folosească fără probleme device-urile, se aglomera reţeaua, pica. Prin tehnologia 5G nu va mai fi o problemă acest lucru, mai multe dispozitive, în acelaşi timp, vor fi conectate şi vor funcţiona foarte bine.

Gândiţi-vă cât de mult poate să ajută informaţiile care vin de peste tot pentru fluidizarea traficului, poţi afla inclusiv unde se pot afla locuri libere de parcare, vei şti în ce parte să o iei fără nicio întârziere, cum se întâmplă în cazul aplicaţiilor de trafic de acum.

4. Ritmul în care se implementează această tehnologie depinde însă de autorităţi şi de legislaţia din domeniu – în prezent se vorbeşte despre un proiect de lege pe această temă – care este părerea dvs. cu privire la actualul proiect de lege propus de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor?

Nefiind chiar un specialist nu aş putea să mă pronunţ asupra acestui proiect de lege. Eu sunt un om care a intrat în legătură cu această tehnologie prin intermediul unor evenimente în care am vorbit cu lideri de companii, cu lideri de instituţii, primari, city manageri, care au vorbit despre această tehnologie.

Nu aş putea să spun dacă este neapărat bun sau nu, dar ceea ce văd este că prin acest proiect de lege statul român este foarte precaut. Este foarte precaut pentru că există un memorandum de înţelegere între România şi Statele Unite, convenit între Preşedintele României şi cel al Statelor Unite, iar Preşedintele României a afirmat în mai multe rânduri că România îşi doreşte reţele 5G sigure şi care să nu fie supuse intereselor unor state cu alte interese decât cele declarate. De ce spun acest lucru? Se referea direct la Huawei aici, chiar fără să menţioneze, având în vedere că Statele Unite încearcă în această perioadă să blocheze accesul Huawei la reţelele 5G din lume sub motivul că ar practica acţiuni de spionaj, aceasta este marea problemă invocată de Statele Unite.

În faţa unei asemenea poziţii, de la un aliat cu care noi avem un parteneriat foarte important – îi este greu şi statului român să ia o astfel de decizie. De partea cealaltă, UE a ezitat să ia o decizie tranşantă – să aibă o poziţie în această privinţă – lăsăm sau nu o companie din China să aibă acces la tehnologia 5G?

Aceasta este problema care întârzie implementarea tehnologiei, această dispută între Statele Unite şi compania Huawei. Din cauza aceasta, cred că autorităţile române încearcă să găsească un compromis sau cât de cât să întârzie luarea unei decizii.

Spuneam că UE nu a luat încă o decizie asupra acestei chestiuni, iar dacă va lua o decizie statele vor ajunge la aceeaşi poziţie – în prezent, Germania este una dintre ţările care nu se opune companiei în accesul la implementarea tehnologiei 5G, pe de altă parte, Franţa începe să limiteze accessul – am înţeles că nu mai prelungesc licenţele de acolo.

Nu există o decizie – iar în faţa acestor poziţii România încearcă – şi autorităţile ţin cont inclusiv de poziţia Huawei, care este de 20 de ani aici şi nu au avut până acum acuzaţii că ar face astfel de activităţi despre care se discută acum – dar de partea cealaltă avem parteneriatul cu Statele Unite şi memorandumul, poziţia UE şi avem legile din România, prin care trebuie să asiguri o transparenţă şi un tratament echitabil pentru toţi cei care participă la o licitaţie. Atunci trebuie să vezi cum joci între toate aceste lucruri – părerea mea este – cred – că o decizie tranşantă va fi luată în clipa când UE va da un semnal mai clar sau în clipa în care vor exista poate alte negocieri între Statele Unite şi Huawei, astfel încât să rezolve situaţia.

5. Este nevoie de o nouă dezbatere publică?

Am înţeles că proiectul de lege a stat destul de puţin în dezbatere şi mai mulţi operatori de telefonie reproşau faptul că nu au fost invitaţi la discuţii – Huawei este cel care furnizează echipament operatorilor pe care îi cunoaştem cu toţii, iar în momentul în care se ştie că Huawei are o problemă, aceste firme, folosind echipamente de la Huawei, şi ele au o problemă şi o dilemă – Ce facem, continuăm să lucrăm cu această companie cu care avem deja contracte sau încetăm contractele şi începem să cumpărăm alte echipamente, ceea ce înseamnă un cost foarte mare?

S-ar putea ajunge la o nouă discuţie pentru această lege pentru că e clar, dacă semnalul de la ANCOM a fost că nu se va lua nicio decizie până la finalul anului, licitaţia nu va avea loc, înseamnă că decizia se prelungeşte şi s-ar putea organiza o nouă dezbatere asupra acestei legi, cel puţin aşa interpretez eu acest semnal. E adevărat, există şi alegeri anul acesta, se aşteaptă şi un rezultat al acestor alegeri, dar s-ar putea să nu fie neapărat o problemă de politică, ci, vă mai spun încă o dată, punerea la punct a acestor poziţii – astfel încât să împaci şi capra şi varza.

6. Ar trebui să participe toţi furnizorii la procesul de implementare a 5G?

În mod normal ar trebui să participe cu toţii. Desigur, dacă există dovezi că unii furnizori au probleme, (operatorii participă la aceste licitaţii – dar operatorii depind de furnizori), cred că da, ar trebui să participe în mod normal toţi, dar în clipa în care ar exista suspiciuni şi dovezi că o companie are şi alte activităţi sau încearcă şi alte activităţi în afara celor declarate, atunci să poată fi excluşi de la licitaţie. Aşa ar fi normal, dar şi instituţiile noastre de securitate, cum ar fi SRI-ul, foloseşte echipament de la Huawei în acest moment şi bănuiesc că şi altele. În Marea Britanie, la fel, foloseau echipamente de la Huawei Ministerul Apărării şi încă nişte instituţii prinse în securitatea naţională. În cazul în care ar exista suspiciuni şi dovezi care să le susţină, o companie ar putea fi exclusă.

7. Cât de departe este însă viitorul în care ar putea fi implementată la scară largă tehnologia 5G în România?

Va fi destul de greu ca UE să ia o decizie, având în vedere că UK, Franţa încep să se pronunţe împotriva acceptării Huawei la licitaţiile 5G, în timp ce Germania are o poziţie diferită.

Polonia, de exemplu, implementează memorandumul cu Statele Unite în legislaţie, practic limitând accesul tuturor operatorilor la această licitaţie pentru 5G. În aceste condiţii, în care poziţiile statelor diferă foarte mult, va fi greu de luat o poziţie unitară la nivelul UE, cel puţin anul acesta cred. Probabil se vor faace demersuri, se vor face compromisuri, va trebui să avem o poziţie sau statele UE vor fi lăsate să ia decizii separate – fiecare să decidă ce e mai bine pentru ţara lor.

Trebuie să nu uităm că avem şi acest parteneriat cu Statele Unite, depindem foarte mult şi de lobbyul american, de cum vor fi luate deciziile – vor exista discuţii între UE şi Statele Unite pe acest subiect.

Apoi, România va putea să amâne luarea unei decizii până în clipa când va şti exact cum să se poziţioneze. Pe de altă parte şi relaţiile cu China sunt importante, acesta fiind unul dintre partenerii comerciali importanţi ai UE, este adevărat că se încearcă la un moment dat – fiind un partener foarte important, e greu să îi spui la un moment dat „stop joc” – pe bucata aceasta nu te primesc, te primesc pe altele. E un subiect delicat şi eu înţeleg foarte bine autorităţile române din punctul acesta de vedere.

Decizia nu este atât de simplă nici pentru ei, dar pe de altă parte cred că şi companiile trebuie să explice foarte bine – să arate toate certificatele de securitate, tot ce au, să comunice mai mult, pentru a convinge dacă vor să intre în această procedură.

8. Care este miza pieţei tehnologiei 5G în România – care este potenţialul, în cifre, al acestei pieţe?

Cred că este vorba de câteva zeci de miliarde de dolari, din poziţia exprimată de Huawei, este posibil. Nu poţi să cuantifici aceste imediat, dar sumele sunt foarte mari.

9. Care sunt priorităţile dvs. în perioada următoare?

5G-ul se numără în continuare printre subiectele importante şi centrale ale conferinţelor pe care eu le organizez fiindcă în jurul 5G-ului se vor alinia celelalte industrii. Din acest punct de vedere, voi avea un eveniment pe 21-22 octombrie, acesta este primul. Mi-aş dori să merg în continuare pe promovarea acestui concept de smart city, un concept despre care deşi se vorbeşte destul de mult în România, este în continuare un concept de nişă şi aş vrea să înţeleagă oamenii ce este un oraş inteligent, cum poţi să foloseşti inteligenţa artificială, cum poţi să beneficiezi de o mobilitate smart în oraşe, cât de mult înseamnă să ai un aer curat în oraşe şi ce trebuie tu să faci ca cetăţean pentru lucrul acesta. Ne-am adaptat la perioada de pandemie, facem evenimentele tip hibrid, cu o parte din oameni în sală, prezenţă mai mică şi o parte în mediul online. Ne adaptăm, probabil timp de încă un an vom merge în acest format.

Camelia Spătaru este fondatorul evenimentelor jumptosmart.ro şi cofondator SMARTICITY, două platforme care promovează de peste 4 ani conceptul de oraşe inteligente. Evenimentele aduc laolaltă reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai adminstraţiei centrale şi locale, în dorinţa ca, împreună, să identifice şi sa ofere soluţii pentru obstacolele care apar în implementarea unor tehnologii considerate „smart.” Conferinţele abordează teme ca: Smart Mobility, Smart Traffic, Smart Transportation, Smart Health, Smart education, 5G, Smart Energy etc.

Sursă: https://www.zf.ro/opinii/camelia-spataru-ceo-si-cofondator-smarticity-orasul-are-nevoie-de-19560162

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Varujan Pambuccian, deputat, membru în Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor : „Într-o piaţă precum cea locală trebuie să existe neutralitate tehnologică şi competiţie”

Avatar

Publicat

in

De

1. Spuneţi-ne în ce constau priorităţile dvs. pentru următoarea perioadă, în ceea ce priveşte domeniul tehnologiei informaţiei (TIC)?

În primul rând, găsirea unei soluţii de tranziţie de la IT, la AI, la inteligenţa artificială, pentru că noi suntem o industrie care a crescut foarte mult din păcate pe lohn, închiriem forţă de muncă, practic asta facem acum în IT, iar forţa de muncă din zona aceasta a programării, cam în 10-15 ani va fi înlocuită de sistemele de inteligenţă artificială.

Publicitate

Nu suntem singurul stat care are această problemă, India, care face cel mai mare – să spunem outsourcing că oamenilor le place mai mult cuvântul acesta, dar tot lohn este – are din 2018 un plan de tranziţie în care speră să poată salva 30% din forţa de muncă din domeniu, Polonia are un asemenea plan, Ucraina, Brazilia – în general ţările care fac mult outsourcing în acest domeniu deja se pregătesc pentru o tranziţie către altceva, nu neapărat către inteligenţa articială. India este o ţară care se pregăteşte să facă tranziţia către inteligenţa artificială.

Aici cred că şi nouă ni se potriveşte tranziţia aceasta şi sper să putem salva cât mai mult din forţa de muncă existentă astăzi în zona aceasta de programare. Nu este niciun motiv de îngrijorare pentru arhitecţii software, nu este niciun motiv de îngrijorare pentru testeri pentru că întotdeauna user experience va rămâne o experienţă importantă în dezvoltarea de soft şi care nu poate fi preluată de inteligenţa artificială, nu este un pericol pentru inginerii de baze de date, pentru inginerii software, dar este un pericol pentru dezvoltatori, pentru cei care fac programare şi de aici sper să reuşim să creăm printr-o serie de măsuri o tranziţie către inteligenţa artificială.

Ei sunt într-un pericol mare acum. Aşa cum roboţii industriali au înlocuit aproape complet clasa muncitoare industrială, asta a dispărut de pe pământ, acum inteligenţa artificială începe să înlocuiască activităţile bazate pe reguli.

Dacă acolo, în zona industrială, vorbim despre înlocuirea activităţilor repetitive şi bazate pe reguli, dincoace vorbim despre activităţi bazate pe reguli. Nu vorbim doar despre zona aceasta a programatorilor, cea ameninţată de inteligenţa artificială, dar aici este o discuţie lungă.

Dacă lucrurile sunt duse înainte cu minţile în cap, ele pot avea un impact minim asupra forţei de muncă.

2. Despre câţi programatori ar fi vorba şi în cât timp ar urma ca munca lor să fie înlocuită?

Este foarte greu de spus lucrul acesta, în momentul acesta avem în jur de 100.000 de oameni care lucrează în domeniul IT, cel puţin 70.000 sunt dezvoltatori. Zona aceasta este ameninţată. Din ea, probabil că va reuşi o treime să meargă către inteligenţa artificială, celelalte două treimi probabil vor trebui să se gândească la alte meserii. Vorbim despre 10-15 ani de acum înainte. Dacă nu iei măsuri acum, atunci chiar nu ai ce să faci.

Domeniul principal de care mă ocup este însă altul, este cel legat de delocalizarea producţiei de hrană sau despre comunităţi autosustenabile alimentar, vorbim despre o altă clasă tehnologică aici, probabil că este cea mai disruptivă zonă. Aici apar locuri de muncă, dar vorbim despre cu totul alte tipuri de locuri de muncă, desigur.

Vorbim despre posibilitatea de a produce – deocamdată – hrană vegetală (este posibilă şi producţia celei animale, dar sunt foarte puţine ţări care au reuşit să ajungă cu tehnologia acolo) în regim industrial controlat, adică independent de condiţiile climatice, cu un consum de apă extrem de redus, într-un mediu septic – este dincolo de bio – vorbim despre plante crescute în regim septic şi pe tot parcursul anului. Nemaidepinzând de condiţiile climatice, practic ce este în afara pereţilor fabricii de plante nu are importantă, nu are nicio legătură ce se întâmplă în interior. Vorbim despre fabrică de plante.

Putem vorbi şi despre fabrică de carne – sunt ţări în care aceste lucruri sunt într-un stadiu foarte avansat: Statele Unite, Israelul, în care se vorbeşte despre carne de producţie celulară, despre derivate animale de producţie microbiană, tot celulară am putea să îi spunem – acesta este un alt domeniu, dar noi suntem destul de departe de el.

Dacă vorbim însă despre plante crescute în regim controlat, atunci suntem în zona ok şi acesta este al doilea proiect care mă interesează.

Al treilea proiect care mă interesează ţine de un alt fel de a gândi cercetarea ştiinţifică, un fel care să ne permită să utilizăm resursele umane pe care le avem în ţară într-un mod folositor şi pentru ele, şi pentru ţară, şi pentru specia noastră. Cu toate că zona Bostonului este ca un magnet pentru cei care sunt foarte tari, în general nu există o corelare foarte clară între cei care pleacă şi cei care rămân: nu întotdeauna pleacă ceI mai buni, nu întotdeauna rămân cei mai proşti – aceasta este o prejudecată pe care noi o avem.

3. Cât de importantă este pe agenda dvs. tehnologia 5G – mult discutată în spaţiul public?

În general, când apare o tehnologie despre care lumea nu ştie exact ce are în ea şi pentru ce a fost creată, toate prostiile din lumea aceasta se strâng în jurul ei. Aceasta este o tehnologie ca oricare alta, dar care permite un transfer de date la o viteză mult, mult mai mare decât tehnologia 4G, iar lucrul acesta naşte o serie de aplicaţii. În primul rând, va fi o tehnologie extrem de utilă în zona de IoT (Internet of Things – internetul lucrurilor n.red), pentru a le interconecta. Când vorbim despre IoT vorbim despre foarte multe lucruri, inclusiv despre maşinile care se conduc singure. Şi maşina poate fi considerată un „thing” într-o reţea de obiecte.

Apoi, vorbim despre lucruri pentru care hardware-ul nu este încă pregătit, dar banda va permite lucrul acesta, vorbim despre o imagine mult mai bună, la o rezoluţie mult mai bună, la care să se facă transferuri şi care să permită, pe dispozitivele cu diagonală mică, o claritate pe care nu am mai avut-o până acum, dar permite în acelaşi timp şi comunicaţii holografice. Un end point holografic costă foarte mult în prezent, dar odată ce va exista banda care va permite transferul sunt convins că în câţiva ani vom avea dispozitive de comunicare holografică portabile – la început mai scumpe, apoi cu preţuri din ce în ce mai mici, apoi vor deveni nişte banalităţi pentru cei care vor dori să le folosească. Acesta este un alt tip de aplicaţie.

Un altul îl reprezintă zona de date mari şi când vorbim despre date mari, vorbim despre date mari care sunt tranzacţionate ca date mari – nu doar despre acces, ci şi de transfer de date mari, lucru care poate să aibă foarte multe aplicaţii, de la securitate, până la analytics de orice fel. Şi aici vorbim despre un potenţial, nu despre lucruri care acum aşteptau cu sufletul la gură să crească banda. Niciodată nu s-a întâmplat de fapt aşa în comunicaţii. Prima dată a fost forţată bariera infrastructurii, apoi au început să apară aplicaţii foarte multe care au folosit infrastructura mai bună. Vorbim în primul rând despre o infrrastructură mai bună, care să permită mai multe convorbiri simultane într-un spaţiu dat, lucru care ţine pasul cu faptul că toată lumea are un dispozitiv mobil de comunicare mobil şi îl foloseşte destul de mult.

Va avea aplicaţii serioase după părerea mea dacă lucrurile acestea vor fi luate în serios şi ar cam trebui să fie luate în serios fiindcă ne-a prins pe nepregătite criza aceasta sanitară – în telemedicină, în învăţarea la distanţă – dar altfel decât se face acum – fiindcă acum e folosit suportul electronic mai degrabă într-un mod de push, nu într-un mod de utilizare bidirecţională, nu prea există interactivitate foarte multă care să semene mult cu cea de la clasă şi care să facă procesul acesta de învăţare ceea ce el a fost dintotdeauna în specia noastră. Totuşi, noi nu putem să credem că în 10 ani, din oameni devenim altă specie. Pentru specia noastră, învăţarea a fost dintotdeauna un proces social – asta se întâmplă şi la rudele noastre mai apropiate, la cimpanzei de exemplu.

Lucrul acesta trebuie să îl înţelegem şi să nu încercăm să forţăm în spaţiul digital lucruri care nu ţin de felul în care este alcătuită fiinţa umană. Şi atunci, 5G-ul ne va ajuta foarte mult.

Nu cred că holograma este atât de importantă pe cât este tabla. Noi comunicăm în văz, auz, dar comunicăm şi în scris-citit, în mod interactiv, iar partea de scris-citit în mod interactiv mai are mult până când să devină rezonabilă.

Primii care s-au lovit de problema aceasta au fost cei care dădeau meditaţii online. De atunci este o problemă insuficient rezolvată, în mod constant – acesta este un lucru care trebuie rezolvat.

4. Unde ne aflăm în raport cu alte state din Uniunea Europeană când vine vorba despre proiectele de adoptare a acestei tehnologii?

Cam tot acolo ne aflăm. Când vorbim despre tehnologiile de comunicaţii stăm bine, chiar peste statele UE, peste foarte multe din statele din lume fiindcă demult de tot s-a luat o decizie – a păstrării neutralităţii tehnologice. A fost o decizie destul de neeuropeană şi asta ne-a permis o dezvoltare foarte rapidă, ne-a permis să depăşim toate decalajele care existau atunci şi să ajungem într-un pluton fruntaş. În Europa, astăzi avem cel mai bun raport preţ performanţă când vorbim despre transferurile de date, în lume suntem în primele 5 ţări. Lucrul acesta este unul bun, tentaţia de a spune că noi suntem slabi, nu este aşa, sunt domenii în care nu suntem aşa – preluăm tehnologiile, dezvoltăm tehnologii şi stăm bine. Acesta este un domeniu în care stăm bine.

5. Credeţi că pentru a ne menţine acest statut competitiv ar trebui să implementăm tehnologia 5G la scară largă înaintea altor state?

Nu cred că este un concurs referitor la cine este primul. Desigur, este bine să fim printre primii, dar mai este bine să folosim aceste tehnologii. Dacă vom folosi o bandă foarte largă doar ca să vorbim pe WhatsApp, nu ştiu dacă lucrul acesta va ajuta foarte mult. Dacă vom dezvolta sisteme IoT, dacă vom începe să intrăm în zona aceasta de holografic, dacă vom putea să dezvoltăm sisteme de telemedicină şi de teleşcoală, atunci da, vom putea spune că stăm bine.

Ca infrastructură vom sta bine, nu am nicio îndoială, vom sta mai bine decât multe ţări europene şi destul de repede. Contează însă şi ce pui peste infrastructura aceasta.

6. În prezent, operatorii mobili cer ca mai multe detalii tehnice să fie incluse în legislaţia discutată când vine vorba despre 5G, cum consideraţi acest lucru?

Întotdeauna am lucrat când am dezvoltat legislaţie (şi în domeniul acesta, în IT&C, am tot dezvoltat legislaţie), de cele mai multe ori legile erau semnate doar de mine, doar că nu eram doar eu acolo, acolo erau şi asociaţiile celor din domeniu. Asociaţii profesionale şi asociaţii patronale cu care aveam foarte multe discuţii şi lucrul acesta ar trebui să se întâmple şi acum. Fără să ţii cont de ce îţi spun oamenii aceia care mai bine decât ei nu ştie nimeni ce se întâmplă în domeniul lor, rişti să creezi dezechilibre foarte mari. Şi atunci cred că nu discuţia cu companiile individuale este relevantă – asta nu trebuie sub niciun motiv să se întâmple, dar discuţii cu asociaţii profesionale şi cu asociaţii patronale trebuie să aibă loc înainte de orice decizie.

7. Care este părerea dvs. cu privire la actualul proiect de lege 5G propus de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor?

Fiind un lucru care este în desfăşurare, prefer să spun că este un proiect într-un anumit stadiu şi el poate fi mult perfecţionat.

8. Credeţi că este necesară o nouă dezbatere publică?

Nu, cred că sunt necesare discuţii serioase cu organizaţiile profesionale. Când am elaborat Legea Comunicaţiilor Electronice, pentru definiţia buclei locale am stat o lună şi jumătate în care am consultat şi zona academică, şi zona comercială. E bine ca atunci când scrii o lege, legea aceea să reziste cât mai mult timp şi ca să reziste cât mai mult timp, nu ai cum să fii nici buricul pământului, nici cel mai deştept om din lume, e bine să fie cât mai multe capete care să contribuie la facerea ei. Orice părere trebuie ascultată. Sigur, decizia finală stă în mâna câtova oameni, dar ea trebuie să fie o decizie bine informată.

9. Credeţi că într-o piaţă precum este cea locală, toţi furnizorii de echipamente tehnice ar trebui să participe în procesul de implementare a acestei tehnologii sau nu?

Eu cred că într-o piaţă cum este piaţa locală trebuie să existe competiţie. Trebuie să existe competiţie şi neutralitate tehnologică – acestea au fost regulile pe care am mers până acum, nu văd de ce ar trebui să mergem pe alte reguli de acum înainte, pentru că atunci când vorbim despre neutralitate tehnologică vorbim despre diversitate în piaţă, iar diversitatea este un lucru bun, iar atunci când vorbim despre competiţie, vorbim despre preţuri cât mai bune pentru utilizatorul final şi până la urmă – scopul oricărui stat este ca cetăţenii săi este să o ducă cât mai bine – asta cred – adică să aibă acces la bunuri, la servicii cât mai ieftine, accesul să nu fie îngrădit, decizia să fie la ei, lucruri de genul acesta.

10. Care sunt top trei priorităţi pentru dezvoltarea industriei care ne-a făcut fruntaşi în clasamentele mondiale de-a lungul timpului – care sunt principalele lucruri care trebuie făcute pentru a ne menţine în aceste clasamente şi în viitor?

Cele care ne-au şi adus aici: neutralitatea tehnologică, competiţia – care a permis adopţia de masă şi aplicaţii, aplicaţii, aplicaţii – cât mai multe aplicaţii peste infrastructura de comunicaţii despre care vorbim.

Varujan Pambuccian este un politician român de etnie armeană, de profesie matematician şi informatician. Este doctor în matematică al Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Bucureşti şi profesor universitar la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti.

Sursa: https://www.zf.ro/info/varujan-pambuccian-deputat-membru-in-comisia-pentru-tehnologia-19563748

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend