Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Nouă milioane de dolari pentru ONG-urile din România

Avatar

Publicat

in

Peste 200 de ONG-uri din România au aplicat, în 2015, la programul “WEB-ONG”, care are ca obiective principale dezvoltarea capacităților de promovare a ONG-urilor, creșterea ratei de absorbție a fondurilor naționale și internaționale alocate pentru acestea și creșterea încrederii românilor în acțiunile organizațiilor non-profit.

Dintre acestea, 30 de proiecte internaționale dedicate ONG-urilor au fost deja câștigate, iar 170 sunt în proces de înrolare. Mai mult decât atât, Asociația Europa Digitală – inițiatorul programului național și prima organizație partener certificat Google din România – anunță că, pentru anul 2016, a alocat alte 200 de locuri pentru programul “WEB-ONG”, care cumulează un fond de 9 milioane de dolari în Granturi Google, pentru promovarea organizațiilor în mediul online. Organizațiile înscrise în programul “WEB-ONG” au beneficiat, anul trecut, de peste 1 milion de accesări ale paginilor de Internet și peste 16 milioane de afișări în motoarele de căutare ale proiectelor sociale derulate de acestea.

Programul “WEB-ONG” are menirea de a ajuta ONG-urile din România să-și dezvolte capacitățile de promovare, prin construirea gratuită a paginilor web și de aplicare la diverse granturi internaționale, printre care și Google Ad Grants for nonprofits, care oferă acestora un buget lunar de 10.000 de dolari, pe care îl pot folosi pentru publicitatea online în motorul de căutare Google.

Programul dedicat organizațiilor non-profit a fost lansat în România, în contextul în care un studiu dat publicității de iVox.ro, arăta că doar jumătate dintre ONG-urile românești se promovau online în 2015, iar 81,58% dintre acestea nu au aplicat niciodată pentru o finanțare națională sau internațională destinată organizațiilor non-profit, majoritatea motivând lipsa de resurse și de cunoaștere. După un an de la lansarea programului, Asociația “Europa Digitală” a reușit să crească gradul de încredere a românilor în ONG-uri, oferindu-le acestora uneltele necesare pentru a comunica mai eficient și transparent cu beneficiarii sau grupurile-țintă ale proiectelor sociale, iar mediul online s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de a promova comunitatea civilă.

[citeste si]

“Este foarte important într-o democrație consolidată ca societatea civilă, în general, dar mai ales ONG-urile, să fie cât mai vizibile și credibile, iar misiunea Asociației “Europa Digitală”, prin programul “WEB-ONG”, este de a le construi și oferi pârghii prin care acestea să comunice mai des și mai eficient cu beneficiarii proiectelor lor. Suntem prima organizație care a devenit partener certificat Google în România, avem în echipă 7 specialiști certificați de Google pentru a implementa proiectul internațional Google AdGrants for nonprofit, care oferă lunar ONG-urilor din România suma de 10.000 de dolari. Această sumă este folosită de organizații pentru a-și promova acțiunile în cel mai mare motor de căutare din lume, iar pentru anul 2016, am alocat alte 200 de locuri pentru ONG-uri, în care acestea pot folosi fondul de 9.000.000 de dolari pentru promovare în mediul online”, declară Remus Lucuț, președintele Asociației “Europa Digitală”.Înscrierile la programul “WEB-ONG” se pot face pe website-ul http://europadigitala.ro/web-ong/.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

BCE va contribui la limitarea consecinţelor economico-sociale posibil substanţiale ale schimbărilor climatice

Avatar

Publicat

in

De

BCE explorează toate modalităţile posibile, în limita mandatului său, prin care ar putea contribui la limitarea consecinţelor economico-sociale posibil substanţiale ale schimbărilor climatice, se arată în raportul anual pe 2020 al Băncii Centrale Europene publicat miercuri, notează Agerpres.

Acesta include o analiză atentă la nivelul politicilor din domeniile relevante, investirea portofoliului de fonduri proprii şi a celui aferent fondului de pensii ale BCE într-o manieră sustenabilă şi responsabilă şi axarea pe amprenta de carbon a instituţiei. BCE a înfiinţat recent un centru dedicat schimbărilor climatice pentru a-şi defini şi orienta agenda climatică.
În ianuarie, Consiliul guvernatorilor a lansat o evaluare a strategiei de politică monetară a BCE, pentru a se asigura că aceasta rămâne adecvată scopului urmărit. Evaluarea vizează analizarea cu rigurozitate a implicaţiilor schimbărilor profunde care au avut loc de la evaluarea precedentă din 2003. Acestea includ scăderea persistentă a inflaţiei şi a ratelor dobânzilor de echilibru, precum şi impactul globalizării, al digitalizării şi al schimbărilor climatice. În cadrul procesului de evaluare, se va analiza dacă şi în ce manieră ar trebui ca BCE, drept răspuns, să îşi ajusteze strategia de politică monetară, încheierea acestuia fiind prevăzută pentru semestrul doi din 2021.

Eurosistemul a elaborat o strategie cuprinzătoare pentru plăţile de mică valoare în vederea valorificării potenţialului inovator al digitalizării, axându-se pe facilitarea plăţilor instant, pe dezvoltarea unei soluţii pan-europene de plată şi pe investigarea posibilităţii introducerii unei monede euro digitale.

BCE apreciază că economia zonei euro a fost afectată în 2020 de şocul extraordinar şi sever generat de pandemia de coronavirus (COVID-19). Activitatea economică a înregistrat o contracţie pronunţată în primul semestru al anului ca urmare a măsurilor de izolare şi a aversiunii sporite faţă de riscuri. Răspunsul ferm şi coordonat din partea politicilor monetare şi fiscale, precum şi veştile pozitive privind vaccinurile au contribuit la stabilizarea activităţii economice în semestrul doi.

În ansamblu, PIB al zonei euro s-a contractat cu 6,6% în 2020. Inflaţia anuală totală s-a redus la 0,3%, faţă de 1,2% în 2019, în mare parte pe seama scăderii preţurilor la produsele energetice, deşi această evoluţie a avut la bază şi factori legaţi de pandemie. De exemplu, sectoarele afectate cel mai puternic de criză, precum sectorul transporturilor şi cel hotelier, au contribuit la scăderea inflaţiei în cursul semestrului II 2020.

BCE a relaxat substanţial orientarea politicii sale monetare pentru a contracara impactul negativ al pandemiei asupra economiei zonei euro, printr-un set cuprinzător de măsuri care au fost recalibrate pe parcursul anului. Printre aceste măsuri s-au numărat: introducerea unui nou program temporar de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie; relaxarea criteriilor de eligibilitate şi a celor privind garanţiile şi oferirea unor noi operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung.

Răspunsul din partea politicii monetare a reprezentat o forţă stabilizatoare esenţială pentru pieţe şi a contribuit la contracararea riscurilor grave generate de pandemie la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare, a perspectivelor economiei zonei euro şi, în ultimă instanţă, a obiectivului BCE privind stabilitatea preţurilor. În plus, politicile macroprudenţiale s-au axat pe menţinerea fluxului de creditare a economiei, în timp ce Supravegherea bancară a BCE a introdus măsuri microprudenţiale în vederea moderării impactului crizei şi a promovării rezilienţei sectorului bancar european.

BCE şi-a intensificat activităţile de comunicare şi informare în anul 2020 pentru a face faţă dificultăţilor generate de pandemie şi pentru a înţelege mai bine preocupările şi imperativele de natură economică ale cetăţenilor europeni.

De asemenea, BCE a lansat blogul propriu (The ECB Blog). În 2020, au fost publicate 19 articole pe blog, multe dintre acestea concentrându-se asupra răspunsului BCE la criză. Primul eveniment din seria “BCE ascultă” a avut loc în luna octombrie 2020, aproape 4.000 de comentarii cu privire la strategia de politică monetară fiind transmise prin intermediul portalului “BCE ascultă”.

Anul 2020 a fost unul marcat de activităţi intense şi urgente, care au fost desfăşurate în strânsă cooperare cu instituţiile europene, dar şi cu alte bănci centrale din lume, pentru a contracara şocul exogen imens cu care s-a confruntat economia mondială. BCE şi-a îndeplinit rolul.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Muntenegrul este la un pas să intre în incapacitate de plată. A cerut ajutorul UE dar au fost trimiși la plimbare și îi lasă la mâna chinezilor

Avatar

Publicat

in

De

Ambițiile mari se întorc însă ca un bumerang împotriva Muntenegrului. Mica țara balcanică este foarte aproape de a intra în incapacitate de plată. Totul din cauza unei autostrăzi finanțate de chinezi. Autostrada care ar urma să facă legătura între portul Bar și granița cu Serbia a devenit o durere de cap pentru Muntenegru. Totodată, proiectul rutier face parte dintr-o luptă geopolitică mai amplă pentru influență la periferia Uniunii Europene.

Povestea începe în 2014, când guvernul de la Podgorița a semnat o înțelegere cu China Exim Bank pentru finanțarea 85% din costul primei faze a autostrăzii, în valoare de aproximativ un miliard de euro. Secțiunea de 44 de kilometri, care are un sfert din lungimea totală a autostrăzii, a costat 20 de milioane de euro pe kilometru, fiind una dintre cele mai scumpe autostrăzi din lume.

Contractul a fost semnat de fostul guvern socialist al țării, care a fost demis în luna august a anului trecut, după 30 de ani la cârma țării. Asta deși două studii de fezabilitate, realizate în 2006 și 2012, arătau că șoseaua de mare viteză nu este viabilă din punct de vedere economic.

În plus, împrumutul pentru construcția autostrăzii a îndatorat puternic micul stat european. Anul trecut, datoriile au ajuns la 4,33 de miliarde de euro sau 103 la sută din PIB, iar capacitatea de a le rambursa a a fost puternic afectată de pandemie, care a lovit puternic turismul, principala sursă de bani a țării.

Practic, Beijingul deține acum un sfert din datoriile Muntenegrului, iar prima rată în contul împrumutului trebuie plătită în iulie. Dacă Podgorița nu poate plăti, contractul dă dreptul Chinei de a accesa terenurile muntenegrene ca garanție.

Ajunse în fața unui posibil default, luna trecută autoritățile muntenegrene au cerut Uniunii Europene să ajute țara să refinanțeze împrumutul, pentru a proteja candidatul la intrarea în blocul comunitar de a deveni dependent de China.

Ministrul de Finanțe al țării a declarat pentru Financial Times că Muntenegru este o țară mică asftfel încât decizia Bruxelles-ului nu ar trebui să fie greu de luat. Este o victorie mică, dar ușoară pentru Uniunea Europeană, a arătat acesta.

Uniunea Europeană a anunțat însă că nu poate ajuta Muntenegru să-și ramburseze datoria de un miliard de euro către China. “Nu rambursăm împrumuturile pe care le iau de la terți”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a adăugat că fiecare țară este liberă să ia orice decizie dorește când vine vorba de investiții.

Analiștii sunt însă de părere că situația este o oportunitate pentru Bruxelles. Tena Prelec, profersor de la Universitatea Oxford care studiază regiunea, spune că Uniunea Europeană ar trebui să intervină. Muntenegru se află în curtea Uniunii Europene. Ar fi o modalitate concretă de a arătat că blocul comunitar este într-adevăr un jucător, un adevărat actor geostrategic.

Întrebat despre această solicitare de ajutor, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni că fiecare ţară este liberă să adopte propriile decizii de investiţii, dar a adăugat că “UE nu rambursează împrumuturi contractate de la terţe părţi”.

În consecinţă, Muntenegru va trebui să găsească singur o soluţie pentru a gestiona împrumutul acordat de China, care a fost cheltuit pentru a construi un tronson de 44 de kilometri din viitoarea autostradă cu o lungime de 165 de kilometri, a apreciat purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar, care a adăugat însă că UE este dispusă să ajute Muntenegru să finanţeze construcţia celorlalte tronsoane din această autostradă, prin planul său de investiţii în valoare de nouă miliarde de euro destinat Balcanilor de Vest.

“Oferim un mix de granturi, garanţii şi împrumuturi preferenţiale de la o serie de instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare”, a spus purtătorul de cuvânt, subliniind că este vorba de o finanţare oferită în “condiţii foarte atractive”.

Muntenegru, ţară cu o populaţie de 622.000 de locuitori, avea anul trecut o datorie externă în valoare de 4,33 miliarde euro, sau 103% din Produsul Intern Brut, iar capacitatea sa de rambursare a datoriilor a fost afectată de pandemia de COVID-19, care i-a lovit principala sa sursă de venit, turismul.

Autostrada care va face legătura dintre portul Bar de la Marea Adriatică de ţara vecină Serbia este în prezent în mijlocul unei dezbateri cu privire la influenţa Chinei în Europa, atât în rândul ţărilor membre UE cât şi în rândul ţărilor care aspiră să adere la blocul comunitar, precum Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania.

Pe măsură ce Beijingul îşi promovează strategia “O centură. Un drum”, ţările sărace din Asia şi Africa au profitat de împrumuturile atractive oferit de China şi promisiunea unor proiecte transformatoare de infrastructură.

Comisia Europeană a spus că influenţa chineză este un motiv de îngrijorare. “UE este preocupată de efectele socio-economice şi financiare pe care le-ar putea avea unele investiţii chineze. Există riscul unor dezechilibre macroeconomice şi dependenţei datoriilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Executivului comunitar.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend