Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Nou record al numărului de tranzacții la BVB: Peste 16.100 de ordine efectuate într-o singură zi

Publicat

in

Investitorii prezenţi pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au realizat pe 25 ianuarie un nou record de tranzacţionare în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii: peste 16.100 de ordine efectuate într-o singură zi, potrivit unui raport lunar al BVB, conform Agerpres.

Conform sursei citate, volatilitatea din pieţele internaţionale a cuprins în ianuarie şi piaţa de capital din România, iar activitatea investiţională s-a intensificat pe fondul accentuării incertitudinilor externe. Printre factorii care au influenţat decisiv pieţele de capital în ianuarie se numără reaşezarea unor strategii investiţionale după un an 2021 record, ceea ce s-a tradus prin recalibrarea unor poziţii deţinute anterior de investitori, escaladarea evenimentelor privind situaţia tensionată din Ucraina, precum şi reanalizarea aşteptărilor investitorilor în ceea ce priveşte o rată crescută a inflaţiei şi anticiparea direcţiei băncilor centrale de a creşte dobânda de referinţă.

Piaţa de capital din România s-a conectat în ianuarie la aceste tendinţe, ceea ce a condus la creşteri record ale unor parametri de lichiditate ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB). La acest capitol se remarcă numărul de tranzacţii, care a atins un nou record istoric în şedinţa de tranzacţionare din 25 ianuarie, când au fost realizate 16.106 tranzacţii cu toate tipurile de instrumente financiare la nivelul Pieţei Reglementate şi al Sistemului Multilateral de Tranzacţionare. A fost pentru prima dată când a fost depăşit pragul de 16.000 de tranzacţii la nivelul unei şedinţe bursiere. Recordul anterior fusese realizat în şedinţa din 24 august 2015, cu 15.981 tranzacţii.

În interiorul pieţei, mişcări semnificative au fost realizate în luna ianuarie în ceea ce priveşte tranzacţiile cu acţiuni listate pe Piaţa Reglementată: valoarea acestor tranzacţii a crescut cu 158% comparativ cu luna ianuarie a anului anterior şi a depăşit 2 miliarde lei, echivalentul a 400 milioane euro. Creşteri semnificative ale valorii de tranzacţionare cu acţiuni au avut loc şi pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB, acolo unde valoarea totală a acţiunilor tranzacţionate în ianuarie anul acesta a fost de 80 milioane lei, în urcare cu peste 50% faţă de nivelul de 53 milioane lei din ianuarie 2021.

Valoarea medie zilnică de tranzacţionare realizată în ianuarie cu toate tipurile de instrumente financiare a depăşit 110 milioane lei (22,3 milioane euro) pe Piaţa Reglementată, reprezentând o dublare faţă de nivelul de 54 milioane lei (11 milioane euro) din ianuarie 2021. Acelaşi indicator de lichiditate pe SMT a arătat o creştere de 44% faţă de prima lună a anului anterior: de la 4,35 milioane lei la 6,26 milioane lei. Piaţa de capital din România a încheiat prima lună din an în teritoriu pozitiv: +1% pentru indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 19 companii, şi +1,6% pentru indicele BET-TR, care include şi dividendele.

„Am început anul 2022 în forţă după ce anul anterior piaţa de capital a înregistrat mai multe recorduri. Rezultatele foarte bune pe care le obţinem se datorează acţiunilor depuse de către toţi stakeholderii implicaţi în piaţa de capital. Este meritul tuturor participanţilor la piaţă uniţi în jurul BVB pentru că împreună am făcut posibile o serie de performanţe fără precedent. Avem în faţă un an cu multe oportunităţi, dar şi cu provocări pe măsură. România are şansa de a se poziţiona ca un reper de stabilitate în regiune şi de a fi o destinaţie atractivă pentru sursele de capital. În plus, piaţa de capital din România este pregătită să facă faţă oricăror provocări şi a demonstrat acest lucru în multiple ocazii”, a declarat Radu Hanga, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

Piaţa de capital din România a înregistrat anul trecut unul dintre cei mai buni ani din istorie. Astfel, valoarea cumulată a tranzacţiilor cu toate tipurile de instrumente financiare de pe Piaţa Reglementată a depăşit, în premieră, pragul de 20 miliarde lei, echivalentul a peste 4 miliarde euro. Acest nivel a fost cu 9,5% peste cel înregistrat la finalul anului 2020, când tranzacţiile totale ajungeau la 18,3 miliarde lei, echivalentul a 3,77 miliarde euro. Recorduri ale indicatorilor de lichiditate au fost înregistrate şi pe SMT. Valoarea totală de tranzacţionare cu toate tipurile de instrumente financiare a ajuns la 1,63 miliarde lei (echivalentul a 330 milioane euro), în creştere cu 253% comparativ cu nivelul de 460 milioane lei (echivalentul a 95 milioane euro) din 2020. Tot la finalul anului trecut, companiile româneşti listate la BVB au atins o valoare de piaţă record, de 161 miliarde lei, cu 44% peste capitalizarea raportată în ultima şedinţă de tranzacţionare din 2020.

„Suntem bucuroşi că una dintre priorităţile pentru 2022 pe care le-am anunţat chiar luna trecută a primit deja aprobarea Senatului României, iar proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor. Simplificarea procedurilor fiscale pentru investitorii individuali prin introducerea sistemului de reţinere la sursă a taxelor pentru câştigurile de capital va facilita accesul românilor la piaţa de capital. Avem oportunitatatea istorică de a realiza în acest an unul dintre cele mai ambiţioase proiecte naţionale dedicate pieţei de capital, cel al Contrapărţii Centrale. Avem o oportunitate unică de a construi împreună un proiect românesc, care să dezvolte substanţial piaţa de capital românească. Într-un context internaţional cu multe provocări, salutăm implicarea tuturor stakeholderilor în acest proiect de unitate şi construcţie”, a afirmat Adrian Tănase, directorul general al BVB.

Bursa românească şi-a consolidat în 2021 rolul fundamental de platformă de finanţare a economiei româneşti: 23 de companii s-au listat la cota bursei într-un singur an, alte 27 de companii au emis obligaţiuni, iar statul român a atras prin ofertele primare de vânzare de titluri de stat Fidelis finanţări de peste 875 milioane în echivalent euro. În total, rundele de finanţare atrase de cele 23 de companii au ajuns la 234 milioane euro în 2021, iar cele 45 de emisiuni cu venit fix listate la BVB au atras finanţări de peste 1,8 miliarde euro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, intră tare pe piața imobiliară din Capitală: investiții de ultimă oră

Publicat

in

De

În plină explozie a prețului la construcții, frații Pavăl, proprietarii Dedeman, intră tare pe piața imobiliară din Capitală.

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, fac noi investiţii pe piaţa imobiliară în Bucureşti. Compania Dedeman, deţinută de frații Dragoș și Adrian Pavăl, a cumpărat un teren în suprafață de circa 3.000 de metri pătrați de la Transporturi Auto Filaret, proprietarul service-ului autorizat BMW Filaret, anunţă profit.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend