Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Noi reglementări pentru descentralizarea fondurilor europene, adoptate de Guvern în şedinţa de luni

Publicat

in

Guvernul a adoptat în şedinţa de luni noi reglementări pentru descentralizarea fondurilor europene şi stabilirea cadrului financiar general în perioada de programare 2021-2027.

Astfel, conform unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, remis AGERPRES, Executivul a aprobat: Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale; Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă; Hotărâre a Guvernului pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, potrivit Agerpres.ro.

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale, adoptată în şedinţa de luni completează cadrul legal necesar exercitării de către Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) a atribuţiilor care derivă din îndeplinirea calităţii de autoritate de management (AM) în domeniul dezvoltării regionale precum şi în domeniul prevenirii, constatării şi sancţionării neregulilor.

„Actul normativ are în vedere ca ADR să fie de deplin funcţionale în cel mai scurt timp, pentru a evita eventuale întârzieri în demararea implementării programelor operaţionale regionale şi, totodată, riscul de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile cu această destinaţie”, se menţionează în comunicat.

Prin soluţiile legislative prevăzute, ordonanţa permite ca deciziile luate de către ADR în procesul de gestionare şi control al programelor operaţionale regionale să aibă forţă juridică obligatorie pentru solicitanţi, beneficiari sau alte entităţi cu care intră în raporturi juridice în exercitarea funcţiilor.

Calitatea de autoritate de management pentru ADR va fi exercitată în regim de putere publică, agenţiile fiind asimilate instituţiilor publice, iar actele emise în realizarea funcţiilor de vor fi asimilate actelor administrative, putând fi supuse controlului în condiţiile legii contenciosului administrativ.

Printre atribuţiile care vor reveni ADR, conform actului normativ, se numără: atribuţii de verificare şi control a modului de implementare a operaţiunilor; constatarea abaterilor de la legislaţia aplicabilă şi emiterea titlurilor de creanţă în conformitate cu legislaţia aplicabilă domeniului prevenirii, constatării şi sancţionării neregulilor; îndeplinirea calităţii de furnizor de ajutor de stat şi de minimis; recuperarea creanţelor stabilite în aplicarea legislaţiei privind neregulile; încheierea contractelor de finanţare în cadrul programului operaţional gestionat.

În ceea ce priveşte cadrul financiar general aplicabil proiectelor finanţate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus şi Fondul pentru o tranziţie justă, Normele metodologice de aplicare prevăzute în actul normativ adoptat luni reglementează cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile, precum şi a prefinanţării şi cofinanţării aferente acestei asistenţe, pentru a asigura un management financiar eficient al acestor fonduri, în perioada de programare 2021-2027.

Principiile stabilite pentru derularea fluxurilor financiare sunt similare celor implementate în perioada de programare 2014-2020, asigurând astfel cadrul necesar pentru implementarea proiectelor finanţate din bani europeni şi facilitând, totodată, o absorbţie corespunzătoare a acestor fonduri.

Principalele dispoziţii vizează: modul în care se realizează programarea bugetară a sumelor reprezentând contravaloarea fondurilor europene şi a celor destinate contribuţiei publice naţionale; detalierea fluxurilor financiare precum şi modul în care beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri europene trebuie să reflecte sumele aferente acestor proiecte în evidenţa contabilă proprie; descrierea mecanismului de acordare, justificare şi restituire a prefinanţării acordate beneficiarilor, inclusiv în cazul proiectelor implementate în parteneriat; condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca sumele reprezentând prefinanţarea să fie transferate beneficiarilor; cerinţele care trebuie îndeplinite de un beneficiar pentru a putea solicita şi primi sumele aferente tranşelor de prefinanţare; verificarea de către autorităţile de management a cheltuielilor declarate de beneficiar în cererea/cererile de rambursare depuse, în scopul autorizării cheltuielilor eligibile; descrierea mecanismului de acordare şi de justificare/recuperare a ratei forfetare pentru proiectele pregătite în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare şi finanţate în cadrul Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă ca proiecte noi sau ca proiecte etapizate.

De asemenea, acestea mai prevăd: descrierea mecanismului aplicabil cererilor de plată; angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor efectuate la nivelul programelor operaţionale, prin stabilirea atribuţiilor autorităţilor de management/organismelor intermediare în ceea ce priveşte toate fazele procedurale; stabilirea unor prevederi specifice fluxurilor financiare necesare funcţionării Agenţiilor de Dezvoltare Regională ca autorităţi de management pentru Programele operaţionale regionale; modul de derulare a proiectelor în parteneriat; modalitatea de restituire de către beneficiari a sumelor individualizate în deciziile de reziliere a contractului de finanţare; stabilirea conturilor aferente derulării fondurilor europene şi a contribuţiei publice naţionale totale; modelul formularelor care urmează a fi utilizate de către beneficiari şi/sau autorităţile implicate în sistemul de gestionare.

De asemenea, Guvernul a stabilit şi regulile de eligibilitate a cheltuielilor pentru achiziţia de autovehicule sau alte mijloace de transport efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune 2014-2020, în conformitate cu modificările aduse în legislaţie normativelor de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Războiul comercial cu China ar costa Germania de șase ori mai mult decât Brexitul“ – scenariu sumbru al Institutului Ifo din München

Publicat

in

De

Companiile germane se așteaptă ca conflictul dintre China și Taiwan să se agraveze și se tem de consecințe. Potrivit unui studiu publicat luni de Institutul pentru cercetări economice Ifo din München, industria auto ar fi prima afectată, cu pierderi de peste opt miliarde de euro.

Cancelarul german Olaf ScholzFoto: Michael Kappeler / AFP / Profimedia

Mediul de afaceri german se teme de o intensificare a conflictului dintre China, cel mai important partener comercial al său, și Taiwan. După o vizită în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, China desfășoară exerciții militare fără precedent în apropierea insulei pe care o revendică. Drept urmare, sunt voci din ce în ce mai puternice care spun că Germania nu ar trebui să devină atât de dependentă de China, precum este de gazul rusesc.

Cât șase Brexit-uri

Brexitul a fost foarte costisitor pentru Germania, însă potrivit unui studiu al Institutului economic Ifo, publicat luni, un război comercial cu China ar putea fi de aproape șase ori mai scump.

Industria auto ar fi afectată în mod deosebit, cu o pierdere de valoare adăugată de aproximativ 8,5% sau 8,306 miliarde de dolari. Grav afectate ar fi și companiile care produc echipamente de transport.

China este de departe cel mai important partener comercial al Germaniei: în 2021, comerțul între cele două țări s-a ridicat la aproximativ 245 de miliarde de euro.

Scenarii sumbre

Decuplarea economică de China și de alte state autoritare ar însemna pierderi majore de prosperitate pentru Germania, potrivit Institutului Ifo. Pe de o parte, piețele de vânzare s-ar prăbuși, pe de altă parte, produsele preliminare și materiile prime pentru industria germană s-ar scumpi, mai scriu economiștii de la München.

În studiul lor, cercetătorii Ifo, sub coordonarea lui Clemens Fuest, au simulat cinci scenarii, inclusiv o decuplare a țărilor occidentale de China, combinată cu un acord comercial între UE și SUA.

Acordul comercial UE-SUA ar putea amortiza impactul negativ al decuplării Occidentului de China asupra economiilor germane și americane, dar nu îl poate compensa pe deplin. Pierderile ar fi la un nivel similar cu costurile estimate ale Brexit-ului, dacă se iau în calcul profiturile din redimensionata relație comercială cu SUA.

Din nou liberul schimb

„Globalizarea ne face mai săraci. Companiile nu ar trebui să se îndepărteze de partenerii comerciali importanți, dacă nu e necesar, ci să se bazeze pe plăți în avans din alte țări, pentru a reduce dependențele critice și unilaterale, de anumite piețe și regimuri autoritare”, a spus coautoarea studiului, Lisandra Flach.

Dacă Germania, ca națiune de export, vrea să-și realinieze modelul de afaceri, naționalizarea lanțurilor de aprovizionare nu este o soluție care să ajute economia, potrivit Institutului Ifo.

Coautorul studiului, Florian Dorn, a precizat: „Este mai viabil să încheiem parteneriate strategice și acorduri de liber schimb cu națiuni similare, precum SUA. Acesta ar trebui să fie scopul politicii economice germane și europene”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Când și cu cine va juca Simona Halep în primul tur al turneului WTA de la Toronto

Publicat

in

De

​​Organizatorii turneului National Bank Open au anunțat programul zilei de luni, 8 august, una în care Simona Halep va debuta la competiția de la Toronto (WTA 1000).

Simona HalepFoto: Kieran McManus / Shutterstock Editorial / Profimedia

În primul meci de pe Terenul Central, Simona Halep se va duela cu Donna Vekic (86 WTA, lucky loser). Partida va începe de la ora 18:00 și va fi transmisă în format LiveTEXT pe HotNews.ro.

Halep și Vekic s-au mai întâlnit de două ori, iar sportiva noastră s-a impus de fiecare dată: 6-2, 6-1 la US Open 2013 și 6-4, 6-1 la Indian Wells 2017.

Cine este Donna Vekic

Donna s-a născut la 28 iunie 1996, la Osijek (Croația). Până acum, a adunat 303 victorii în întreaga carieră și a înregistrat 158 de înfrângeri. Are în palmares 3 titluri WTA: Kuala Lumpur 2014, Nottingham 2017 și Courmayeur 2021.

În prezent, Vekic ocupă poziția 86 în ierarhia mondială. Cea mai bună clasare a carierei a fost locul 19 WTA, poziție pe care a ocupat-o pe 4 noiembrie 2019. De-a lungul timpului a strâns din tenis $5.331.445.

În calificările turneului de la Toronto, Donna a trecut de Lina Glushko (211 WTA), scor 6-4, 6-2, și a fost învinsă de Asia Muhammad (182 WTA), scor 7-5, (2)6-7, 6-1.

Traseul virtual al Simonei Halep la turneul de la Toronto

Turul I: Donna Vekic

Turul II: Shuai Zhang / Cristina Bucșa

Optimi: Anett Kontaveit / Jill Teichman / Venus Williams

Sferturi: Cori Gauff / Aryna Sabalanka / Elena Rybakina

Semifinale: Paula Badosa / Petra Kvitova / Jelena Ostapenko / Jessica Pegula / Emma Răducanu

Finală: Iga Swiatek / Ons Jabeur / Maria Sakkari / Belinda Bencic / Garbine Muguruza / Naomi Osaka.

Turneul de la Toronto este dotat cu premii în valoare de 2,697,250$ și se desfășoară pe suprafața „hard”. Ultima câștigătoare este italianca Camila Giorgi.

În 2021, Simona Halep s-a oprit în turul secund, fiind învinsă de Danielle Collins.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend