Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Nelu Tătaru despre nereguli privind achiziţiile din pandemie: Vreau să cred că nu e aşa, dar bănuiesc că sunt nişte sesizări

Publicat

in

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, spune, referindu-se la achiziţiile de materiale medicale făcute în primele două luni ale pandemiei, că vrea să creadă că nu s-au făcut ilegalităţi, dar că dacă există „dubii” trebuie să se facă verificări. Tătaru afirmă că au fost cazuri în care marfa livrată de către diverşi furnizori de echipamente medicale spitalelor nici nu a fost verificată, el fiind informat de către unităţile de primiri urgenţe despre faptul că aceste echipamente sunt neconforme, potrivit news.ro.

„Bănuiesc că există suspiciuni, că altfel nu cred că s-ar… Vreau să cred că nu e aşa, dar bănuiesc că sunt nişte sesizări. Şi atunci trebuie verificate toate. (…) Dacă există unele dubii, atunci bănuiesc că trebuie să existe şi nişte verificări”, a spus Nelu Tătaru, miercuri seară, la B1 Tv.

El a afirmat că a fost informat că sunt echipamente care nu erau corespunzător.

„S-au primit informaţii, noi am făcut verificări, s-au retras…  Am primit informaţii de la unităţi de primiri urgenţe care ne arătau anumite măşti de un anumit tip care nu corespundeau. Atunci am cerut verificarea şi bănuiesc că sunt şi aceste anchete. Am contactat comisii de licitaţie, dar şi comisii de recepţie care trebuia să verifice aceste materiale sanitare sau aceste echipamente. (…) Sunt cazuri în care nici nu au verificat marfa să vadă când le-a ajuns, să vadă dacă corespunde. Au fost asemenea informaţii pe care le-am pus să le şi verifice şi au fost retrase din aceste unităţi sanitare”, a declarat Tătaru.

În ceea ce priveşte prejudiciul cauzat în urma livrării unor astfel de echipamente neconforme, ministrul Sănătăţii a spus că prejudiciul ar urma să fie rambursat sau furnizorul să livreze marfa care să corespundă cerinţelor.

El a mai spus că, în ceea ce priveşte materialele sanitare, „producţia internă este o prioritate a actualului Guvern”.

Nelu Tătaru a afirmat, de asemenea, că „evoluţia ne va spune dacă o să avem şi o prelungire a stării de alertă sau nu”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

În plin secol digital, un tânăr român din trei se angajează în agricultură. Al doilea sector preferat e comerțul. Expert: Nu contează ce calificări ai, dacă nu poți ocupa un job care să solicite acele calificări

Publicat

in

De

Unul din trei tineri români de sub 25 de ani preferă să lucreze în agricultură. Următoarea profesie pentru care au optat e comerțul și pe locul al treilea, industria prelucrătoare, arată datele pe 2019 ale Institutului Național de Statistică, consultate de HotNews. Asta este vestea proastă. Cea și mai proastă este că, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, aceste activități ar putea fi cele care vor angaja cel mai mult și în următorii 10 ani. Vezi în text care sunt domeniile care vor genera noi locuri de muncă și ce spun experții pe piața muncii despre această anomalie.

”Acestea sunt domeniile care creează locuri de muncă. Nu are importanță ce calificare a obținut tânărul sau ce studii a absolvit, dacă nu poate ocupa un loc de muncă care să solicite acele abilități sau acea calificare pe care o are. Se produce o neconcordanță între cererea și oferta de muncă. Iar cifrele confirmă această neconcordanță. Există o discrepanță între logica cererii și cea a ofertei. Logica ofertei este aceea că omul încearcă să obțină cât mai multă educație. Fiecare încearcă să facă o facultate, deși s-ar putea ca să nu poată utiliza acele aptitudini în activitatea lui. Logica cererii este că structura economiei este orientată spre unele sectoare cum sunt serviciile care nu au niște cerințe extraordinare. Din păcate, structura noastră arată o creștere a cererii pentru cei necalificați”, spune Cătălin Ghinăraru, expert român pe piața muncii.

”În comerț cu siguranță va fi nevoie de angajări, pentru că acest domeniu are nevoie de foarte multă forță de muncă. E drept, agricultura sau comerțul sunt sectoare cu nivel de calificare nu printre cele mai ridicate. Asta deși agricultura nu ar trebui să fie un sector cu calificare foarte scăzută. Poate fi un mecanic pe o combină sau pe un utilaj destul de complex. Dar în comerț e vorba de acei lucrători comerciali care desfășoară o activitate care nu reclamă cunoștințe foarte stufoase, mai spune Ghinăraru.

Să știți că modificările de la un an la altul nu sunt foarte mari. Structura economiei va fi aceeași: majoritatea locurilor de muncă se vor crea în zona acestor servicii care includ și comerțul. E vorba de transport, distribuție, hotelărie, comerț…sunt activități care necesită locuri de muncă. Sunt puține locurile de muncă nou creată care pretind pregătire ridicată.

Mai jos, estimările Comisiei Europene cu privire la noile joburi care vor apărea în România următorilor 10 ani:

Ce mai spune Cătălin Ghinăraru:

  • Există o discrepanță între logica cererii și cea a ofertei. Logica ofertei este aceea că omul încearcă să obțină cât mai multă educație. Fiecare încearcă să facă o facultate, deși s-ar putea ca să nu poată utiliza acele aptitudini în activitatea lui. Logica cererii este că structura economiei este orientată spre unele sectoare cum sunt serviciile care nu au niște cerințe extraordinare. Din păcate, structura noastră arată o creștere a cererii pentru cei necalificați.
  • Ar trebui schimbată structura economiei, dar asta cere timp și alte condiționalități care trebuie îndeplinite. Nimeni nu are o baghetă magică cu care să o schimbe într-un timp scurt.
  • Mai e ceva: sectoarele care pretind calificări medii – care reprezentau osatura principală a forței de muncă- sunt acum foarte automatizate și nu mai reclamă necesar de personal uman.
  • Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forță de muncă poate fi cauzată atât de diferențele de dezvoltare dintre regiuni, cât și de migrația internă. Astfel, regiunile dezvoltate tind să aibă locuri de munca vacante mai multe în sectoarele mai prost plătite, in timp ce regiunile mai sărace înregistrează surplusuri de forță de muncă în majoritatea segmentelor pieței muncii. E drept, regiunile mai putin dezvoltate au si o migratie ridicata a fortei de munca, ceea ce duce la o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante.
  • E o problemă legată de ocupațiile de nivel scăzut, care au ajuns să fie deficitare pentru că oamenii migrează. Pleacă în Occident, acolo unde respectivele ocupații nu mai sunt practicate de către nativi. Nativii, din cauza acumulării de avuție care s-a produs nu mai sunt interesați de asemenea munci, explica recent pentru HotNews.ro Cătălin Ghinăraru, ”Cererea de acolo e satisfacută foarte ușor de cetățeni care vin din Est. Pleacă de la noi și noi rămânem fără ei si trebuie să ni-i aducem din alta parte”, explica Ghinararu.
  • In turism ne zbatem cu una din cele mai mari nevoi de personal. Nu mai sunt femei de serviciu suficiente, se plângea un antreprenor. Solutia? Am putea aduce femei de serviciu din Ucraina. Si nu spun intamplator Ucraina, pentru amicii nostri polonezi asa si-au rezolvat aceasta problema. Si de la ei au plecat muncitori in Italia, Irlanda, tarile nordice, dar deficitele lor de pe piata muncii au fost suplimentate cu ucraineni. E drept ca exista o afinitate lingvistica uriasa. Ucrainenii pot lucra foarte usor acolo, mai ales in meserii care nu necesita foarte multa calificare. Noi putem folosi lucratori din Republica Moldova, care are insa un rezervor de forta de munca cu mult mai mic decat este Ucraina. Asta ca sa nu mai spun ca noi am dat cetatenie unor cetateni din Moldova, care au utilizat pasapoartele pentru a pleca in Vest. Ceea ce nu s-a intamplat in Polonia, unde ucrainenii au primit drept de munca in Polonia, fara a li se da si cetatenie, cu toate ca foarte multi ucraineni au radacini polone.
  • Problema principală nu e sistemul de educație ci structura economiei românești. Numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicită studii superioare nu prea crește. Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. La noi, numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe

De ce e important domeniul în care lucrează tinerii de azi? Pentru că de salariile pe care aceștia le obțin (mai exact din contribuțiile pe care le plătesc din salariul respectiv) vor fi plătite mâine pensiile. Pensia noastra nu o va plăti Statul, ci cei care vor munci atunci cand ne vom pensiona noi!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

VIDEO Medicul Adina Alberts trage un SEMNAL DE ALARMĂ: Pepenii sunt TOXICI

Publicat

in

De

Medicul Adina Alberts a postat, pe Facebook, un videoclip, în care se vede cum un pepene roșu, cumpărat din piață, este toxic. Specialistul atrage atenția asupra produselor pe care le găsim la fiecare colț de stradă.

„SEMNAL DE ALARMĂ!

Este strigător la cer!

Priviți, vă rog, cât de toxic este acest pepene roșu!!! Nivelul de nitrați este de 10 ori mai mare decât limita maximă admisă!

Oameni buni, nu mai trebuie să tolerăm așa ceva. Ne otrăvim copiii cu mâna noastră pentru că nu știm ce le dăm să mănânce! Și pentru că societatea nu ne permite să aflăm și să ne măsurăm toxinele din hrana zilnică.

Citește și: Alexandru Rafila a reacționat după decizia CCR: Cred că trebuie să ne concentrăm puțin să învățăm, să educăm oamenii, să insistăm asupra măsurilor preventive pe care trebuie să le luăm

Este nevoie, mai mult decât oricând, ca în piețele noastre să existe puncte de lucru ale unui laborator performant, astfel ca orice cetățean care este preocupat de propria-i sănătate, să aibă posibilitatea să își testeze legumele și fructele pe care le cumpără. Iar la nivel de Primărie, să existe preocuparea ca periodic mărfurile din piețele agroalimentare să fie supuse testelor de toxicitate!

EU AȘA AȘ FACE DACĂ AȘ FI PRIMAR!”, a spus Adina Alberts.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend