Oamenii rușilor se pot infiltra în serviciile secrete și instituțiile românești? Sau sunt deja aici? Și cum a ajuns Ungaria prietenă la cataramă cu România?

Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării scoate la iveală insistența și consecvența Moscovei în subminarea încrederii populației în Armată și în instituțiile statului în general. În același timp, pentru prima dată în istoria țării, un raport al unei instituții autohtone de forță laudă Ungaria. Datele Raportului au fost publicate de presă, în vreme ce pe site-ul oficial al CSAT ultimul raport afișat este din 2015.

Raportul pe care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) l-a trimis Parlamentului confirmă pericolul în care se află țara, într-o perioadă în care liderii politici sunt slabi și dezinteresați de securitatea României, în care Justiția s-a predat politicului iar Armata nu e bine echipată și are prea puțini rezerviști care pot fi activați în cazul în care războiul s-ar extinde.

Serviciile de informații ostile României, în special cele rusești, s-au folosit de provocări, propagandă și dezinformări

Serviciile de informații ostile României, în special cele rusești, s-au folosit de provocări, propagandă și dezinformări pentru a-și proiecta „propriile ambiții geopolitice”, notează Raportul. În plus, Moscova a încercat să „penetreze informativ” instituțiile cu responsabilități în domeniul apărării și securității, pentru a obține informații importante. Rușii ar fi încercat să facă rost de informații despre exercițiile naționale și multinaționale, despre prezența aliată în România și mai ales despre tehnica și echipamentele din dotare. Federația Rusă și alte servicii ostile ar fi încercat să se infiltreze în infrastructurile critice de comunicații și informatice.

Raportul CSAT a enumerat între altele „riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina” asupra statelor din regiune: (i) creșterea numărului incidentelor militare; (ii) atacurile cibernetice rusești; (iii) posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni; (iv) exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina; (v) posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente.

Potrivit legii sale de funcționare, CSAT coordonează activitățile care privesc apărarea și siguranța națională. Funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este supusă verificării parlamentare și, conform legii, în fiecare an, în primul trimestru, CSAT este obligat să trimită Parlamentului raportul de activitate pentru anul precedent. Pe site-ul Consiliului ultimul Raport afișat este din 2015. Nici Serviciul Român de Informații (SRI) nu a mai afișat vreun Raport după începerea războiului ruso-ucrainean.

Secretul devine încet-încet instrument de lucru în instituțiile autohtone

Populația află doar de la înalții oficiali ucraineni că Bucureștiul acordă sprijin strategic Kievului iar pe rețelele sociale se rostogolesc tot felul de scenarii conspiraționiste, unele dintre ele încurajate de propaganda rusă, care continuă să-și consolideze pozițiile în România și în tot Estul Europei. În urmă cu o săptămână, în Slovacia a câștigat președinția un atlantist dilematic consolidând în acest fel puterea premierului Robert Fico, dedicat la fel ca premierul ungar Viktor Orban unei relații amicale cu Rusia.

Pe fondul susținerii pe care i-a arătat-o Viktor Orban lui Klaus Iohannis în încercarea președintelui român de a ajunge în fruntea NATO, Raportul CSAT menționează „relansarea dialogului bilateral” dintre România și Ungaria cu rezultate „pozitive și substanțiale”, discuții „concentrate pe proiecte concrete și de substanță”, în logica Parteneriatului strategic dintre cele două state.

Per total, Raportul CSAT nu aduce noutăți majore, cu excepția relației brusc foarte bune dintre Budapesta și București. Încercările Rusiei de a rămâne implicată în jocul politic și economic autohton nu e nouă. De pildă, statul român le-a dat firmelor rusești contracte care au depășit un miliard de euro, doar de când a început războiul din Ucraina, cu asentimentul președintelui și primului ministru.

Apoi, deși Raportul vorbește despre pericolele provocate de Rusia pe frontiera dunăreană a țării, șeful guvernului de la București a tot spus că „Federația Rusă nu a făcut niciun atac intenționat asupra României” și că „nici nu o va face” iar temerile nu se „justifică”.

Rușii sunt lăsați să-și întindă tentaculele în politică și economie iar chinezii par și ei să revină, într-o perioadă în care Bucureștiul ar trebui să strângă rândurile, dacă ar juca doar de partea bună și ar miza numai pe lumea atlantistă. Jocurile s-au mutat la nivel înalt de când Klaus Iohannis vrea să fie numărul 1 în NATO și își tranzacționează influența cu Viktor Orban, prietenul numărul 1 al Rusiei în NATO. Nu e clar cine pe cine folosește în această ecuație.

preluare DW via Rador Radio România

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va defini prezentul și viitorul nostru pentru următoarele decenii, este proiectul generației noastre. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului Igor Grosu, după ce Curtea Constituțională a avizat astăzi pozitiv proiectul de lege pentru modificarea Constituției, care prevede organizarea referendumului de aderare la UE, informează MOLDPRES preluat de stiripesurse.md

Speakerul a subliniat că la referendum cetățenii vor putea să spună întregii lumi că sunt europeni și că vor să facă parte din familia europeană.

„La 20 octombrie, în aceeași zi, vom avea alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE. La 20 octombrie vom fi întrebați dacă – „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. După mai bine de 30 de ani, în sfârșit a venit timpul ca noi – cetățenii să spunem întregii lumi că suntem europeni și că vrem să facem parte din familia europeană. Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va defini prezentul și viitorul nostru pentru următoarele decenii, este proiectul generației noastre”, a spus Igor Grosu.

Oficialul a mulțumit colegilor din Parlament care au inițiat procedura legislativă și s-au adresat la Curtea Constituțională. „Haideți ca anul 2024 să fie unul istoric pentru Republica Moldova!”, a conchis Igor Grosu.

Curtea Constituțională a avizat astăzi pozitiv proiectul de lege pentru modificarea Constituției, care prevede organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și introducerea dezideratului în Constituție.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președintele țării Maia Sandu și ar urma să se desfășoare pe 20 octombrie curent, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.