Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Mugur Isărescu: ‘Nu există motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară’

Publicat

in

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că nu există motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi precizează că BNR este pregătită să asigure flexibilitatea ţintei de inflaţie. Florin Cîțu a cerut, de mai multe ori, reducerea dobânzii de politică monetară.

“Autorităţile române vor continua să menţină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal credem că există avantaje pentru începerea procesului de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintei de inflaţie, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei. În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate, ţinând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României”, a pus Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unui discurs susţinut la conferinţa FMI – Regional Economic Outlook: Europe.

BNR a redus rata dobânzii de la 2,5% în martie anul trecut până la 1,25% în prezent, scrie Agerpres.ro.

Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul României şi Banca Naţională în contextul pandemiei, Mugur Isărescu a apreciat că autorităţile au acţionat decisiv şi eficient, folosind un mix de măsuri fiscale, monetare, macro şi microprudenţiale, iar aceste acţiuni de politică monetară şi fiscală au împiedicat cele mai grave consecinţe ale pandemiei. România a avut una dintre cele mai uşoare contracţii din Europa în 2020 (minus 3,9%) şi se aşteaptă la una din cele mai puternice reveniri în 2021, 6%, conform celor mai recente prognoze FMI.

Potrivit guvernatorului BNR, măsurile adoptate de către autorităţile române au fost luate ţinând cont de particularităţile economiei la începutul acestei crize sanitare. Începând din 2016, creşterea a fost susţinută în principal de creşterea salariilor şi a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au extins. Pe acest fundal, impactul iniţial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente şi marcat de creşterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naţionale şi creşterea nevoilor de lichiditate.

“De aceea, autorităţile au luat măsuri fiscale privind cu atenţie la spaţiul fiscal existent. Pe acelaşi front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate şi a achiziţionat obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate”, a subliniat Mugur Isărescu.

În raportul său regional pentru Europa publicat miercuri, FMI prognozează că în acest an Europa va înregistra o creştere economică de 4,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna octombrie a anului trecut. Pentru 2022, FMI mizează în cazul Europei pe o creştere de 3,9% şi avertizează că ritmul de creştere a PIB-ului european nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei decât cu condiţia ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în vara lui 2021 şi pe întreaga perioadă a anului 2022.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

ULTIMA ORĂ NATO se pregătește să respingă MILITAR Rusia, inclusiv în Marea Neagră: Ce cuprinde planul aprobat de miniștrii Apărării

Publicat

in

De

Miniştrii Apărării din ţările NATO au aprobat, joi, un nou plan de apărare pe multiple fronturi faţă de riscurile generate de Rusia în zona Mării Negre şi a Mării Baltice, reafirmând obiectivul central de contracarare a ameninţărilor Moscovei, deşi atenţia se îndreaptă tot mai mult asupra Chinei.

Strategia confidenţială a Alianţei Nord-Atlantice se concentrează pe contracararea potenţialelor atacuri simultane ale Rusiei în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice, fiind prevăzute modalităţi de blocare a atacurilor cu arme nucleare, cibernetice sau spaţiale, conform agenţiei Reuters.

“Continuăm să consolidăm Alianţa Nord-Atlantică cu planuri mai bune şi mai moderne”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării din ţările membre.

În cursul reuniunii, a fost aprobat şi un fond de un miliard de dolari pentru finanţarea dezvoltării de noi tehnologii digitale.

Oficialii din cadrul NATO nu cred că există riscul iminent al unui atac al Rusiei, iar Administraţia de la Moscova a negat că ar avea intenţii ostile, acuzând Alianţa Nord-Atlantică de activităţi care destabilizează Europa.

Conform diplomaţilor, noul plan, axat pe “Conceptul de disuasiune şi apărare în spaţiul euro-atlantic”, este necesar în condiţiile în care Rusia dezvoltă armament avansat şi mobilizează trupe în apropierea frontierelor NATO.

“Acestea sunt modalităţile pentru descurajare. Iar planul este adaptat actualului comportament al Rusiei, dat fiind că observăm încălcări comise în spaţiul aerian, deasupra Mării Baltice, şi din ce în ce mai multe incursiuni în zona Mării Negre”, a afirmat Annegret Kramp-Karrenbauer, ministrul german al Apărării, citată de postul de radio Deutschlandfunk.

În baza planului aprobat joi, Alianţa Nord-Atlantică va adopta măsuri punctuale de apărare în cursul anului 2022.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Scandal la Spitalul din Slobozia: rudele morților de COVID își varsă NERVII pe personalul medical

Publicat

in

De

Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia, Liviu Patrichi, susţine că medicii din această unitate medicală se confruntă cu un val de nemulţumiri din partea aparţinătorilor celor care mor din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2, deşi majoritatea celor care decedează din cauza COVID nu sunt vaccinaţi. “Vorbim de aparţinătorii care trec prin momente grele la decesul unei rude, dar care nu-şi explică de ce mai bine de 7 luni de zile, deşi ştiau că părinţii sau fraţii, surorile sufereau de comorbidităţi, nu au încercat să-i convingă să ia decizia corectă, cea a vaccinării. Şi evident, când trec prin momente grele îşi revarsă furia şi neputinţa pe personalul medical”, afirmă el.

Conform managerului Spitalului Judeţean Slobozia, Liviu Patrichi, circa 92-95 la sută dintre bolnavii care ajung cu COVID în acest spital sunt nevaccinaţi, iar mulţi ajung foarte târziu după ce se testează acasă şi se tratează aşa cum consideră, fără a informa Direcţia de Sănătate Publică şi fără a cere o schema de tratament medicului de familie.

Pe de altă parte, managerul SJU Slobozia a atras atenţia asupra unui fenomen căruia medicii trebuie să-i facă faţă, acela al nemulţumirilor şi revoltei aparţinătorilor persoanelor care mor de COVID.

“Toţi pacienţii care ajung la spital şi sunt în stare gravă regretă situaţia în care au ajuns, pentru lipsa lor de discernământ în momentul în care au decis sau au amânat momentul vaccinării. Din păcate, începem să realizăm că avem un alt fenomen – al aparţinătorilor, care sunt nemulţumiţi. În general, vorbim de aparţinătorii care trec prin momente grele la decesul unei rude, dar care nu-şi explică de ce mai bine de 7 luni de zile, deşi ştiau că părinţii sau fraţii, surorile sufereau de comorbidităţi, nu au încercat să-i convingă să ia decizia corectă, cea a vaccinării. Şi evident, când trec prin momente grele îşi revarsă furia şi neputinţa pe personalul medical. Încercăm să fim cât de mult empatici cu dânşii, dar le atragem atenţia că acest lucru putea fi făcut mai devreme, să ia decizia corectă, să-i protejeze pe cei dragi. Acesta e îndemnul pe care îl am de acum încolo: protejaţi-i pe cei de alături, sfătuiţi-i să se vaccineze”, a declarat Liviu Patrichi.

În Spitalul Slobozia, nu mai sunt locuri pentru bolnavii Covid, de mai multe zile.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend