Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Motivare: De ce a ridicat instanța carantinarea localității Gornet

Avatar

Publicat

in

Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care a admis cererea autorităţilor locale din comuna Gornet de anulare a ordinului şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) privind intrarea în carantină a localităţii, arată că Direcţia de Sănătate Publică (DSP) nu a prezentat o “analiză amănunţită” asupra riscului răspândirii comunitare a virusului, ci informaţii “generale” şi “neargumentate”.

Citește și: Trădare fără precedent la CEDO: Ministerul de Externe acceptă condamnarea României în cazul Kovesi .

STIRI FIERBINȚI

Potrivit motivării deciziei, Legea 136/2020 prevede o serie de cerinţe cu caracter special aplicabile în cazul particular al carantinei zonale.

Astfel, se precizează că actul normativ menţionează că măsura se impune prin “ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii Comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică”, însă legea arată şi că măsura carantinei zonale “se instituie atunci când, în baza evaluării, se constată că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode, iar procentul persoanelor infectate este peste pragul stabilit de INSP”.

“Altfel spus, depăşirea prin procentul persoanelor infectate a pragului stabilit de INSP nu este suficientă pentru instituirea carantinei zonale, ci este totodată necesar să fie efectuată o evaluare în urma căreia să se conchidă că riscul răspândirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode”, se arată în motivarea CAB.

Totodată, instanţa precizează că legiuitorul are la dispoziţie instrumente eficiente pentru a pentru a controla riscul răspândirii comunitare prin separarea fizică a persoanelor suspecte sau bolnave şi că măsura carantinei zonale nu îi afectează pe cei suspecţi sau bolnavi, ci pe cei care locuiesc într-un perimetru în care s-au găsit sau sunt la un moment dat persoane bolnave sau suspecte de boală.

În context, evaluarea ar trebui să arate cel puţin că, deşi implementate măsuri de carantină şi izolare a persoanei, acestea nu sunt suficient pentru protejarea interesului comun al colectivităţii.

“Prin urmare, instanţa de judecată trebuie să fie în posesia evaluării cerute de lege, iar nu să fie obligată să procedeze la aceasta, pornind de la datele din dosar, chiar dacă se oferă de autoritatea publică elemente de probă bazate pe investigaţii medicale”, se arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, propunerea DSP Prahova privind instituirea carantinei nu oferă acea “analiză amănunţită”, DSP având obligaţia realizării evaluării de risc pentru instituirea măsurii de carantinare zonală, iar avizarea INSP este una formală, fiind o simplă menţiune de “avizare” fără dezvoltarea motivelor avute în vedere.

“Realitatea situaţiei de fapt pe care instanţa trebuie să îşi întemeieze hotărârea pronunţată atârnă de corecta şi completa desfăşurare a evaluării de risc pentru instituirea măsurii de carantinare, ceea ce nu se constată în cauză. (…) Aşadar, legitimitatea carantinei zonale depinde de desfăşurarea corespunzătoare a evaluării de risc pentru instituirea măsurii de carantinare, ceea ce nu se constată în cauză, câtă vreme se prezintă cu acest titlu câteva informaţii generale ori simple afirmaţii neargumentate”, menţionează CAB.

Instanţa notează şi că DSU nu a cerut refacerea evaluării pentru a se demonstra îndeplinirea caracterului excepţional al carantinei zonale ca ultim instrument eficient pentru apărarea sănătăţii publice.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi, cererea autorităţilor locale din comuna Gornet, judeţul Prahova, de anulare a ordinului şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) privind intrarea în carantină a localităţii, decizia nefiind definitivă.

Pe de altă parte, judecătorii au respins cererea autorităţilor locale ca DSU să plătească daune de 4 milioane euro.

Măsura carantinei impuse în satul Gornet a expirat la termen, miercuri seară, la ora 22,00.

Comenteaza cu profilul de FB
STIRI FIERBINȚI
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

ACTUAL

Ludovic Orban: ‘Toți cei care au participat la astfel de petreceri să se considere infectați și să aibă grijă să respecte măsurile’

Avatar

Publicat

in

De

Premierul Ludovic Orban a anunțat că ”acolo unde situația o impune trebuie introduse restricții pentru a controla răspândirea virusului. De asemenea, am solicitat luarea unor decizii de carantinare, local, în localitățile unde situația o impune”.

„Am discutat împreună cu colegii, ştiţi că nu am mai actualizat situaţia ţărilor pentru că la nivel european a fost o dezbatere şi am aşteptat să se ia o decizie unitară la nivel european. Nu s-a luat o decizie, din acest motiv vom decide luni în cadrul CNSU să reintroducem restricţii pentru ţările care au nivel de infectare superior, pe ultimele 14 zile, nivelului din România. Aceste restricţii vor fi mai nuanţate pentru cei care vin în România şi stau în România o perioadă de maximum 3 zile nu se va impune situaţia carantinării, dacă vin cu un test COVID negativ efectuat cu 48 de ore înainte de intrarea în ţară.

Dacă stau mai multe zile, vor avea la dispoziţie două variante – carantină pe 14 zile. În cazul în care doresc să nu stea 14 zile în carantină, în a 5-a zi pot face testul, iar în cazul în care este testul va fi negativ, la momentul primirii testului negativ vor putea ieşi din carantină”, a afirmat Ludovic Orban, miercuri seara într-o conferinţă de presă după videoconferinţa cu prefecţii şi cu reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea epidemiei la sediul MAI.

STIRI FIERBINȚI

Prim-ministrul a adăugat că vor putea fi luate decizii la nivel local, în anumite zone şi localităţi precum carantina, dacă situaţia o impune. Orban a mai spus că solicitat prefecţilor intensificarea controalelor pentru a se asigura că toată lumea respectă regulile de protecţie sanitară.

„Nunţi botezuri şi alte tipuri de evenimente în care nu s-au respectat măsurile de protecţie. Al doilea factor de risc l-a constituit transportul public urban şi interjudeţean. Am solicitat intensificarea controalelor privitoare la respectarea regulilor. De asemenea, luarea deciziilor foarte clare. Acolo unde situaţia o impune trebuie introduse restricţii pentru a controla răspândirea virusului. De asemenea, am solicitat luarea unor decizii de carantinare, local, în localităţile unde situaţia o impune”, a explicat Orban.

El a mai precizat că până acum primarii s-au temut să ia decizii, pentru că era perioada înaintea alegerilor locale, însă acum trebuie să nu mai aibă această frică.

„Până la alegerile locale mulţi primari s-au temut să ia decizii. Avem primari acum pe perioadă de 4 ani”, a completat Orban.

El a adus în discuţie şi petrecerile care au avut loc duminică seara, după închiderea secţiilor de votate şi a transmis colegilor care au participat „să se considere ca şi infectaţi”.

„Privitor la petrecerile organizate după câştigarea alegerilor. Le recomand colegilor care au participat să se considere ca şi infectaţi. Ca atare, toţi cei care au participat la astfel de petreceri să se considere infectaţi şi să aibă grijă să respecte măsurile, astfel încât să nu îi infecteze şi pe alţii”, a conchis Orban.

Premierul Ludovic Orban a avut miercuri o videoconferinţă cu prefecţii şi cu reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea epidemiei la sediul MAI. La eveniment au participat şi ministrul de Interne Marcel Vela, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru şi şeful DSU Raed Arafat, conform news.ro.

Citește și:

EXCLUSIV S-a lăsat cu bătaie după votare! Acuze dure: ‘Oamenii primarului PNL l-au desfigurat’

E oficial! Schimbare radicală la Legea pensiilor, publicată în Monitorul Oficial! Ce beneficii apar

Bursa zvonurilor: Cât a costat un vot la aceste alegeri (SURSE)

Comenteaza cu profilul de FB
STIRI FIERBINȚI
Citeste mai mult

NATIONAL

Premiera spectacolului ‘Inimă şi alte preparate din carne’ în deschiderea stagiunii la Teatrul Naţional ‘Marin Sorescu’

Avatar

Publicat

in

De

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova deschide stagiunea 2020-2021 cu premiera spectacolului „Inimă şi alte preparate din carne” de Dan Coman, în regia lui Radu Afrim şi cu scenografia Irinei Moscu, sâmbătă, de la ora 19.00.

Spectacolul se va juca în Sala „Amza Pellea”, iar publicul se va putea aşeza în sală în funcţie de noile norme impuse de pandemia coronavirus. De altfel, întregul concept al spectacolului a pornit de la situaţia neobişnuită trăită de toţi, din luna martie şi până în prezent.

STIRI FIERBINȚI

Radu Afrim montează pentru a treia oară la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, după „Dacă am gândi cu voce tare”, de Adnan Lugonić, şi „Casa cu suricate”, de David Drábek, potrivit news.ro.

Şi de această dată a ales să lucreze cu scenografa Irina Moscu, cea care, pentru această ediţie a Galei UNITER a fost nominalizată la Premiul pentru cea mai bună scenografie, pentru scenografia creată pentru „Casa cu suricate”, spectacol produs de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova în 2019. Sound design-ul noii producţii este semnat de Mihai Dobre, iar mişcarea scenică poartă amprenta Flaviei Giurgiu.

Citește și: Şoc la PSD! După Marcel Ciolacu şi Paul Stănescu, alt lider intră la izolare

Distribuţia spectacolului este alcătuită din: Alex Calangiu, Ştefan Cepoi, Ramona Drăgulescu, Flavia Giurgiu, Romaniţa Ionescu, Geni Macsim, Ioana Florentina Manciu, Cătălin Mihai Miculeasa, Claudiu Mihail, Raluca Păun, Vlad Udrescu, Costinela Ungureanu, Petronela Zurba, Irina Danciu, Corina Oprea, Mihai Alexandru Purcaru, Sorin Gruia, Minela Popa, Florin Chirea.

Radu Afrim este unul dintre cei mai importanţi regizori români. A câştigat de trei ori Premiul UNITER pentru regie, Premiul Academiei Române (pe anul 2017) şi este considerat un creator rebel şi reformator, autor al unui demers performativ ţesut din atmosferă şi personaje, îmbunătăţit, cum spune artistul însuşi, cu un „supliment de realitate”. În anul 2008 i s-a decernat Premiul Coup de Coeur de la Presse la Festivalul de la Avignon Off, pentru spectacolul „Mansarde à Paris/ Les détours Cioran” montat în Luxemburg.

Irina Moscu este scenograf şi arhitect, creator de decoruri pentru spectacole prezentate atât în zona independentă cât şi în cele mai importante teatre din ţară. Irina a câştigat numeroase premii şi nominalizări, inclusiv Premiul Ordinului Arhitecţilor pentru cea mai bună scenografie în Anuala de Arhitectură Bucureşti. De asemenea, are două nominalizări la Premiul UNITER pentru cea mai bună scenografie, la ambele proiecte lucrând cu regizorul Radu Afrim: „Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte” de Radu Afrim şi „Casa cu suricate” de David Drábek.

Dan Coman, născut în 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud, a publicat de-a lungul timpului patru cărţi de poezie şi patru romane, cel mai recent fiind „aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată” (Polirom, 2019). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut (2004), Premiul Radio România Cultural (2010, 2018), Premiul Observator Cultural (2018), Premiul Cartea de poezie a anului 2017 în cadrul Galei tinerilor scriitori (2018). Locuieşte la Bistriţa, unde organizează Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică Poezia e la Bistriţa. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franţa, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

Comenteaza cu profilul de FB
STIRI FIERBINȚI
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend