Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Moscova organizează o loterie având drept miză câştigarea unui autoturism pentru a încuraja vaccinarea anti-COVID-19

Publicat

in

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunţat duminică organizarea unei loterii având drept miză câştigarea unui autoturism pentru a încuraja astfel cetăţenii capitalei Rusiei să se vaccineze împotriva COVID-19, pe fondul creşterii noilor infectări cu coronavirus, relatează AFP şi dpa.

Anunţul survine a doua zi după decizia primarului Sobianin de a decreta o săptămână de vacanţă, din 12 până în 20 iunie, pentru a stopa răspândirea coronavirusului în capitala rusă, scrie Agerpres.ro.

“În perioada 14 iunie – 11 iulie, cetăţenii care se vor vaccina împotriva COVID-19 vor putea participa la loterie pentru a câştiga o maşină”, a declarat Serghei Sobianin într-un comunicat publicat pe site-ul său oficial.

În fiecare săptămână, cinci maşini în valoare fiecare de aproximativ 1 milion de ruble (11.500 de euro) vor fi puse în joc, potrivit aceleiaşi surse.

“Dar, desigur, principalul câştig pentru cei care se vaccinează nu poate fi comparat cu nicio maşină. Este propria lor sănătate şi echilibru spiritual”, a subliniat primarul Moscovei.

Serghei Sobianin a ordonat sâmbătă închiderea spaţiilor de joacă pentru copii în mall-uri şi parcuri până pe 20 iunie. El a făcut totodată apel la angajatori să privilegieze sistemul de telemuncă pentru angajaţi şi a interzis restaurantelor din capitală să servească clienţii între orele 23:00 şi 06:00.

Primăria Moscovei a anunţat, de asemenea, redeschiderea spitalelor de campanie pentru a primi pacienţi cu COVID.

Rusia a înregistrat duminică 14.723 de cazuri noi de coronavirus, dintre care 7.704 de cazuri la Moscova, de departe cel mai mare focar al epidemiei din ţară.

În total, Rusia a înregistrat 5.208.687 de cazuri de COVID-19 până în prezent, dintre care 126.430 de decese

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Pandemia are EFECTE EXTREME în rândul elevilor din Români: CRESC cazurile de violență și tentativele de suicid

Publicat

in

De

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, duminică, la Prima TV, că pierderile educaţionale sunt foarte mari din cauza pandemiei de coronavirus şi că se observă o creştere îngrijorătoare a fenomenului de bullying, dar şi o creştere a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Sorin Cîmpeanu a declarat, duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, că pierderile educaţionale generate de pandemia de coronavirus şi şcoala online sunt greu de recuperat, dar că pot fi recuperate cu răbdare şi perseverenţă, scrie News.ro.

”Pierderile educaţionale sunt foarte mari, sunt foarte greu de recuperat şi pot fi recuperate doar cu perseverenţă, cu răbdare şi, mai cu seamă, cu efortul fiecărui cadru didactic, efortul şi priceperea fiecărui cadru didactic”, a afirmat ministrul. Sorin Cîmpeanu a adăugat că, pe lângă pierderile educaţionale, există ”o explozie a fenomenului de bullying”

”Există o explozie a fenomenului de bullying în şcoli, extrem de gravă. O spun psihologii, cei cu pregătire, cu competenţă a se pronunţa asupra acestui subiect. Există, vedem bine, din păcate, doar în ultimele zile, o multiplicare a tentativelor de suicid în rândul adolescenţilor. Există, şi o spun iarăşi medicii, o multiplicare a afecţiunilor oftalmologice”, a mai afirmat Sorin Cîmpeanu. Acesta a vorbit şi despre adâncirea diferenţelor care existeu oricum în sistem: ”Există, şi o spun eu în calitate de ministru al Educaţiei, o adâncire a inechităţilor deja existente în sistemul românesc de învăţământ – între oraş şi sat, între medii defavorizate şi medii mai norocoase din perspectivă socială şi materială”.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că este îngrijorătoare situaţia abandonului şcolar în România, iar cifrele erau grave înainte de pandemie. În 2020, unul din patru copii din mediul rural renunţa la şcoală înainte de a termina gimnaziul. ”Pandemia a amplificat aceste cifre”, afirmă ministrul, care precizează că şi la studenţi situaţia este gravă. ”Sunt studenţi care încheie al doilea an universitar şi nu au văzut cum arată un amfiteatru”, a mai declarat Cîmpeanu.

”Există o creştere îngrijorătoare a abandonului şcolar (…) Am ajuns la 15,3 la sută, în 2019 şi am crescut în 2020 la 15,6 la sută. La sate, procentul e de 26 la sută, din păcate. Acestea sunt datele din 2020. Privesc cu mare îngrijorare către INS (…) România şi-a asumat o ţintă de reducere de 11,3 la sută. Nu numai că am ratat această ţintă, dar pandemia a amplificat aceste cifre. Erau, într-adevăr, 15,6 la sută medie naţională, sub media europeană, sub ţinta asumată, în mediul urban. Dar în mediul rural abandon de 25-26 la sută înseamnă că unul din patru elevi, în 2020 părăseau sistemul de învăţământ înainte de a încheia măcar nivelul gimnazial”, a declarat, duminică, Sorin Cîmpeanu, a Prima TV.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Criza din Mali se acutizează: fostul președinte Boubacar Keita a murit la 76 de ani

Publicat

in

De

Fostul preşedinte malian Ibrahim Boubacar Keita, care a condus Mali între 2013 şi 2020, a murit duminică la domiciliul său din Bamako la vârsta de 76 de ani, relatează AFP, citând un membru al familiei. “Preşedintele IBK a murit în această dimineaţă, la ora 09.00 (GMT şi locală), la domiciliul său din Bamako”, a declarat pentru AFP un membru al familiei, relatează Agerpres.

Această informaţie a fost confirmată de mai mulţi membri ai familiei sale şi de anturajul său. Ibrahim Boubacar Keita, ales preşedinte al Mali în septembrie 2013, a fost înlăturat de la putere de militari în august 2020.

Cauza decesului nu a fost precizată.

Mali, deja afectat de o gravă criză de securitate şi politică după declanşarea unor insurecţii pentru obţinerea independenţei şi respectiv jihadistă în 2012, se confruntă de o săptămână şi cu puternice sancţiuni din partea CEDEAO (Comunitatea economică a statelor vest-africane).

Keita, care avea o orientare de stânga, a avut o ascensiune fulgerătoare în mandatul lui Alpha Oumar Konaré, primul preşedinte (1992-2000) din era democratică a Mali. El a fost prim-ministru între 1994 şi 2000.

Candidat fără succes în alegerile prezidenţiale din 2002, el şi-a luat revanşa ajungând în Palatul Koulouba, sediul preşedinţiei maliene de la Bamako, în 2013. El a fost reales în 2018 în faţa lui Soumaila Cissé, pe atunci lider al opoziţiei care a murit în decembrie 2020 de COVID-19.

Lovitura de stat care l-a înlăturat de la putere pe Keita în august 2020 a fost urmată de o a doua, în mai 2021. Junta condusă de colonelul Assimi Goita şi-a anunţat intenţia de a conduce ţara timp de mai mulţi ani, deşi anterior se angajase să organizeze pe 27 februarie alegeri prezidenţiale şi legislative pentru a permite revenirea civililor la putere.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend