Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Moment ISTORIC, la început de 2018: un tricolor uriaș a unit cele două maluri ale Prutului/VIDEO

Publicat

in

Un drapel tricolor cu o lungime record de 100 de metri a legat de Revelion cele două maluri ale Prutului, marcând intrarea în Anul Centenar al Marii Uniri din 1918, arată Platforma unionistă „Acțiunea 2012”, care a transmis imagini de la eveniment.
Citește mai departe…
Moment ISTORIC, la început de 2018: un tricolor uriaș a unit cele două maluri ale Prutului/VIDEO

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Emoții majore pentru achitații din mega-dosarul ANRP `Simu-Zaarour` – ICCJ poate stabili definitiv privind apelul anchetatorilor DNA împotriva achitărilor CAB

Publicat

in

De

Instanța supremă ar putea stabili, miercuri, dacă menține achitările stabilite de CAB în dosarul de mare corupție privind pe omul de afaceri Horia Simu, deputatul Theodor Nicolescu, și fosta șefă a ANRP Ingrid Zaarour sau dacă admite apelul procurorilor DNA împotriva deciziei primei instanțe și dictează condamnări definitive pe numele acestora.

Judecătorii ICCJ se află la a treia amânare de pronunțare în acest caz, după încheierea pledoariilor finale, în 28 aprilie.

De atunci magistrații au mai amânat de două ori pronunțarea în acest caz, respectiv în luna mai și luna iunie.

Achitați de Curtea de Apel

În octombrie 2020 judecătorii Curții de Apel București au stabilit achitarea integrală a tuturor celor trimiși în judecată de DNA în acest dosar.

Decizia de achitarea stabilită de prima instanță a fost atacată cu apel de către procurorii DNA iar cazul s-a judecat în această fază la instanța supremă din luna decembrie 2020.

În faza pledoariilor finale procurorul DNA  a cerut judecătorilor ICCJ condamnarea tuturor celor din dosar arătând că prejudiciul în acest caz este unul uriaș.

Fișa dosarului

În acest dosar procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:

1. ZAAROUR INGRID – cercetată sub control judiciar, la date faptei președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

2. IUORAȘ MIHNEA-REMUS – cercetat sub control judiciar în altă cauză, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, la data comiterii faptelor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

3. NICOLESCU THEODOR-CĂTĂLIN – cercetat în stare de arest la domiciliu în altă cauză, fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, iar la data faptei secretar de stat la Ministerul Justiției, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

4. ZAHARIA LEFTER CONSTANTIN – cercetat sub control judiciar, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, cercetat sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

5. MARKO ATTILA GABOR – cercetat în lipsă întrucât s-a sustras urmăririi penale, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

6. NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA – cercetată sub control judiciar, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

7. SIMU HORIA – cercetat în stare de arest preventiv, economist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

– spălare a banilor,

8. HANU ALEXANDRU FLORIN – arestat la domiciliu în altă cauză, la data faptei, expert evaluator, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

În rechizitoriul transmis Curții de Apel București anchetatorii DNA notau că la data de 28.02.2008, inculpații Zaarour Ingrid, Iuoraș Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Zaharia Lefter Constantin, Marko Attila Gabor și Nicolescu (Fostă Bărbulescu) Ionela Mihaela, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, deși aveau atribuția exclusivă de a analiza și stabili cuantumul final al despăgubirilor pe baza unui raport de evaluare care să folosească, pentru stabilirea valorii de piață, tranzacții de vânzare-cumpărare efective, au hotărât acordarea despăgubirilor unui cesionar de drepturi litigioase pe baza unui raport de evaluare întocmit de inculpatul Hanu Alexandru Florin, bazat exclusiv pe oferte de vânzare publicate online, ceea ce a condus la supraevaluarea terenului în suprafață de 97.509 mp cu aproape 50%.

În aceste condiții, cesionarul drepturilor litigioase, inculpatul Simu Horia a intrat în posesia unor despăgubiri necuvenite, în detrimentul statului român și în condițiile în care membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au hotărât rezolvarea cu celeritate a dosarului de despăgubire nr. 38386/CC/2007 pe motivele invocate de inculpatul Simu Horia, conform cărora nesoluționarea cu prioritate a dosarului i-ar provoca o puternică stare de stres care i-ar afecta grav sănătatea. Decizia a fost luată cu nerespectării dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a Deciziei nr. 2 din 28.02.2006 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor privind ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, implicit, a Standardelor Internaționale de Evaluare.

Începând cu anul 2006 și până la data de 15.01.2008, Simu Horia a sprijinit și înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin depunerea la dosarul de despăgubire nr. 38386/CC/2007 a mai multor înscrisuri (adeverințe medicală și o expertiză extra judiciară) prin care s-au justificat, necorespunzător realității, o stare de sănătate precară și o identificare greșită a terenului, în scopul acreditării ideii de imposibilitate de restituire în natură și de urgență în soluționarea dosarului. Aceasta a asigurat un cadru aparent legal procedurii de despăgubire și care, împreună cu acceptul său dat supraevaluării făcute de evaluatorul Hanu Alexandru Florin, au creat membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor premisele necesare aprobării raportului de evaluare, întocmit în condiții nelegale.

Prin acțiunile sau inacțiunile lor conștiente, inculpații au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, și la obținerea unor foloase necuvenite în aceleași cuantum de către inculpatul Simu Horia.

Prejudiciul provine din aceea că, în dosarul de despăgubire nr. 38386/CC/2007, a fost stabilită o valoare a terenului în suprafață de 97.509 metri pătrați de 128.276.015 euro (1315,53 euro/mp) echivalentul a 466.770.763 lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei.

După obținerea despăgubirilor, în condiții nelegale, inculpatul Simu Horia cunoscând proveniența ilegală a sumelor de bani obținute din dosarul de despăgubire și în scopul disimulării naturii reale a acestora a procedat la transformarea lor, schimbându-le din lei în valută și apoi transferând cea mai mare parte a fondurilor bănești realizate din valorificarea acțiunilor de la Fondul Proprietatea în favoarea unor societăți off-shore, controlate de către el, cu justificarea „contract de împrumut”/„ restituire împrumut”. Din aceste societăți, produsul infracțional a fost utilizat pentru achiziționarea de acțiuni la societăți comerciale din România, răscumpărarea unor creanțe de la bănci, etc.

Concret, în perioada martie 2008 – august 2008, inculpatul Simu Horia a dispus transferul și a schimbat sumele de 9.577.000 euro, 10.010.000 dolari și 3.828.623 lei, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în conturile unor societăți de tip off-shore, pentru ca apoi să le transforme în acțiuni la Compania de Construcții Căi Ferate – CCCF București S.A, SC FORADEX SA și CUPROM SA.

S-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra următoarelor:

– conturi bancare inculpaților ZAAROUR INGRID, IUORAȘ MIHNEA REMUS, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN, SIMU HORIA,

– bunuri imobile (clădiri și terenuri) aparținând inculpaților ZAAROUR INGRID, ZAHARIA LEFTER CONSTANTIN, IUORAȘ MIHNEA REMUS, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN, NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA, MARKO ATTILA-GABOR, SIMU HORIA

– autoturisme de lux aparținând inculpaților IUORAȘ MIHNEA REMUS, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN și NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA

– alte bunuri aparținând inculpatului SIMU HORIA, constând în ceasuri de marcă în valoare totală de 62.290 euro; 205 opere de artă în valoare totală de 1.919.750 euro; 130 de obiecte de cult și pietre semiprețioase în valoare de 2.005.920 euro și 338.460 lire sterline.

Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, s-a constituit parte civilă în cauză pentru un prejudiciu total de 69.897.373 euro (echivalentul a 254.458.830), mai nota Direcția în rechizitoriu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Decizie cu implicații la ICCJ în dosarul de șantaj și amenințări la adresa unei jurnaliste – CAB a condamnat `blând` cadre MAI găsite deja vinovate

Publicat

in

De

Instanța supremă ar putea stabili, miercuri, definitiv, cu privire la faptele de șantaj și amenințare a fostului chestor Adrian Iacob, fostul șef al Academiei de Poliție, și a adjunctului acestuia, Petrică Mihail Marcoci, lansate la adresa jurnalistei Emilia Șercan pe fondul unei anchete a acesteia privind presupuse fapte de plagiat a conducătorului instituției.

Pedepse dure cerute de DNA

La ultimul termen de judecată magistratul DNA a cerut celor trei judecători ICCJ majorarea pedepselor celor doi inculpați și trecerea acestora în regim de detenție precum și acordarea daunelor morale de 100.000 de lei victimei celor doi.

Magistratul a explicat că faptele celor doi sunt dovedite de probele existente, au fost deja sancționate de prima instanță dar că individualizarea a fost una „modestă„.

Acesta a catalogat drept „foarte grave„ faptele de șantaj sau amenințare la adresa unui jurnalist, într-un stat democratic, în care însăși libertate presei ar trebui să fie una dintre valorile ocrotite de puterile din stat.

Acesta a taxat recrudescența faptelor celor doi, lipsa de moralitate, modul orchestrat de punere a lor în scena faptică precum și implicația profundă a acestora.

Instituția de presă, „agent străin”…

La rândul lor apărătorii celor doi au cerut, pe rând achitarea clienților lor, arătând că inclusiv o pedeapsă cu suspendare ar putea afecta imaginea profesională a acestora.

Avocații au marjat pe ipoteza potrivit căreia dosarul ar fi fost instrumentat pretins nelegal, iar magistratul de la Curtea de Apel București ar fi putut fi influențat.

La final, apărătorul lui Iacob a insisnuat că publicația la care lucrează jurnalista amenințată și șantajată ar comporta aspectul unui „agent străin de informații”, fără a oferi vreo dovadă în acest sens și a mai afirmat totodată că faptele clientului său nu ar fi trebuit să sperie un jurnalist de investigații.

Cereri respeinse

Completul de judecată a respins anterior pe parcursul judecării apelurilor din dosar o serie de probe cerute de către ofițerii MAI.

Apărătorii fostului chestor Adrian Iacob, fostul șef al Academiei de Poliție, și a adjunctului acestuia, Petrică Mihail Marcoci, au cerut judecătorilor ICCJ să dispună efectuarea unei expertize criminalistice și a unei expertize de voce, care să stabilească o teză probatorie conform căreia unele declarații ar fi fost „dirijate” de către anchetatori pe parcursul cercetărilor din dosar.

Concret, unul dintre avocații din dosar, Doru Viorel Ursu, a invocat, la termenul de judecată din luna decembrie 2021,  în fața magistraților ICCJ, că este necesară efectuarea acestor expertize pentru a se stabili cu certitudine atitudinea martorilor și a anchetatorilor.

„Expertiza va fi una criminalistică si de voce. Vreau să se arate că asupra casetelor s-a lucrat. Polițistul procurorul și ofițerii îi dirijează denunțătorului conduita.

S-a editat, cum s-ar spune, și vrem să se vadă că acea voce care spune fa asta, fa asta sau fa asta nu e vocea clientului meu ci a ofițerului de poliție sau a procurorului”, a explicat atunci apărătorul.

Este de menționat că o cerere similară a fost respinsă de judecătorii Curții de Apel București la momentul judecării dosarului în faza fondului.

Tot atunci atât procurorul DNA cât și avocații au cerut instanței reaudierea persoanei care a executat acte de amenințare la adresa jurnalistei Emilia Șercan, respectiv subinspectorul Adrian Bărbulescu.

ICCJ a rămas, atunci în pronunțare privind aceste cereri, și a continuat  dezbaterile în cazul apelurilor declarate de DNA și de cei doi inculpați în 3 ianuarie.

Pedepse blânde la CAB

La finalul lunii mai 2021 un complet de judecată al CAB a stabilit condamnarea celor doi înalți ofițeri la pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare și la muncă în folosul comunității câte 120 de zile.

Decizia CAB nu a fost definitivă iar procurorii DNA dar și cei avocații celor condamnați au atacat soluția cu apel.

Astfel dosarul a ajuns în analiză la un complet de trei judecători de la instanța supremă care va tranșa apelurile pricurorilor anticorupție și pe ale celor judecați condamnați deja pentru fapte de instigare la șantaj.

Fapte de înalte cadre MAI…

Adrian Iacob, la data faptei chestor de poliție și rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și Petrică Mihail Marcoci, la data faptei comisar șef de poliție și prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, au fost deferitți justiției de anchetatorii DNA pentru fapte de instigare la șantaj.

În rechizitoriul transmis Curții de Apel București procurorii DNA de la  Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție notează că la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, cei doi l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigație – persoană vătămată, mesaje de amenințare pentru a o constrânge să înceteze investigațiile jurnalistice care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul academiei, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională.

Concret, Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail i-au cerut lui Bărbulescu Gheorghe Adrian, profitând de ascendentul pe care li-l dădeau relația de subordonare funcțională, diferența de vârstă și de grad profesional, precum și de recunoștința acestuia pentru că după absolvire fusese menținut în cadrul academiei, să achiziționeze mai multe aparate de telefon second-hand și cartele preplătite pentru a transmite mesaje de amenințare persoanei vătămate.

Concomitent, cei doi instigatori i-au promis polițistului care a trimis efectiv mesajele de amenințare că îi vor asigura protecția pentru a nu fi tras la răspundere penală și i-au adresat încurajări pentru a-i întări rezoluția infracțională pe parcursul săvârșirii faptelor.

Solicitări similare au fost transmise de inculpați unui alt ofițer debutant din cadrul academiei, care însă nu le-a dat curs.

Aceste demersuri au fost determinate de faptul că, în perioada menționată, persoana vătămată a publicat mai multe articole care vizau în mod direct activitatea Academiei de Poliție, care ar fi putut avea consecințe semnificative asupra carierei și reputației celor doi inculpați.

După trimiterea mesajelor de amenințare, inculpații au avut mai multe convorbiri cu autorul faptei, folosind aplicații telefonice criptate sau prin intermediari, prilej cu care i-au cerut să șteargă toate schimburile anterioare de mesaje, i-au indicat ce să declare organelor de urmărire penală și l-au asigurat că va primi o pedeapsă ușoară, precum și că va fi menținut în cadrul academiei chiar în situația unei condamnări.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend