Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Moise Guran: Prețul autostrăzii Comarnic-Brașov, comparabil cu al tunelului de sub Canalul Mânecii

Avatar

Publicat

in

Contractul pentru autostrada Comarnic – Brașov trebuie semnat până pe data de 15 februarie, cu termen de începere a lucrărilor 15 aprilie, sau se va trece la selectarea unui alt constructor, a anunțat premierul Victor Ponta, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Transporturilor.Ponta ne-a promis că pune acest document în dezbatere publică și că ne va întreaba și pe noi, ceilalți, dacă am fi de acord să facem o astfel de autostradă. N-a spus preţul însă.

Jurnlistul Moise Guran dezvăluie într-un articol publicat pe biziday.ro că autostrada Comarnic-Brașov ar urma să coste Româania “– ţineţi-vă bine – 8,45 de miliarde de euro.”

Tupeul n-are limite, dar, din când în când, mai poate simţi câte o jenă, aşa…Ca să vă imaginați cât de gogonate sunt toate din acest proiect, trebuie să vă spun că, la un calcul simplu, reiese că întreținerea, atenție! nu construcția,  întreținerea anuală, deci, pentru un kilometru din autostrada asta, Comarnic-Brașov, ar costa 5 milioane de euro. Pe an! Problema este că acesta este prețul unui kilometru construit, altfel spus, de 8,45 miliarde de euro am putea să facem, în fiecare an, câte o autostradă de la Comarnic la Brașov. Și asta timp de 26 de ani, perioadă pe care se întinde contractul de concesionare.”, scrie Guran.

Cel mai probabil acest contract păgubos u se va semna niciodată. Moise Guran compară prețul estimat de autoritățile din Româania pentru autostrada amintită cu al tunelelor de sub Canalul Mânecii și de sub Marea Marmara.

Deși sunt un mare fan al concesionarilor publice, aceasta nu este o concesiune, nu este o golănie, și nici cuvântul furăciune nu mi se pare potrivit… Este râgăitura colosală a unor viermuși înfometați care s-au trezit și ei cu un elefant în farfurie. În viața vieților mele n-am mai auzit de un astfel de preț, el fiind comparabil doar cu al tunelelor de sub Canalul Mânecii și de sub Marea Marmara. ”, mai scrie în articolul publicat pe biziday.ro.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

PNL şi USR calcă în picioare recomandările MCV: Cazul ’10 August’ pune coaliţia în postura PSD din 2019

Avatar

Publicat

in

De

Clasarea definitivă a dosarului care viza violenţele de la protestul din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei, a stânit un val de reacţii din partea PNL şi USR-PLUS. De la critici făţişe la o decizie definitivă a instanţei, până la promovarea unor idei de justiţie populară, lideri precum Florin Cîţu, Dacian Cioloş, Dan Barna, Rareş Bogdan s-au întrecut în a critica deznodământul procedurii judiciare. Această atitudine îi pune pe liderii coaliţiei exact în postura PSD din urmă cu doi ani, când Comisia Europeană critica în Raportul MCV discursul puterii la adresa justiţiei.

Clasarea dosarului 10 august

Tribunalul București a respins cererea DIICOT privind dosarul „10 august”, ceea ce înseamnă că ancheta DIICOT în cazul șefilor Jandarmeriei rămâne închisă. Dosarul „10 august” a fost clasat de DIICOT în iunie, anul trecut. Printr-o ordonanța din data de 26 iunie, procurorii au dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale și declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale pentru purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, constând în aceea că „în data de 10.08.2018, începând cu ora 18.00, cu ocazia mitingului organizat în zona Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, au avut loc incidente violente în care au fost implicate forţele de ordine din cadrul Jandarmeriei Române, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane”, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

DIICOT a mai dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior Cazan Laurențiu Valentin, comisar şef de poliţie Chirică Mihai Dan, colonel Cucoș Gheorghe Sebastian și colonel Sindile Ionuț-Cătălin a infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă. Ulterior, conducerea DIICOT a cerut redeschiderea urmăririi penale, însă marți, Tribunalul Capitalei a decis sa respinga cererea.

Reacţiile liderilor PNL şi USR-PLUS

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri, la Palatul Victoria, că a avut o discuție cu ministrul Justiției, Stelian Ion, în privința dosarului 10 august, după decizia Tribunalului de a menține clasarea dosarului. Premierul a precizat că este „dezamăgit” și că se va asigura că „niciodată cetățenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, cum au fost astfel de situații”.

Copreşedintele USR PLUS, Dacian Cioloş, afirma marţi că decizia judecătorilor de a nu redeschide dosarul “10 august” nu este “finalitatea” aşteptată de cetăţeni şi crede că “o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilităţile penale”.

USR a atacat marţi procurorii şi judecătorii care au clasat dosarul 10 August, respectiv respins redeschiderea urmăririi penale. Într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a partidului, USR acuză o închidere a dosarului în ciuda unei presupuse lipse de parcurgere a procedurilor legale. USR anticipează o condamnare la CEDO în acest caz.

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan, a afirmat, marţi seară, că, după decizia judecătorilor în Dosarul 10 august că a avut ”imaginea unei ţări abandonate, unde Justiţia umblă cu capul spart”. Liberalul afirmă că ”Justiţia din România n-a înţeles absolut nimic din lupta românilor” şi anunţă că situaţia va fi tranşată la CEDO.

Recomandările MCV

Comisia Europeană cerea, în Raportul MCV din 2019, ca oamenii politici să se abţină de la atacuri şi discururi lipsite de respect la adresa justiţiei sau a unor magistraţi. Recomandarea numărul 2 din raport era următoarea: “Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituții și se precizează în mod clar că parlamentarii și procesul parlamentar ar trebui să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.”

Recomandarea se baza pe câteva constatări foarte asemănătoare cu situaţia generată de clasarea dosarului 10 august.

“În perioada care face obiectul prezentului raport, criticile din presă și din partea reprezentanților guvernului și ai parlamentului la adresa sistemului judiciar și a diferiților magistrați au continuat să fie monedă curentă. La sfârșitul anului 2017 a intrat în vigoare un Cod de conduită pentru parlamentari. În raportul din noiembrie 2018 se constata că, întrucât nu prevedea dispoziții explicite privind respectarea independenței sistemului judiciar, codul nu îndeplinea deocamdată această funcție.

De la raportul din noiembrie 2018, au existat anumite cazuri în care Camera Deputaților a aplicat sancțiuni pentru încălcarea codului, dar acestea nu par să fi fost legate de critici aduse sistemului judiciar care ar fi putut submina independența acestuia. 38 Comisia a sugerat, de asemenea, că ar fi benefic să existe un cod pentru miniștri, iar în aprilie 2019, guvernul a modificat Codul de conduită al membrilor Guvernului pentru a include o mențiune explicită a necesității respectării independenței sistemului judiciar. Nu este încă clar dacă acest cod poate servi drept un instrument eficace de responsabilizare”, se arată în Raportul MCV din 2019.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Grecia prelungeşte lockdown-ul şi introduce măsuri suplimentare pentru perioada ‘cea mai dură’ a epidemiei

Avatar

Publicat

in

De

Guvernul grec a anunţat miercuri că lockdown-ul în vigoare pentru combatarea epidemiei de COVID-19 va fi prelungit până la 16 martie şi va fi suplimentat cu noi restricţii, având în vedere că ţara trece prin perioada ‘cea mai dură’ a epidemiei, transmite AFP, potrivit AGERPRES.

Grecia, aflată în lockdown de la 7 noiembrie, a înregistrat miercuri cea mai mare rată zilnică de infectări, cu peste 2.700 de cazuri noi, a declarat presei ministrul sănătăţii, Vassilis Kikilias.

‘Traversăm partea cea mai dură a acestei pandemii’, a avertizat el, subliniind că spitalele publice din Atena sunt supuse unei ‘presiuni insuportabile’ de săptămâni.

‘În ritmul în care vin noile spitalizări, sistemul de sănătate îşi depăşeşte limitele de infrastructură şi personal’, a afirmat el, insistând pe ‘creşterea importantă’ a contagierilor cu varianta britanică a coronavirusului.

Citește și: Experții OMS anunță că UN SFERT din populația lumii va avea probleme cu auzul în următorii ani

În consecinţă, un spital militar şi două spitale private din Atena vor prelua pacienţi non-COVID pentru a elibera sute de paturi în spitaluri publice, unde să fie primiţi bolnavi infectaţi cu SARS-CoV-2.

Lockdown-ul, prelungit deja de mai multe ori şi care urma să se încheie la 8 martie, va fi extins până la 16 martie şi va fi însoţit de măsuri mai stricte începând de joi. Locuitorii nu vor mai putea ieşi din perimetrul municipalităţii lor nici măcar pentru a face cumpărături sau exerciţiu fizic.

Aceste ‘măsuri vizează să reducă mobilitatea (…) rămânem la noi, în cartierele noastre’, a afirmat viceministrul protecţiei civile, Nikos Hardalias, în acelaşi briefing de presă.

Miercuri au fost anunţate încă 40 de decese asociate COVID-19, bilanţul ajungând la aproape 6.600 într-o ţară cu 11 milioane de locuitori.

De la debutul pandemiei, aproape 200.000 de persoane au fost infectate în Grecia, iar în prezent peste 430 sunt spitalizate la terapie intensivă.

Mai mult de 950.000 de persoane au fost vaccinate până acum.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend