Conecteaza-te cu noi

ECONOMIC

MINUNE ÎN POST ! VIDEO – După ce i-a pus cruce, linia de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea reînviată de actualul Guvern !

Publicat

in

– Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, anunţă că se va începe reconstrucţia liniei de cale ferată

Linia de cale ferată Vâlcele Râmnicu-Vâlcea, un proiect început încă de pe vremea comunismului şi abandonat, nu are finanţare din partea statului român, asta în condiţiile în care finalizarea sa apare în Masterplanul General de Transport, biblia infrastructurii din România pentru următorii 15 ani. Din ce s-a făcut nu mai e aproape nimic, dar nimeni nu poate spune cât a pierdut România după abandonul, acum 25 de ani, a unei căi ferate aproape terminate. La solicitarea ziarului nostru, in primavara acestui an, Compania Naţională de Căi Ferate SA, ne informa ca cheltuielile totale ale investiţiei sunt estimate la aproximativ 2 miliarde lei, iar durata estimată de realizare este de 4 ani. Tot în primăvară eram anunţaţi că Guvernul ar putea relua lucrările doar dacă sunt asigurate sursele de finanţare.

Advertisements

Minune: Ministrul Transporturilor anunţă reconstrucţia liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele

Dar, minune, ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat la sfârşitul sîptămânii trecute că ar trebui făcute eforturi pentru a identifica soluţiile privind circulaţia mai rapidă a bunurilor pe care le folosesc sau le produc marii investitori în România, mai ales în domeniul automotive şi o variantă ar fi construirea tronsonului de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele, care va reduce distanţa de transport şi joncţiunea cu coridorul 4 modernizat vor însemna un plus pentru Dacia şi Ford. „La rectificare, am propus Guvernului şi am căpătat susţinere să începem reconstrucţia liniei de cale ferată Râmnicu Vâlcea-Vâlcele. Este un segment de un pic peste 30 kilometri, 34 de kilometri, care a fost aproape terminat înainte de 1989. Este un contract cu un antreprenor ce a fost câştigat mai bine de 10 ani în urmă. Acest tronson va lega Piteşti de Tronsonul 4 Paneuropean aflat în modernizare şi o bună parte din el este deja modernizat, astfel încât o bună parte din bunurile pe care Dacia le aduce din Occident cât şi produsul finit, autoturismele, să poată fi transportate mai repede măcar cu trenul. Este un orizont pe care îl apreciez ca fiind tangibil dacă resursa bugetară va fi susţinută în continuare, şi n-am îndoieli ca acesta să se întâmple, până în 2020 şi acest sector poate fi construit. Se reduce distanţa de transport cu peste 130 de kilometri şi joncţiunea cu coridorul 4 care urmează să fie modernizat, iar viteza de circulaţie să atingă 120 kilometri şi să însemne un plus pentru Dacia şi pentru Ford, pe de altă parte”, a mai precizat ministrul.

Reluare de lucrări cu mare tam-tam PSD şi în 2004 cu Adrian Năstase prim ministru

Proiectul unei linii de cale ferată între localitatea Vâlcele din judeţul Argeş, şi Râmnicu Vâlcea, a început în perioada comunista. Autorităţile doreau să construiască această cale ferată de 39 km, ca să scurteze drumul dintre Bucureşti şi Sibiu cu circa 80 de kilometri, ceea ce, la vremea respectivă, însemna o economie de timp de 90 de minute. Practic acest tronson lega linia ferată Piteşti-Curtea de Argeş de Râmnicu Vâlcea-Sibiu, legând astfel Bucureştiul de Sibiu pe Valea Oltului. În acest moment, la Sibiu se poate ajunge prin două variante: prin Roşiori, Piatra Olt, Râmnicu Vâlcea, un traseu de 7 ore, sau pe Valea Prahovei, prin Braşov. Despre proiect s-a discutat chiar în anii de după al doilea război mondial, în 1949 s-au făcut primele studii, iar construcţia efectivă a început în 1974. Lucrările au fost oprite însă în 1989, în condiţiile în care linia ferată era aproape gata. In data de 26 mai 2004, în prezenţa primului ministru de atunci al Guvernului Romaniei, Adrian Nastase,şi a ministrului transporturilor, constructiilor şi turismului, Miron Mitrea, a avut loc inaugurarea şantierului la linia de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea. Constructia liniei ce va lega Valcele de Ramnicu Valcea trebuia asigurata de o firma din Italia si includea realizarea a 38 km de cale ferata cuprinzand lucrari de terasamente, aparari, consolidari drenaje si suprastructura feroviara; 138 lucrari de arta – 2 tuneluri, 3 pasaje inferioare, 15 viaducte, 6 poduri si 112 podete; 5 statii de cale ferata; cladiri in statii, instalatii de semnalizare si telecomunicatii feroviare.
Din păcate, in afară de marele tam tam pesedist nu s-a făcut nimic, ba din contra, după acest episod calea ferată a fost practic dezafectată. Şinele au fost scoase, la fel şi traversele. Mai mult, chiar şi gara din Vâlcele, de pe linia Piteşti-Curtea de Argeş, construită special pentru acest proiect, a ajuns o ruină.

 

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

DE MAXIM INTERES! UNDE poți face TESTUL REAL TIME PCR în ARGEȘ ca să poți pleca în vacanță – COSTĂ 285 lei

Publicat

in

De

Așa cum se știe, în acest moment, testele Real Time PCR sunt obligatorii pentru pacienții care au nevoie de internare, pentru călătoria în anumite țări sau pentru contacții cazurilor confirmate, personalul medical sau persoanele expuse frecvent, prin natura profesiei, la agenți infecțioși. Argeșenii pot face acest test la o clinica privată iar costul testării Real Time PCR este de 285 lei. Este vorba de Synevo România care recoltează probe pentru teste Real Time PCR în 50 de centre de recoltare, amplasate în 36 de orașe, inclusiv în Pitesti, pe strada Teiuleanu.

Argeșenii care au nevoie de aceste teste pentru a putea pleca in vacanta trebuie sa stie ca testele se pot realiza doar cu programare prealabila online, fiind prelucrate în Laboratorul Central din Chiajna, dotat cu unul dintre cele mai performante echipamente de analiză din țară. Rezultatele pot fi accesate online și sunt raportate către autorități, conform Metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), indiferent dacă sunt negative sau pozitive. Timpul de eliberare al rezultatelor este de maximum 72 de ore de la momentul recoltării. Costul unui test Real Time PCR în rețeaua Synevo este de 285 de lei.

Advertisements

CLICK AICI PENTRU A FACE PROGRAMARE LA TEST REAL TIME PCR

Prelevarea probelor se face prin exsudat nasofaringian. Rezultatele sunt disponibile online. Buletinul de analize poate fi eliberat în limba engleză, dacă se face o solicitare în recepție, în momentul recoltării. Pentru exsudatul faringian, pacientul trebuie să țină cont că prelevarea trebuie făcută fie înainte de toaleta cavităţii bucale sau ingestia de alimente sau lichide, fie la patru ore după acestea.

Synevo România, lider al pieței locale de servicii de diagnostic de laborator, recoltează probe pentru testele moleculare pentru depistarea infecțiilor cu virusul SARS-CoV2 în 50 de centre din 36 de orașe din țară, șapte din acesteafiind localizate în București. Buletinele de analiză pot fi eliberate acum, la cerere, și în limba engleză pentru persoanele care au nevoie de acest document în vederea efectuării unei călătorii.

Synevo România face parte din Medicover – unul dintre cei mai importanți furnizori internaționali de servicii medicale și de diagnostic, înființat în anul 1995 (www.medicover.com).

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

România se depopulează. Locul 3 în UE la cea mai mare scădere a populaţiei în 2019

Publicat

in

De

Nouă din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat în 2019 un declin al populaţiei, România situându-se pe locul al treilea, după Bulgaria și Letonia.

Totodată, în 18 state UE populaţia a crescut, arată datele prezentate vineri de Oficiul european de statistică Eurostat.

Advertisements

Rata variaţiei brute a populaţiei reprezintă raportul dintre creşterea sau scăderea populaţiei pe parcursul anului şi populaţia medie, la 1.000 de locuitori.

Cea mai are creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7‰), Luxemburg (19,7‰), Cipru (13,7‰), Irlanda (12,1‰) şi Suedia (9,5‰), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7‰), Letonia (minus 6,4‰), România (minus 5‰), Croaţia (minus 4,4‰) şi Italia (minus 1,9‰).

Scaderea populației României a continuat și în 2020. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat, în luna mai a acestui an, fiind de 1,5 ori mai mare decât cel din aceeaşi perioadă din 2019.

Astfel, la nivelul lunii mai din acest an, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 3.561 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, în timp ce numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1.015 mai mic, la nivel comparativ. Populaţia României a înregistrat un spor negativ de 1,5 ori mai mare decât cel din luna mai 2019, de -7.376 persoane faţă de -4.830 persoane.

La 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8% comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13%.Schimbările demografice în UE au fost pozitive în 2019, cu 0,9 milioane mai mulţi locuitori, în urma migraţiei nete. Din 2012, UE a avut un spor natural negativ, fiind înregistrate mai multe decese decât naşteri (4,7 milioane de decese şi 4,2 milioane de naşteri în 2019).

Germania este cea mai populată ţară din UE (83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%.

În 2019, s-au născut în UE 4,2 milioane de bebeluşi, cu 2,2% mai puţini decât în 2018. Cea mai ridicată natalitate se înregistra anul trecut în Irlanda (12,1 la 1.000 de rezidenţi), Franţa (11,2‰), Suedia (11,1‰), Cipru (10,9‰) şi Grecia (10,6‰), iar cea mai scăzută în Italia (7‰), Spania (7,6‰), Grecia (7,8‰), Finlanda (8,3‰) şi Portugalia (8,4‰).La nivelul UE, rata natalităţii era de 9,3 la 1.000 de rezidenţi.

De asemenea, în 2019 s-au înregistrat în UE 4,7 milioane de decese, cu 0,9% mai puţine decât în 2019. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8‰), Luxemburg (6,9‰), Malta (7,3‰) şi Suedia (8,6‰), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5‰), Letonia (14,5‰), Lituania (13,7‰), România (13,4‰) şi Ungaria (13,3‰).

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Advertisements

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend