Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a finalizat proiectul de Lege privind reforma pensiilor de serviciu, prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Documentul respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR, iar cheltuielile totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu se ajustează conform angajamentelor asumate, se precizează într-un comunicat de presă al MMSS.

Ministerul Muncii transmite că nicio pensie de serviciu nu va mai depăși salariul primit în perioada activă. Astfel, va începe recalcularea tuturor pensiilor primite de judecători și procurori.

Vezi și Schimbare esențială privind pensionarea polițiștilor și militarilor! La calcularea pensiei nu se mai iau în calcul toate veniturile realizate de polițiști/militari, ci doar salariile lunare brute, fără sporuri

Proiectul de act normativ stabilește că nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, dar și faptul că pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina discriminările între cei care sunt deja în plată și viitorii pensionari.

Un alt element de noutate constă în creșterea vechimii în specialitate la minim 15 ani, iar pentru justiție aceasta va fi de minim 25 de ani, fără perioade asimilate, iar baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.

Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

Pensiile de serviciu aflate în plată se vor recalcula potrivit noilor reglementări din proiectul de act normativ prin care sunt aduse modificări Legii nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Recalcularea se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.

În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Proiectul de lege aduce modificări și în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la împlinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.

Proiectul de lege vizează și modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Același principiu se aplică și în cazul ambasadorilor, doar că în această situație, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

Modificările propuse vizează și personalul aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă are vârsta de minimum 52 de ani şi a realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării și funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului. Și în acest caz, pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.

În ceea ce privește pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.

Proiectul de lege a fost publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și trimis în avizare interministerială.

Proiectul de lege integral privind reformarea pensiilor de serviciu

Proiect Lege privind modificarea și completarea unor acte normative  din domeniul pensiilor de serviciu

Art.I. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării, actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul în condițiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusă la angajator.  

2. După alineatul (1) al art. 211 se introduce un nou alineat (11) și va avea următorul cuprins:

(11) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia oricând, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).

3. Alineatul (2) al art. 211 se abrogă.
4. Alineatul (3) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani , cuantumul pensiei nete neputând depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

5. Alineatul (4) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent realizate,  în ultimele 12 luni de activitate înainte de data depunerii cererii de pensionare, de un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cuantumul net al pensiei neputând depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

6. După alineatul (4) al art. 211 se introduce un nou alineat (41) și va avea următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter  permanent.

7. Alineatul (2) al art. 213 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează proporțional cu majorarea componentelor bazei de calcul pentru un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, fără ca pensia netă actualizată să fie mai mare decât media veniturilor nete ale acestuia. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

Art. II.  Prin derogare de la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor până în anul 2027, la calculul condiției de vechime de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează: 

Art. III. (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu aflate în plată se recalculează potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a transmite casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente adeverința emisă de angajator cu baza de calcul raportată la perioada de activitate pentru care optează beneficiarul de pensie de serviciu, în caz contrar angajatorul va emite o adeverință cu baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție, actualizată la media veniturilor nete ale unui judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică aflat în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional.

 (2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1).

Art. IV. – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.Alin. (1) al art. 685  se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

2. Prevederile alin. (2) și (3) ale art. 685 se abrogă.
3. Alin. (7) al art. 685 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.

Art. V. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează  :

1.Alin. (2) al art. 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

 ”(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea vârstei de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 lunar  de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.”

2.Alin. (3) al art. 51 se abrogă. 

3.Alin. (4) al art. 51 se abrogă.  

4. Alin. (11) al art. 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

”(11) De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.”

Art. VI. – Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, se modifică după cum urmează  :

1. Alin. (1) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu.  Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării.

2.Alin. (2) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare funcţiei de ambasador, aflate în plată în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador. 

3.Prevederile alin. (3) și alin. (4) ale art. 1 se abrogă.

4.Alin. (5) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: 

(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia în ultimele 12 luni anterior încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.

5.Alin. (6) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: 

(6) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) şi (2) pot beneficia şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcții de execuție specifice, pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie din sistemul public şi care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu.

6. Alin. (8) al art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Pentru persoanele prevăzute la alin. (6) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de ambasador în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

7. Alin. (2) al art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

8. Alin. (4) al art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

 ”(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

Art. VII. – Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează :

1.Art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:

”Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul principal          sau filială în România.”

2. Alin. (1) al art. 421  se modifică și va avea următorul cuprins:

“ (1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii de pensionare:

1. a) piloţi, piloţi instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;

3. Alin. (1) al art. 422  se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 421 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12  luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

4. Alin. (3) al art. 422 se abrogă. 

5. Alin. (1) al art. 424  se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)  Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, dacă solicitantul nu beneficiază de drepturi de pensie în sistemul public.  

6. Lit. b) și c) ale art. 427 se abrogă.

Art. VIII. – Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.Alin. (3) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins: 

” (3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni  înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz. ”

2.Alin. (4) al art. 731 se abrogă.

3. Alin. (7) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3), (5)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

4. Alin.(8)  al art. 731 se abrogă.
5. Alin. (9) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)- (3), (5) -(7) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și pentru persoanele care au îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.   

6. Alin. (10) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins::

(10) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1)- (3), (5) -(7) și (9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Alin. (11) al art. 731 se modifică și va avea următorul cuprins:

(11) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)- (3), (5) -(7), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

8. Alin. (5) al articolul 93, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 (5) De prevederile art. 41, 43 și 73 beneficiază şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).

Art. IX. – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se modifică după cum urmează:

1.Alin. (1) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) –c), în care nu se includ:

1. a)diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
2. b)compensaţiile lunare pentru chirie;
3. c)valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
4. d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
5. e)primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
6. f)indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
7. g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
8. h)plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
9. i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
10. j)restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
11. k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
12. l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
13. m)sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
14. n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
15. o)sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa  II– Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
16. p)alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
17. Alin. (4) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

3. Alin. (6) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

4. Alin. (7) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

5. Alin. (8) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

6. Alin. (9) al art. 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

Art. X. În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, se vor actualiza normele metodologice existente,  la propunerea instituțiilor implicate.