Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Ministrul Mediului, Barna Tanczos: ‘Prețul lemnului de foc variază de la regiune la regiune, de la zona de câmpie la zona de munte. Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura nu doar anul acesta, ci și anul viitor lemnul de foc pentru cetățeni’

Publicat

in

Romsilva şi proprietarii privaţi de păduri, respectiv unităţile administrativ-teritoriale, au pus în acest an pe piaţă 7,178 milioane de metri cubi de lemn de foc, cu un milion de metri cubi peste cantitatea de anul trecut, a declarat, luni, în Plenul Parlamentului, la „Ora Guvernului”, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

„Ştim cu toţii că sunt milioane de gospodării care folosesc această resursă (lemnul n.r.) în România. Ştim foarte bine că din cele 6,7 milioane de hectare de păduri, care sunt aproape jumătate-jumătate în proprietatea statului, respectiv în proprietatea privată, se exploatează lemn atât pentru scop industrial, cât şi pentru a asigura lemnul de foc pentru familie.

Trebuie să ştiţi că anul acesta Romsilva şi proprietarii privaţi, respectiv unităţile administrativ-teritoriale, au pus pe piaţă lemn de foc, conform sistemului SUMAL 2, o cantitate de 7,178 milioane de metri cubi, cu un milion de metri cubi peste cantitatea de anul trecut. Din această cantitate, peste 500.000 de metri cubi sunt asigurate, suplimentar faţă de anul trecut de către Romsilva.

În urma constatării crizei de lemn nu doar în România, ci şi pe celelalte pieţe, atât în Germania, Franţa, Austria, Italia, pe toate pieţele această resursă a fost reevaluată, regândită şi foarte mulţi cetăţeni europeni au ales această resursă acolo unde au avut posibilitatea tehnică de a o folosi. De asemenea, trebuie să ştim faptul că s-au pus pe piaţă, în octombrie 380.000 mc, iar în noiembrie 340.000 de metri cubi, în 2021, şi peste 600.000 de metri cubi în 2022 de lemn de foc pe piaţă. Nu a dispărut această resursă, şi în octombrie 2022 faţă de 2021 cantitatea chiar a crescut”, a spus Tanczos.

Demnitarul a subliniat, totodată, că preţul lemnului de foc variază de la regiune la regiune, iar lipsa lemnului a fost suplinită şi rezolvată, „iar preţul a fost plafonat la 400 de lei prin Ordonanţă de Urgenţă”.

„În acelaşi timp, trebuie să ştim faptul că preţul lemnului de foc variază de la regiune la regiune, de la zona de câmpie la zona de munte, motiv pentru care nu putem să generalizăm. Această situaţie de lipsă de lemn a fost suplinită, a fost rezolvată prin aceste metode, iar preţul a fost, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, plafonat la 400 de lei prin Ordonanţă de Urgenţă.

În paralel, Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura nu doar anul acesta, ci şi anul viitor lemnul de foc pentru cetăţeni. Am făcut un plan de investiţii prin care vom crea 178 de noi platforme, depozite de lemn de foc, pentru a asigura o livrare cât mai aproape de cetăţean. Vom moderniza cele 240 de centre deja existente create la Romsilva. Această investiţie va fi una semnificativă în următorii 2-3 ani. Vom avea un buget de peste 60 de milioane de euro buget de investiţii pentru a asigura reţeaua şi pentru a creşte reţeaua prin care servim.

Cifrele pe care vi le-am expus sunt cifre oficiale din SUMAL 2 – sistemul pe care l-am implementat începând cu 30 ianuarie 2021. Un sistem care monitorizează toate cantităţile de lemn şi oferă trasabilitate acestui lemn în România. Şi prin acest sistem se vede foarte clar că aceste cantităţi de lemn de foc, faţă de 2021, au crescut. S-a pus mai mult lemn pe piaţă, s-a consumat mai mult lemn, pentru că a existat o cerere mai mare şi, normal, Guvernul a vrut să protejeze cetăţenii în această situaţie de criză. Este şi motivul pentru care Ordonanţa de Urgenţă a fost emisă”, a menţionat ministrul Mediului.

Acesta a adăugat că, la ora actuală, există un buget de 700 milioane de euro în cadrul programului „Împădurim România” şi, până în prezent, au fost depuse primele 300 de cereri de finanţare.

„(…) în cadrul programului „Împădurim România”, finanţat din PNRR cu un buget de 700 de milioane de euro, au fost introduse primele 300 de cereri de finanţare pentru o suprafaţă de peste 1.200 de hectare de păduri noi care se vor crea. Sunt primele 1.200 de hectare solicitate de beneficiari în cadrul acestui program. Sunt convins că cele 56.000 vor fi realizate până la sfârşitul anului 2026 din PNRR”, a subliniat oficialul.

În data de 5 octombrie, premierul Nicolae Ciucă anunţa că Guvernul va plafona la 400 lei preţul pe metrul cub de lemne de foc şi a menţionat că „această măsură este aşteptată de milioane de români”.

La distanţă de o lună, acelaşi oficial a declarat că se vor lua măsuri pentru a corecta decizia privind plafonarea lemnului de foc la 400 de lei/mc.

„La Ministerul Mediului s-a făcut o analiză cât costă un metru cub de lemne la Romsilva. Preţul mediu pe care ni l-au comunicat… în analiza pe care am făcut-o înainte de a lua decizia s-a menţionat 200 de lei pe metru cub la lemn şi am considerat că 400 de lei pe metru cub asigură oarecum celelalte costuri care intră în întreg procesul de asigurare a lemnelor de foc. Se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vom lua măsuri de corectare. Avem puterea să recunoaştem acolo unde greşim şi să luăm măsuri în consecinţă”, a spus premierul în cadrul unei conferinţe de presă.

Recent, ministrul Mediului, Barna Tanczos, a afirmat că Ordonanţa referitoare la plafonarea preţului la lemnul de foc va fi îmbunătăţită şi că o decizie va fi luată în Coaliţie şi în Parlament, în Camera Deputaţilor, informează agerpres.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Comisia Europeană atrage atenția asupra riscurilor dezinformării generat de inteligența artificială (AI): ‘Platformele online ar trebui să integreze garanțiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători’

Publicat

in

Vicepreşedinta executivului UE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat că Comisia Europeană doreşte ca platformele online să identifice în mod clar conţinutul – imagini, sunete, texte – generat de inteligenţa artificială (AI) pentru a lupta contra riscurilor dezinformării.

Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup, potrivit AFP.

Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.

Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.

Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.

Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.

Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, trage un semnal de alarmă: Trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi faţă de natură

Publicat

in

Trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi faţă de natură şi să încercăm să reducem la maximum impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător, a transmis luni ministrul Mediului, Tanczos Barna.

”Nu putem da timpul înapoi pentru a stopa degradarea ecosistemelor, dar putem fi generaţia care ajută natura să se însănătoşească! Trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi ne comportăm zi de zi faţă de natură şi să încercăm să reducem la maximum impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător”, spune ministrul într-o postare pe Facebook.

El arată că ”avem obligaţia de a investi în protejarea şi refacerea ecosistemelor, iar şcoala are rolul de a educa, de a pregăti viitori adulţi activi, responsabili cu mediul înconjurător şi implicaţi în acţiuni pentru binele Planetei”.

”Educaţia pentru mediu este o provocare care presupune solidaritate, empatie şi responsabilitate. Este un ţel pe care merită să ni-l asumăm şi să-l urmărim prin tot ceea ce facem, în casele, birourile, în şcolile şi comunităţile noastre. Vă felicit pe toţi cei care sărbătoriţi Ziua Mondială a Mediului prin acţiuni interesante, dar mai ales pe cei pentru care Ziua Mediului este în fiecare zi! ”, spune Tanczos Barna.

Ministrul precizează că în acest an, Ziua Mondială a Mediului este axată pe soluţiile împotriva poluării cu plastic.

”Pentru a afla sfaturi utile despre cum puteţi contribui fiecare la reducerea poluării cu plastic, vă îndemn să urmăriţi campania naţională Reciclăm în România”, afirmă ministrul, conform news.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend