Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ministrul Educaţiei, şocat de gestul părinţilor al căror copil s-a aruncat de la etaj într-o şcoală din Bucureşti

Publicat

in

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că în cazul de bullyng de la Timişoara, unde o fată a fost agresată de două colege, consilierul şcolar nu şi-a făcut datoria, şi acuză ”un viciu de organizare”. Ministrul a arătat că un studiu din SUA relevă că 20 la sută dintre elevi sunt supuşi bullyngului.

”Consilierul, din păcate, am raportul ISJ Timiş, nu şi-a făcut datoria, în mod evident. Consilierul şcolar nu este subordonat nici directorului, nici inspectorului, nici ministreului, este de sine stătător. El nu anunţă orarul, când vine în şcoală să consilieze, îl anunţă doar la CJRAE (Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională), deci este vorba şi despre un viciu de organizare. CJRAE sunt nişte instituţii cu un rol de a asigura coordonarea procesului de consiliere la nivel judeţean. Sunt instituţii care trebuie să existe, însă modul de organizare trebuie regândit”, a declarat Sorin Cîmpeanu, la Digi 24, marţi seară, referitor la cazul din Timişoara.

Ministrul Educaţiei a mai precizat că este greu ca aceşti consilieri să îşi facă treaba pentru că sunt depăşiţi numeric de elevi.

Cîmpeanu s-a referit şi la cazul de bullyng din Capitală, unde un elev a sărit pe fereastra unităţii de învăţământ, de la etajul întâi.

”E şi greu să îşi facă treaba pentru că sunt 2.500 de consilieri la 3 milioane de elevi. Din păcate vorbim de cele două cazuri, Timişoara şi Bucureşti – George Bacovia, unde consilierea exista. În alte şcoli nu există. În George Bacovia sunt 26 de copii cu cerinţe educaţionale speciale. Consilierul era în şcoală, dar ultima evaluare pe care a făcut-o a fost din anul 2018 în care am văzut un desen în care acel copil pur şi simplu cerea ajutor. Deci acel copil care are acum 12 ani, atunci avea 9 ani. Cred eu că trebuia să dea de gândit consilierului. Am primit mărturii de la elevi şi părinţi care pe mine m-au convins că acele lucruri se întâmplă de mult timp şi atunci când bullyngul se întâmplă de mult într-o şcoală şi consilierul şcolar şi profesorii şi directorul nu spun că nu vor, nu reuşesc să înţeleagă şi să ia măsuri pentru a diminua acest fenomen, nu pot să fii decât trist şi să iei măsurile care se impun”, a declarat Cîmpeanu.

„Cazul de la ‘George Bacovia’ nu a fost semnalat de către părinți. Mai mult decât atât, părinții nu au depus o sesizare. Am încercat astăzi să-i contactez și să îi invit la o discuție. Nu au răspuns. Am primit, însă, un mail pe care mi-e greu să-l cataloghez în care mi se spune că n-au niciun fel de… părinții copilului care s-a aruncat de la fereastră. Mi-au scris că directorul, profesorii și-au făcut datoria, dirigintele… nu au niciun fel de problemă cu chestia asta”, a mai afirmat ministrul Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu a adăugat că un responsabil în educaţie a catalogat drept o joacă faptul că acel elev a sărit pe fereastră.

”Cred că este nevoie de mai multă educaţie şi în beneficiul elevilor şi în cel al profesorilor şi părinţilor. Am văzut cum un responsabil în educaţie cataloghează drept o simplă joacă faptul că un elev s-a aruncat de pe fereastră de la etajul întâi. Deci sunt mai mulţi acre au această predispoziţie şi când văd umilinţele la care sunt supuşi alţi elevi, nu le acordă atenţia cuvenită. Nu este nici obişnuit şi nici măcar joacă”, a declarat Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a mai precizat că în SUA, 20 la sută dintre elevi sunt supuşi bullyngului, dar că în România nu există un astfel de studiu realist.

”Vedem un studiu din SUA care arată că 20% dintre elevi sunt supuşi bullyngului în SUA. Deşi colaborarea este bună şi vreau să evidenţiez colaborarea cu Salvaţi Copiii care de mai mult timp fac tot ce pot pentru sensibilizare la acest fenomen. Nu cred că avem un studiu care să redea fidel realitatea pentru a ştii cât de adânc trebuie să acţionăm cu măsuri anti-bullyng (…) Aceste comportamente au fost amplificate pe timp de criză”, a declarat Cîmpeanu.

Ministrul Cîmpeanu a mai declarat că în cazul din Capitală vor fi luate măsurile care se impun în urma raportului Corpului de Control.

”Vom lua măsurile care se impun, aştept rezultatul asumat al Corpului de Control şi dacă una de concluzii va fi sesizarea altor organe, precum Protecţia Copilului, aşa vom face”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

La Bucureşti, un elev de 12 ani s-a aruncat pe fereastră, de la etajul întâi, după ce a fost supus bullyngului. Acesta a fost transportat de urgenţă la spital şi din fericire a scăpat cu leziuni minore. Gestul copilului a fost catalogat de fostul şef al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, Ionel Puşcaş, drept ”o joacă obişnuită”.

La Timişoara, o fată de la Liceul Alimentar a fost supusă bullyngului de două colege de clasă, iar momentul a fost filmat de un băiat. Inspectoratul Şcolar Timiş a dispus demiterea conducerii unităţii de învăţământ.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scandalul secțiilor de politie chineze clandestine din străinătate continuă. Doar în Italia ar fi 48 și restul în Croația, Serbia și România/ MAI neagă un acord

Publicat

in

De

Pe plan mondial Italia e gazda celui mai mare număr de „secții de poliție” chinezești informale, conform raportului publicat de o organizație spaniolă pentru drepturile omului.

Safeguard Defenders a declarat luni că a identificat încă 48 de secții, din care 11 în Italia, iar altele în Croația, Serbia și România, dar și în alte țări.

Conform raportului, cooperarea guvernului italian cu guvernul central chinez a dus în mod direct la înființarea acestor secții în 2016, relatează Politico preluat de Rador.

„Un acord bilateral încheiat în 2015 de Ministerul Securității Publice, privind patrule comune de poliție cu guvernul italian, pare să fi contribuit direct la înființarea ulterioară a unor secții «pilot» europene la Milano în 2016 (de către poliția din Wenzhou) și în 2018 (de către poliția din Qingtian)”, afirmă raportul.

În Italia trăiesc 330.000 de cetățeni chinezi, conform cifrelor din 2021 ale Istat, biroul național de statistică. Secțiile din Italia se află la Roma, Milano, Bolzano, Veneția, Florența, Prato – orășel de lângă Florența în care locuiesc cei mai mulți imigranți chinezi per capita din Italia – și în Sicilia.

Noile descoperiri survin după ce Safeguard Defenders a mai publicat un raport, în septembrie, privind stațiile de poliție ale Chinei din străinătate. Acel raport a deconspirat 54 de secții din întreaga lume, dar în principal din Europa. Noile date aduc numărul total al acestor secții la peste 100.

Secțiile oferă teoretic servicii administrative, dar sunt implicate și în „activități polițienești sub acoperire și ilegale”, conform primului raport.

Așa-zisele secții de poliție din străinătate le oferă servicii diplomatice cetățenilor chinezi, cum ar fi schimbarea permisului de șofer – dar ele încearcă totodată să-i reducă la tăcere pe dizidenții chinezi din Europa.

Pe lângă operațiuni deja deconspirate din Spania și Serbia, cel puțin o operațiune de „convingere de a se repatria” a fost efectuată de secția Wenzhou din Paris. Safeguard Defenders a declarat în noul raport că acest lucru „contrazice declarațiile autorităților RPC cum că stațiile nu oferă decât «servicii administrative»”.

Mai multe țări, între care Germania, Olanda și Canada, au demarat anchete privind chestiunea, dar altele, precum Italia, au fost reticente să investigheze până acum.

„Până acum, în ciuda faptului că are pe teritoriul său cele mai multe avanposturi de legătură, guvernul italian e printre foarte puținele țări europene care nu au anunțat încă public o anchetă privind Secțiile de Poliție Chinezești din Străinătate și nici nu le-a declarat ilegale”, se afirmă în raport.

Politico a contactat guvernul italian pentru o reacție.

_

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat luni că nu există un acord semnat cu autorităţile din Republica Populară Chineză care să permită înfiinţarea unor „secţii de poliţie ilegale”, după ce în spaţiul public au apărut informaţii pe această temă, relatează Agerpres.

Potrivit Biroului de presă al MAI, toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competenţă al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislaţia internă a României şi pe cea internaţională.

„Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfăşoară constant, conform competenţelor, activităţi pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfăşurate activităţi care să aducă atingere siguranţei naţionale, ordinii publice şi drepturilor cetăţenilor”, arată sursa citată.

Beijingul a înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție în străinătate, pe tot mapamondul, pentru a monitoriza, hărțui și, uneori, a repatria cetățenii chinezi aflați în exil, folosindu-se de acorduri bilaterale de securitate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o largă prezență internațională, susține un nou raport pus la dispoziție exclusiv pentru CNN preluat de Rador.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Uniunea Europeană sfidează sau imploră Rusia? De ce cartelul cumpărătorilor nu funcționează niciodată (analiza)

Publicat

in

De

Cartelul cumpărătorilor aproape nu funcționează niciodată. Poate că specialiștii în economie ne pot da numeroase exemple, dar majoritatea acestora sunt excepții. Răspunsul pe care comercianții noștri îl dau atunci când îi sfidăm și spunem „Dacă nu-mi dai la prețul ăsta, nu cumpăr” este valabil și pentru piața internațională de petrol. „Atunci nu cumpăra! Oricum se va găsi alt cumpărător!”, susține Milliyet preluat de Rador.

Vânzătorul este în poziția de monopol întreg sau monopol pe jumătate.

Exemplu: Ţările Uniunii Europene și țările G7 au anunțat Rusia că vor plăti 60 dolari/baril și că acesta este ultimul preț.

Răspunsul purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost următorul:

„Analizăm situația. S-au făcut unele pregătiri pentru un anunț privind plafonarea prețului. Dar noi nu vom accepta această plafonare. După ce se finalizează analizele, vom anunța ce acțiuni se vor întreprinde.”

Ceea ce rămâne după ce curățăm textul de subtilitățile diplomatice este identic cu stilul din Marele Bazar (din Istanbul-n.trad.) „Dacă nu vrei, nu cumpăra!” Şi totuși se întrevede o negociere: „Nu. Se poate la prețul ăsta?”.

În lume, prețul celui mai ieftin petrol este de 74 dolari/baril, iar al celui mai scump este 85 dolari/baril. În această situație, Uniunea Europeană propune Rusiei o reduce cu 25 dolari/barilul de petrol. Este Rusia obligată să accepte acest lucru? Din G7 mai fac parte și Canada, și Marea Britanie, care nu sunt nici membre UE. Aceste două țări au interzis de mult importurile de petrol din Rusia. Deci, aici vorbim numai de țările membre ale Uniunii Europene. Trei dintre cele 28 de țări membre, Polonia, Estonia și Lituania, susțin nu numai plafonarea prețului petrolului din Rusia, ci interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc. Sunt cunoscute țările care vor suferi cel mai mult în cazul în care nu se va importa petrol din Rusia: Germania, Franța, Italia și Spania. Oricât ar fi ele țări membre ale Uniunii Europene, unele țări din fostul „Bloc de Est” speră că vor importa atât gaze naturale, cât și petrol din Rusia.

Săptămâna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, care și-a început vizita în SUA ca un șoim și a încheiat-o ca un mielușel, i-a solicitat președintelui Biden schimbări în pachetul de luptă împotriva inflației, pe care a caracterizat-o ca fiind „super agresivă”, dar în locul unui răspuns pozitiv a primit o lecție de economie! Fusese avansată ideea că în interiorul G7 Macron se opusese cererii de plafonare a prețului petrolului, dar în cadrul acestei vizite el a cerut altceva, ceva ce ar fi rezolvat și problema prețului petrolului, adică încheierea războiului din Ucraina ca rezultat al întâlnirii lui Biden cu Putin.

Răspunsul lui Biden la această solicitare a fost foarte dur: Putin să încheie războiul și ne vom întâlni!

Europa este într-o situație ingrată. Chiar dacă exista posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să negocieze oferta de preț de 60 dolari/baril, acum se pare că nu mai există nicio șansă de negociere într-un mod deschis, care să se desfășoare în fața opiniei publice mondiale. În imaginile care vin din capitalele europene vedem elevi care stau în sălile de clasă cu paltoanele pe ei, parlamentari care zâmbesc cu fularele înfășurate în jurul gâtului. Însă petrolul nu se folosește numai pentru încălzirea școlilor, a caselor. Dacă Europa nu se va putea aproviziona cu petrol rusesc cum se va învârti roata economiei?

Trecând peste faptul că Statele Unite vor trimite noi rachete și alte milioane /de dolari/, pentru a da o șansă instaurării păcii în Ucraina, diplomația europeană trebuie să se pună pe treabă. (Articol de Hakkı Öcal)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend