Ministerul Apărării rus a anunţat, duminică, că a folosit arme de înaltă precizie pentru a lovi centre de antrenament ale armatei ucrainene în trei regiuni, Cernihiv, Jîtomîr şi Lviv, din Ucraina, au informat agenţiile de presă ruse, citate de Reuters şi France Presse.

Ministerul a precizat că a lovit trei centre de antrenament militar în nordul şi vestul Ucrainei, inclusiv unul situat în apropiere de graniţa cu Polonia, cu câteva zile înaintea unui summit al NATO din care face parte Varşovia.

Duminică mai devreme, Ucraina a anunţat că rachete ruseşti au lovit capitala ucraineană Kiev.

„Forţele armate ale Federaţiei Ruse au efectuat o lovitură masivă asupra teritoriului centrelor de antrenament ale forţelor terestre, trupelor de asalt aerian din cadrul forţelor armate ale Ucrainei cu arme de înaltă precizie şi rachete (de croazieră) Kalibr”, a declarat duminică jurnaliştilor reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, general-locotenent Igor Konaşenkov, citat de agenţia oficială de presă TASS.

Printre ţintele vizate se numără un centru de pregătire militară al forţelor ucrainene în districtul Starîci din regiunea Lviv, la aproximativ treizeci de kilometri de graniţa poloneză.

Celelalte două centre de antrenament ucrainene vizate se află în regiunea Jîtomîr (centru-vest) şi în regiunea Cernihiv (nord).

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus nu a precizat de unde şi când au fost lansate aceste rachete, dar Ucraina a anunţat sâmbătă că Rusia a efectuat lovituri din Belarus, cu care are graniţă la nord. Moscova nu a comentat acest lucru.

După lovituri, mai multe brigăzi ucrainene „şi-au pierdut complet capacităţile de luptă” şi „planurile de a le desfăşura în zonele de luptă au fost dejucate”, a spus Konaşenkov.

Odată cu aceste bombardamente, Rusia reaminteşte încă o dată că este capabilă să lovească în orice punct al teritoriului ucrainean, chiar dacă majoritatea operaţiunilor au loc acum în estul şi sudul acestei ţări, notează AFP.

Autorităţile ucrainene au anunţat de asemenea lovituri ruseşti asupra capitalei Kiev duminică dimineaţă, dar Konaşenkov nu a menţionat acest lucru.

La rândul său, guvernatorul regional ucrainean Oleksandr Skiciko a anunţat duminică pe aplicaţia de mesagerie Telegram că au fost auzite explozii în oraşul Cerkasî din centrul Ucrainei.

El nu a dat mai multe detalii. Cerkasî a fost în mare parte neatins de bombardamente de când Rusia a invadat Ucraina în
februarie, notează Reuters.

Aceste lovituri ruseşti au loc în timp ce s-a deschis summitul G7 duminică în Germania şi o reuniune a NATO urmează să înceapă marţi în Spania.

Ofensiva rusă în Ucraina, care a început la sfârşitul lunii februarie, a tensionat puternic relaţiile dintre Moscova şi ţările occidentale, informeaz agerpres.ro

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a transmis duminică, de Ziua Drapelului Naţional, un mesaj de apreciere pentru toţi cei care îşi servesc ţara, în special pentru militarii care îndeplinesc misiuni în ţară sau peste hotare, îndemnându-i pe toţi românii să arboreze cu mândrie tricolorul.

„În astfel de momente, în care securitatea ţării, a regiunii, a continentului şi a lumii întregi este ameninţată de provocări fără precedent, transmit tuturor celor care îşi servesc ţara sub drapel, în special militarilor aflaţi, astăzi, în misiuni în ţară ori peste hotare, precum şi celor care se află în rezervă ori retragere, dar gata oricând să-şi facă datoria, gânduri bune, de recunoştinţă şi apreciere. De Ziua Drapelului Naţional, care este o sărbătoare a noastră, a tuturor, îi îndemn pe toţi compatrioţii noştri care simt şi trăiesc româneşte, oriunde s-ar afla, să arboreze cu mândrie tricolorul românesc!”, declară Dîncu, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Apărării.

Ministrul Apărării aminteşte faptul că duminică se împlinesc 174 de ani de când Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti stabilea, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848, drept drapel flamura în culori – albastru, galben, roşu, pe care era înscrisă deviza revoluţionară „Libertate, Dreptate, Frăţie”.

„Alegerea drapelului în aceste culori ca simbol naţional nu fusese întâmplătoare. Cele trei culori au fost folosite de români, pe flamurile de luptă, ori în alte ocazii, cu mult înaintea veacului revoluţionar. Tocmai de aceea, pandurii lui Tudor l-au folosit la 1821, iar la 1848, în vâltoarea revoluţiei care a cuprins aproape întreaga Europă, paşoptiştii români aflaţi la Paris se identificau vizual prin drapelul albastru, galben şi roşu. Deşi guvernul revoluţionar provizoriu de la Bucureşti nu avea să supravieţuiască pentru multă vreme, drapelul tricolor adoptat de acesta prin chiar primul său decret avea să se impună pentru totdeauna drept simbol al tuturor românilor, uniţi în jurul său cu dragoste de ţară, mândrie, dorinţă de unitate şi independenţă.

În anii care au urmat, tricolorul românesc a fost purtat spre redutele Plevnei, Griviţei şi Smârdanului de bravii luptători de la 1877-1878, de unde, încărcaţi de glorie, au vestit lumii că Ţara Românilor este liberă şi independentă”, spune Dîncu.

„Steagul e tot de-odată, trecutul, prezentul şi viitorul ţării; întreaga istorie a României! Într-un cuvânt, steagul reprezintă toate datoriile şi toate virtuţile militare care se cuprind în acele două cuvinte săpate pe vulturii români: Onoare şi Patrie!’, spunea domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în 1863, la înmânarea primelor drapele de luptă unităţilor militare ale Principatelor Unite.

„Militarii români au purtat întotdeauna cu mândrie însemnele drapelului naţional, văzând în acesta, aşa cum spunea tot Alexandru Ioan Cuza, întreaga naţiune, Patria pentru care nu au ezitat să se sacrifice. Tuturor eroilor căzuţi sub faldurile drapelului tricolor, ştiuţi ori neştiuţi, care îşi dorm somnul de veci în pământ românesc sau în alte colţuri ale lumii unde s-au purtat bătălii, le datorăm respect şi veşnică amintire. Armata noastră, care îşi croieşte, cu impetuozitate, drum către modernitate, reprezintă pavăza naţiunii noastre. Încrederea românilor în puterea de sacrificiu a militarilor noştri a fost şi va rămâne întotdeauna un imbold pentru fiecare ostaş de a-şi oţeli braţul şi a-şi desăvârşi priceperea, astfel încât chemarea ţării sub drapel să îl găsească întotdeauna pregătit să îşi facă datoria, chiar cu preţul vieţii”, adaugă ministrul Apărării, informează agerpres.ro