Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Ministrul Bogdan Aurescu: ‘Dacă președintele Putin a sperat să ne divizeze, a eșuat. Deciziile istorice adoptate în aceste zile la summit-ul NATO de la Madrid reflectă un mesaj clar în ce priveşte securitatea Mării Negre’

Publicat

in

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat vineri, în cadrul mesei rotunde „Black Sea Security Summit”, că în faţa agresiunii ruse coordonarea transatlantică a fost una „impecabilă şi trebuie să continue să fie astfel”.

Conform ministrului, formatul Bucureşti 9, lansat de preşedintele Klaus Iohannis şi omologul polonez Andrzej Duda, „a adus o valoare adăugată clară, în acest context, asigurând abordări coordonate şi coerente” printre cei nouă aliaţi de pe Flancul estic, dar şi la nivel transatlantic.

„Dacă preşedintele Putin a sperat să ne divizeze, a eşuat. Dimpotrivă, am demonstrat contrariul: există un impuls şi un angajament reînnoit pentru a consolida rezilienţa strategică a Europei, cu sprijinul Statelor Unite. Consiliul European a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de state candidate şi a recunoscut perspectivele europene ale Georgiei. Finlanda şi Suedia au început procesul de aderare la NATO şi noi trebuie să vedem că deciziile de a consolida postura de apărare şi descurajare sunt foarte relevante pentru noi toţi”, a spus Aurescu.

Ministrul a reamintit că România este statul membru NATO şi UE care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina. În acest sens, a precizat că ţara noastră este conştientă de „ameninţările cu care se confruntă spaţiul euro-atlantic, ca o consecinţă a războiului ilegal declanşat de Rusia” împotriva Ucrainei.

„Nu există ape care să aparţină statelor aliate şi care să fie ameninţate de Rusia aşa cum sunt apele româneşti de la Marea Neagră, aici în Constanţa. De-a lungul coastei Mării Negre se află prima linie de apărare pentru comunitatea euro-atlantică, precum şi prima linie de susţinere pentru partenerii noştri din Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. România a avertizat în mod constant în legătură cu ameninţarea pe care o reprezintă Rusia, în Marea Neagră, după anexarea ilegală a Crimeei. (…) Comunitatea euro-atlantică a ajuns la concluzia că, sub conducerea preşedintelui Putin, Rusia nu este partenerul de încredere, constructiv sau, cel puţin, predictibil pe care îl dorim”, a spus Aurescu.

Potrivit lui Aurescu, noul concept strategic adoptat în urmă cu două zile la Madrid prevede că Rusia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru securitatea euro-atlantică.

„Războiul din Ucraina a schimbat fundamental parametrii de securitate cu care lucrăm, dar comunitatea euro-atlantică a reacţionat în mod puternic şi unitar, iar aceasta este forţa noastră şi principalul nostru avantaj. Suntem mai uniţi ca niciodată în a ne apăra cetăţenii, teritoriile şi valorile şi ordinea internaţională bazată pe reguli. România este un partener şi un aliat de încredere şi activ. Deciziile istorice adoptate în aceste zile la summit-ul NATO de la Madrid reflectă un mesaj clar în ce priveşte securitatea Mării Negre”, a precizat ministrul.

Bogdan Aurescu a declarat că susţinerea faţă de Ucraina trebuie să crească din punct de vedere cantitativ, dar şi al complexităţii. El a reamintit că ţara noastră a ajutat Ucraina încă din prima zi a agresiunii, susţinând peste 1,4 milioane de cetăţeni care au trecut frontiera.

„România este implicată activ în facilitarea tranzitului exporturilor ucrainene şi în a acţiona ca un hub pentru cerealele sale. Lucrăm pentru a găsi cele mai bune soluţii, pentru a înlesni tranzitul aici, la portul Constanţa, dar şi în porturile de la Dunăre, precum şi pe căile ferate. România face apel la implicarea tuturor actorilor relevanţi, în vederea unei coaliţii care să susţină eforturile internaţionale pentru crearea de coridoare albastre, asigurând transportul maritim, în siguranţă, la Marea Neagră”, a spus el.

Totodată, Aurescu a precizat că decizia anunţată de către preşedintele Joe Biden de a consolida prezenţa militară americană în România reprezintă un „semnal puternic al angajamentului SUA faţă de securitatea regională şi aliată”.

El a reamintit că în urmă cu 25 de ani România şi Statele Unite au încheiat un parteneriat strategic, menit să consolideze relaţiile bilaterale, cu accent pe cooperarea în domeniul securităţii şi integrarea euro-atlantică a României.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, co-prezidează alături de senatorul american Roger Wicker, masa rotundă „Black Sea Security Summit”, organizată de Comisia Congresului SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa, informează agerpres.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Ministrul Petre Daea, despre suma alocată fermierilor români afectați de afluxul cerealelor ieftine din Ucraina: ‘Este o sumă derizorie’

Publicat

in

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat  că suma de 10 milioane de euro alocată României pentru spijinirea fermierilor afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina este derizorie

Ministrul Agriculturii a precizat că a cerut comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, reanalizarea formulei de calcul.

Este o sumă derizorie”

Am susţinut la Consiliu, în discuţia cu comisarul european pe agricultură, că suma este mică pentru România. Este o sumă derizorie. Acesta ne-a explicat constrângerile pe care le are, justificând că decizia Comisiei a fost să acorde doar 56 de milioane de euro din rezerva totală de criză de 450 de milioane de euro.

O sumă foarte mică pentru nevoile celor şase ţări, dar din care doar trei au primit. Ungaria, Cehia şi Slovacia nu au primit niciun cent. Deocamdată acestea sunt sumele. Însă eu am solicitat să revizuiască formula de calcul şi s-a convenit că se va analiza împreună cu experţii români stabiliţi încă din data de 26 septembrie 2022, în frunte cu Achim Irimescu de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană”, a precizat Petre Daea.

Oficialul MADR susţine că aceasta a fost propunerea discutată luni, 20 martie, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit, propunere care va fi înaintată celor 27 de state membre pentru aprobare în cadrul unei reuniuni tehnice din 30 martie 2023.

”Dacă primim 10 milioane de euro mai putem da încă 10 milioane de euro de la bugetul de stat”

Teoretic nu este bătută în cuie. Este propunerea lor, e posibil să o revizuiască, dar e posibil să nu o facă. Eu am transmis că nu suntem de acord şi am cerut această revizuire, iar comisarul a aprobat. Sper ca, începând de astăzi şi în zilele următoare, să se lucreze la analiza obiectivă. Decizia finală se va lua până pe 30 martie, dar indiferent de suma care va veni de la Comisie, statul membru are posibilitatea, prin fondurile proprii, să aloce pe acest mecanism de sprijin o sumă echivalentă cu cea primită. Deci, dacă primim 10 milioane de euro mai putem da încă 10 milioane de euro de la bugetul de stat„, a adăugat şeful MADR.

Acesta a precizat că a fost primul ministru din Consiliul de Miniştri care a ridicat problema activării rezervei de criză la întâlnirea pe care a avut-o cu comisarul pentru Agricultură pe 26 septembrie.

Comisarul a asigurat că va activa rezerva de criză”

I-am explicat care sunt consecinţele războiului din Ucraina privind cerealele importate în România, afectând grav fermierii români care n-au putut să valorifice producţia obţinută şi menţinerea pe stoc a cerealelor şi lipsa de lichidităţi pentru executarea lucrărilor specifice.

Lunar, din octombrie 2022 am ridicat această problemă la Consiliul de Miniştri. În luna ianuarie, la reuniunea Consiliului, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, am prezentat o informare cu privire la situaţia pe care o au fermierii din ţările aflate în proximitatea conflictului. Comisarul a asigurat că va activa rezerva de criză, prezentând în mod special situaţia extrem de dificilă din România„, a arătat Petre Daea.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, în valoare totală de 56,3 milioane de euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”.

Astfel, a fost propusă alocarea unei sume de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 de milioane de euro Bulgariei, iar României 10,05 milioane de euro. În plus, CE autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Săptămâna trecută, mai multe organizaţii ale fermierilor au solicitat un mecanism real de sprijin al fermierilor, în urma tranzitului cerealelor din Ucraina, în condiţiile în care suma de 10 milioane de euro, compensaţia de la Comisie, nu acoperă prejudiciul cauzat. „Fermierii români refuză aceste sume derizorii, în semn de protest„, au susţinut reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro.

În replică, ministrul Agriculturii a transmis că nu poate refuza niciun cent de la Comisia Europeană, pentru că „orice ban adus în ţară este binevenit„, chiar dacă sunt nemulţumiri pentru că suma este foarte mică.

„În condiţiile în care eu lupt pentru fiecare cent de la Uniunea Europeană, cum să renunţ la o sumă, fie şi ea foarte mică? Orice ban adus în ţară este binevenit, alţii n-au adus niciun cent. Sigur, este o nemulţumire. Dar, repet, orice ban adus în ţară în sprijinul fermierilor este binevenit„, a punctat şeful de la Agricultură.

De asemenea, Daea a subliniat că întâlnirea cu comisarul a fost una a „responsabilităţii şi atitudinii corecte”, reiterând că nu a întârziat niciodată în privinţa transmiterii documentelor aşa cum a fost acuzat în ultima perioadă în spaţiul public, mai ales că demersurile pentru acest sprijin au început încă din luna septembrie a anului trecut.

Toţi au plecat nemulţumiţi”

A fost o întâlnire a responsabilităţii şi atitudinii corecte pe care ministrul Agriculturii a avut-o tot timpul în dialog cu Comisia Europeană. N-am întârziat niciodată în în privinţa transmiterii documentelor, pentru că am văzut foarte multe interpretări, inclusiv că nu am negociat. Nu a fost nicio negociere până acum. Am discutat în septembrie, am intervenit în fiecare lună, în octombrie, în noiembrie, în decembrie şi în ianuarie, doar în februarie nu s-a ţinut Consiliu şi acum am avut aceeaşi intervenţie, socotind că e nevoie de un sprijin mai mare.

Toţi au plecat nemulţumiţi, întrucât sumele sunt mici faţă de situaţia concretă pentru fiecare ţară în parte, iar trei dintre aceste ţări n-au primit niciun cent. Repet, i-am spus comisarului că e greşită formula de calcul, care ascunde adevărul şi deformează realitatea, motiv pentru care i-am solicitat să revizuiască împreună cu experţii români aşa cum am stabilit în data de 26 septembrie„, a adăugat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, oficialul român a transmis că ajutorul de la Comisia Europeană va fi dat numai fermierilor care au produs cereale şi le au pe stoc, nu şi comercianţilor.

Vreau să transmit că sprijinul în bani de la Uniunea Europeană şi cu cel din ţară se vor acorda numai fermierilor care au produs cereale şi le au pe stoc. Doar fermierul care a produs cereale şi le are pe stoc, în niciun caz comercianţilor„, a adăugat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ce se întâmplă cu piața asigurărilor? Ministrul Adrian Câciu: ‘Este o măsură cu care să venim pe o perioadă de șase luni pentru a proteja consumatorii’

Publicat

in

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a precizat că Executivul va aproba cel mai târziu săptămâna viitoare hotărârea cu privire la asigurări.

Ministrul de Finanţe a fost întrebat dacă este o măsură sustenabilă cea propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca toate companiile de asigurări să revină la preţurile din martie 2022.

Guvernul este pus în situaţia de a lua o măsură pentru a proteja consumatorii”

„Este o măsură cu care să venim pe o perioadă de şase luni, aşa înţeleg, pentru a proteja consumatorii. Astăzi a venit proiectul, eu am fost într-o şedinţă, acum înţeleg că a venit proiectul de la ASF. Detaliile vi le pot da de mâine încolo. Răspunsurile trebuie să le dea totuşi cei de la ASF. Guvernul este pus în situaţia de a lua o măsură pentru a proteja consumatorii. (…)

ASF trebuie să vină cu un plan de acţiune”

Nu va fi ordonanţă, va fi hotărâre de Guvern şi eu cred că cel mai târziu săptămâna viitoare va fi aprobată de Guvern. (…) Hotărârea de Guvern vine să protejeze consumatorul pe o perioadă de timp în care ASF trebuie să vină cu un plan de acţiune, astfel încât la finalul acestei intervenţii piaţa să funcţioneze în beneficiul consumatorului”, a spus Câciu.

El a adăugat că intervenţia Guvernului trebuie însoţită de un plan de acţiuni al Autorităţii de Supraveghere Financiară pe care să îl înainteze Parlamentului, pentru întărirea legislaţiei în materie de asigurări, conform agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend