Ministerul Justiţiei (MJ) precizează că nu poate majora prin ordin salariile şi pensiile, în domeniu fiind operate modificări doar în urma unor decizii definitive ale instanţelor. „Soluţia pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării în sistemul judiciar”, arată reprezentanţii ministerului.

„MJ nu a majorat şi nu poate majora prin ordin ministerial salariile şi pensiile. Salariile şi pensiile în plată sunt stabilite prin legi adoptate succesiv în ultimii 10 ani. Din păcate, aceste legi sunt necorelate şi au dat naştere la numeroase litigii între salariaţi din multe familii ocupaţionale şi Guvern, inclusiv în domeniul Justiţiei. Consecinţa acestor necorelări a fost apariţia a sute de decizii definitive pronunţate instanţe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupaţională Justiţie”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni seară, de Ministerul Justiţiei, informează NEWS.RO, cu privire la VRS (valoarea de referinţă sectorială) 605.

Conform sursei citate, inclusiv Curtea Constituţională a fost sesizată şi s-a pronunţat în acest sens.

„MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătoreşti definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună ştiinţă a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege. Aceste hotărâri definitive, făcând aplicarea legilor în vigoare, au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari şi terţiari aplicarea legilor aşa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale ICCJ şi ale CCR. La rândul lor, instanţele nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative”, adaugă reprezentanţii ministerului.

MJ precizează că a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalităţi, cheltuieli judiciare şi de executare silită.

Conform sursei citate, fondurile alocate au fost de aproximativ 80 de milioane. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane.

„Soluţia pentru rezolvarea problemei este o lege a salarizării în sistemul judiciar, a puterii judecătoreşti”, a adăugat Ministerul Justiţiei.

Reprezentanţii ministeului au arătat că OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupaţional justiţie un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupaţională, respectiv la serviciile de probaţiune.

„Această prevedere a condus la declanşarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeaşi familie ocupaţională, Justiţie, sunt greşit calculate”, au adăugat aceştia.

Potrivit MJ, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794/2016 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 şi s-a reţinut că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică”. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupaţională Justiţie.

De asemenea, arată reprezentanţii ministerului, prin Decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar. Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia, „analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale Justiţie şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”.

Ce spune ministrul Cătălin Predoiu

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit TV, despre majorările de salarii şi pensii din justiţie, că ”avem de lucrat la calitatea legiferării”, el precizând că ministerul nu majorează salariile ci este vorba despre legi care au fost date de-a lungul timpului şi care au produs mii de procese în sistem. Ministrul a arătat că este nevoie să se uniformizele modul în care este aplicată legea, la toate categoriile, fiind nevoie de o lege a salarizării unitare în sistemul judiciar, şi a explicat că diferenţele apărute în pensiile magistraţilor au ca explicaţie tot această necorelare legislativă. ”E un carusel care nu se mai termină, cineva trebuia să spună stop, dacă e ceva de corectat, trebuie făcut prin lege”, a arătat Predoiu.

”Ministerul Justiţiei nu a majorat şi nu poate majora salariile şi pensiile în plată”, a spus ministrul, precizând că este majorări sunt prevăzute în legi adoptate de-a lungul anilor, care cuprind necorelări care au declanşat un val de procese între o parte dintre angajaţi şi Guvern, respectiv Ministerul Justiţiei.

Cătălin Predoiu a arătat că este vorba de sute sau chiar mii de decizii ale instanţelor, inclusiv la nivelul ÎCCJ, care au corelat legile de salarizare, şi care ”sunt obligatorii, ele stabilind corelaţiile pe care legea ar trebui să le facă între clase şi subclase”.

De unde a plecat problema

Ministrul a arătat că problema a plecat de la o Ordonanţă de Urgenţă din 2016, care a stabilit un nou sistem de referinţă sectorială pentru o subclasă, şi anume sistemul de probaţiuni, iar această majorare de 20% a produs un val de procese care s-au produs de-a lungul anilor.

El a mai afirmat că CCR a stabilit că venitul de referinţă sectorial trebuie aplicat tuturor subclaselor ocupaţionale din justiţie, iar ceea ce a făcut ministerul a fost să aplice corect legea.

Care este soluția

Potrivit ministrului, este nevoie de o lege a salarizării unitară.

”Cu fiecare zi în care nu intervenim, acest proces se poate propaga”, a spus Predoiu, arătând că este nevoie să se uniformizele modul în care este aplicată legea, la toate categoriile.

”Am propus şi voi veni în Guvern cu un memorandum care să reglemetze această situaţie. (..) Nu este singura anomalie din sistem, am primit peste o mie de memorii de la instanţe, de la grefieri, de la asociaţiile magistraţilor”, a arătat Predoiu, precizând că ”fenomenul începe în anii 2002 -2003.

Ministrul a criticat şi afirmaţiile potrivit cărora magistraţii ar fi de vină pentru această situaţia sau că sunt lacomi. ”Este o concluzie superficială, concluzia este că legea trebuie aplicată pentru toată lumea. E un carusel care nu se mai termină, cineva trebuia să spună stop, dacă e ceva de corectat, trebuie făcut prin lege”.

Cătălin Predoiu a declarat că aici este vorba şi despre ”calitatea legiferării” şi a menţionat că în Parlament ”avem de lucrat la calitatea legiferării”.

”Când din Parlament ies legi necorelate, apare calea pentru procese şi tensiuni inerente între categorii de salariaţi”, a spus el.

Predoiu a mai afirmat că şi în cazul pensiilor din sistemul de justiţie, care sunt pensii ocupaţionale, s-a ajuns la situaţii de pensii în plată mai mari decât salariul, tot din cauza calculului acestor algoritmi”.