Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ministerul Justiției are proiect de lege pentru continuarea unor măsuri din stare de alertă: S-au dovedit eficiente

Publicat

in

Ministerul Justiției a anunțat miercuri că a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege care are ca obiectiv valorificarea adaptată a unor măsuri legislative dovedite benefice pe perioada stării de alertă pentru simplificarea procedurilor judiciare și extrajudiciare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, promovarea acestor măsuri nu urmărește prelungirea elementelor de regim juridic al stării de alertă, ci dimpotrivă scopul proiectului constă în conservarea, momentan pentru o durată determinată, a inovațiilor legislative testate pe durata stării de alertă și a efectelor lor benefice, în perspectiva asigurării unei bune administrări a justiției.

„În urma analizării cadrului normativ aplicabil pe durata stării de alertă, s-a evidențiat faptul că măsurile legislative adoptate și-au atins obiectivele, dovedindu-se benefice pentru bunul mers al justiției și valorificarea drepturilor cetățenilor, fluidizând procedurile și simplificând căile de realizare a drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și persoanelor juridice”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, se estimează că măsurile normative în cauză pot facilita în continuare desfășurarea mai ușoară și mai rapidă a unor proceduri legale, cu impact pozitiv imediat asupra drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și companiilor.

Astfel, s-a apreciat necesară prezervarea unora dintre acestea și ulterior încetării stării de alertă, valorificându-li-se utilitatea și actualitatea practice prin introducerea lor în fondul legislativ comun sau, după caz, prin valorificarea lor adaptată.

„În sfârșit, este avută în vedere verificarea, în continuare, a viabilității măsurilor care concură la digitalizarea actului de justiție, urmărindu-se eventuala lor permanentizare, în forme adaptate în funcție de rezultatele obținute și nevoile reieșite din aplicarea lor. De asemenea, este necesară și asigurarea unui interval temporal suficient de reflecție activă care să asigure premisele unei revizuiri mai extinse a cadrului normativ în domeniul justiției, în vederea realizării extinderii procesului de digitalizare la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și a adoptării și a altor măsuri de modernizare a cadrului normativ în materie, inclusiv prin valorificarea experienței legislative și practice dobândite în perioada stării de alertă”, se mai arată în comunicat.

Măsurile promovate prin proiectul de lege ar urma să fie aplicate pentru o durată determinată, de 1 an.

Proiectul cuprinde în materie procesual-civilă:

– desfășurarea, când este posibil, cu acordul părților, a ședințelor de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii;

– citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare;

– când este cazul, părțile vor fi înștiințate și prin alte mijloace (de exemplu, telefonic sau prin e-mail) despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință;

– și cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin aceste mijloace, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;

– fixarea de către instanță, ținând seama de împrejurări, a unor termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;

– lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte (inclusiv, când este posibil, pentru primul termen de judecată), citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare;

– comunicarea, când este posibil, a actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia;

– tot astfel, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice;

– înștiințarea părților, când este posibil, prin mijloace moderne (de exemplu, telefonic sau prin prin e-mail) despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege;

– transmiterea, când este posibil, prin grija instanței, a ședințelor de judecată publice în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată;

– majorarea la 50.000 lei a pragului valoric de aplicare a procedurii speciale privind cererile cu valoare redusă;

– comunicarea în cursul executării silite, când este posibil, a actelor de procedură în format electronic;

– instituirea îndatoririi instanței de a veghea la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil;

În domeniul insolvenței:

-se propune ca, pe o durată de 1 an de la intrarea în vigoare a legii, inițierea procedurii insolvenței să reprezinte o facultate, iar nu o obligație pentru debitorii ce au ajuns în încetare de plăți, ceea ce le-ar permite acestora să evalueze posibile alternative de redresare a afacerii, fără a fi supuși unei sancțiuni penale pentru întârzierea în îndeplinirea obligației de a cere declararea insolvenței;

-se propune majorarea cu 1 an a termenului inițial de executare a planului de reorganizare, măsură care a fost apreciată ca utilă pe durata stării de alertă și care ar asigura tranziția către soluția identică prevăzută de Proiectul de lege de transpunere a Directivei privind Restructurarea și Insolvența – (UE)2019/1023, aprobat de Guvern și aflat în dezbatere parlamentară, în măsura în care prezenta propunere de reglementare ar intra în vigoare anterior acestuia; în cazul în care legiuitorul, în procedura de adoptare a proiectului de lege de transpunere a directivei menționate, va considera că nu este o soluție ce s-ar impune a fi aplicată cu caracter permanent, prezenta propunere de reglementare prezintă în continuare efect util pentru operatorii economici aflați actualmente în dificultate financiară și care, în contextul special al crizei generate de pandemia Covid-19, sunt obligați să conceapă, în acord cu creditorii lor, soluții de redresare pentru a căror punere în executare este necesară o perioadă mai mare de timp.

În domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative și al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:

-posibilitatea de executare, în anumite condiții și situații expres prevăzute, a măsurii de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta, prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audiovideo;

-executarea măsurii de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea, cu respectarea anumitor măsuri de prevenție și siguranță medicală care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcției Naționale de Probațiune;

-posibilitatea de executare, în anumite condiții și situații expres prevăzute, a obligației persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prin modalități de comunicare audiovideo la distanță;

-pentru corelare cu desfășurarea unor măsuri de supraveghere prun mijloace audio sau audiovideo, a fost prevăzut un temei legal pentru sesizarea instanței de către consilierul de probațiune atunci când constată nerespectarea măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor care revin persoanelor supravegheate în cadrul activităților desfășurate prin mijloace audio sau audiovideo;

-posibilitatea desfășurării, în anumite condiții și situații expres prevăzute, a întrevederii sau întrevederilor dintre consilierul de probațiune și inculpații majori sau minori pentru care organele judiciare au solicitat realizarea referatelor ori rapoartelor de evaluare, prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audiovideo;

-posibilitatea dispunerii unor măsuri sanitare cu caracter preventiv în legătură cu executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, dacă va fi cazul, în vederea prevenirii îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2 și a combaterii apariției unor viitoare focare de COVID – 19 în rândul persoanelor private de libertate.

Proiectul este supus dezbaterii publice pentru un termen de 15 zile calendaristice.

Proiectul nu intră în categoria celor pentru care este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă Ministerul Justiției a anunțat că a solicitat un punct de vedere al acestei instituții. Punctul de vedere transmis de Consiliul Superior al Magistraturii – Comisia nr.1 judecători – „Legislație și cooperare interinstituțională” a fost favorabil, cu observații și propuneri care au fost avute în vedere la finalizarea proiectului.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cum se explică scurgerile de gaze din Nord Stream. Diferitele ipoteze ale sabotajului

Publicat

in

De

Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, o operaţiune cu siguranță complexă dar nicidecum imposibilă pentru o armată competentă. Iar acestea sunt numeroase în zonă, notează miercuri agenția France-Presse.

Bule de gaze naturale formate la suprafata Marii Baltice dupa exploziile la gazoductele Nord StreamFoto: Handout / AFP / Profimedia

Ipoteza unor defecțiuni accidentale simultane părea a fi exclusă miercuri. Dar metoda folosită în acţiunea de sabotaj rămâne necunoscută, la fel şi presupusul autor, ceea ce dă naștere multor teorii.

O zonă supravegheată

Cele trei scurgeri identificate începând de luni în Marea Baltică sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia. O zonă intens supravegheată de decenii.

„În trecut, URSS îşi amplasa pe fundul mării submarine spion cu capacităţi speciale de inginerie”, aminteşte într-o postare pe Twitter analistul naval independent HI Sutton.

Dar între timp statele baltice au trecut de partea NATO. Dar scurgerile s-au produs în apele internaţionale unde fiecare poate circula.

„În prezent, marina rusă dispune de cea mai mare flotă de submarine spion din lume. Ele au baza în Arctica. Acestea ar fi capabile să avarieze o conductă în Marea Baltică”, dă asigurări HI Sutton.

Dar tot el consideră această ipoteză ca fiind „improbabilă”.

Un sabotaj complex

Operaţiunea necesită o intervenţie la o adâncime de 70 de metri. „E ceva greu. Deteriorarea a două gazoducte pe fundul mării este un eveniment important, aşadar un actor statal este probabil” implicat, spune Lion Hirth, profesor la Hertie School din Berlin, excluzând implicit posibilitatea unui simplu act terorist.

Însă o armată competentă ştie cum să-l facă. Zona este „perfect adaptată submarinelor de buzunar”, explică pentru AFP un înalt responsabil militar francez, evocând folosirea fie a unor scafandri de luptă trimişi să plaseze încărcături explozive, fie a unei mine mobile sau a unei drone submarine.

„Drona pleacă dintr-un submarin care poate sta la mai multe mile marine de punctul ţintit. El lansează drona-mină, care navighează cu o viteză de circa zece noduri, aproape de fundul mării”, explică el. „Deci ţinta este fixă şi nu este foarte complicat (să fie lovită)”.

În schimb, ipoteza folosirii unei torpile, armă utilă mai degrabă pentru o ţintă aflată în mişcare, este în opinia sa mai puţin plauzibilă.

Explozia „echivalează cu cea a sute de kilograme de TNT”, precizează responsabilul francez. Institutul norvegian de seismologie NORSAR, specializat în detectarea cutremurelor și exploziilor nucleare, a estimat energia celei de-a doua deflagraţii cu cea produsă de circa 700 de kilograme de TNT.

Operaţiune nerevendicată

Cancelariile occidentale arată cu degetul spre Moscova, care la rândul ei nu exclude „nicio ipoteză” și amintește că gazul care se scurge din conducte îi aparține.

„Marea Baltică este o mare închisă şi nu foarte adâncă, unde aproape fiecare mişcare este observată şi monitorizată de statele riverane şi de navele lor”, afirmă Julian Pawlak, de la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.

Dar sunt „nave şi submarine ce sunt capabile să desfășoare pe ascuns scafandri de luptă ” şi alte vehicule submarine ghidate de la distanţă. Aşadar, nimic nu este imposibil pentru o armată experimentată în arta operaţiunilor clandestine.

„Aceasta se numeşte o operaţiune navală specială. Nu este ceva simplu, dar se face”, confirmă sursa militară franceză. „Pare a fi ceva bine coordonat şi bine pregătit”.

Ar putea dura ceva timp până când adevărul va ieși la iveală în mod credibil. Unii analiști observă în acest sens că mai mulţi actori profită de pe urma ambiguităţii.

Dar atunci cine a făcut-o?

„Rămâne de văzut cine e responsabil de operațiune”, adaugă sursa militară franceză. „Și alte țări au interesul ca această conductă să nu mai poată funcționa niciodată”.

De fapt, adversarii Nord Stream 2 sunt numeroşi de mulţi ani, cu Statele Unite în frunte. Pe 7 februarie, cu două săptâmâni înaintea declanşării invaziei ruse, preşedintele american Joe Biden a evocat posibilitatea de a-i „pune capăt”.

Întrebat atunci despre metoda la care SUA ar putea recurge în cazul acestei infrastructuri aflate sub controlul aliatului său german, preşedintele american a răspuns: „Vă promit, suntem capabili să o facem”. Clipul video cu această declaraţie a circulat intens pe reţelele de socializare în ultimele 24 de ore.

Totodată, marți, la o zi după avarierea gazoductelor Nord Stream, Polonia, Norvegia şi Danemarca au inaugurat un gazoduct strategic, care le va permite polonezilor să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul natural rusesc, importând gaz din Norvegia. „Epoca dominaţiei ruse în domeniul gazului ia sfârşit, epocă marcată de şantaj, ameninţări şi extorsiuni”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la inaugurarea conductei.

Două certitudini în acest stadiu

Prima este că evenimentul are legătură cu războiul din Ucraina. „Comandamentul maritim al NATO şi navele aliate iau în calcul şi se pregătesc pentru (efectuarea unor) activităţi hibride, inclusiv sabotaje asupra infrastructurilor critice, pe lângă obiectivul principal al apărării colective”, spune Julian Pawlak.

Apoi, a doua certitudine e că atacul asupra gazoductelor Nord Stream aduce un factor de instabilitate în plus pentru economia europeană. „Este o violentă readucere în atenţie a vulnerabilităţii infrastructurii noastre energetice”, afirmă Lion Hirth.

El privilegiază pista unui sabotaj executat de Rusia. „Dacă acest lucru este adevărat, atunci este foarte îngrijorător. Înseamnă cel puţin că Rusia (…) trimite mesajul cel mai clar posibil că ea nu va mai livra gaz (Europei) în viitorul apropiat”.

Dar oricine ar fi ei, cei care au atacat Nord Stream dau de asemenea de înţeles că ar putea lovi şi alte infrastructuri energetice care deservesc o Europă însetată de gaz şi petrol, conchide AFP.

________

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Moscova susţine că regiunile ucrainene ocupate au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” / Cum va fi redenumită operaţiunea militară specială

Publicat

in

De

Ministerul rus de Externe a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene aflate sub controlul Moscovei au făcut o „alegere liberă în favoarea Rusiei” votând pentru anexarea lor în cadrul unor „referendumuri” denunţate de Kiev şi aliaţii săi occidentali.

Secție de votare în timpul referendumului privind aderarea la Rusia, în Melitopol, regiunea Zaporojie, controlată de trupele pro-ruseFoto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia

„Rezultatele acestui plebiscit vorbesc de la sine: locuitorii Donbasului (Doneţk şi Lugansk), cei ai Hersonului şi Zaporojiei nu vor să se întoarcă la viaţa lor de dinainte şi au făcut o alegere conştientă şi liberă în favoarea Rusiei”, susţine MAE rus într-un comunicat, conform Agerpres.

Potrivit diplomaţiei ruse, locuitorii acestor regiuni „nu aveau altă alternativă”, în timp ce Moscova a acuzat Kievul – pentru a-şi justifica ofensiva – că pregăteşte reprimarea populaţiei rusofone din Ucraina.

„Rezultatul logic a fost decizia locuitorilor din Donbas, Herson şi Zaporojia să ceară protecţia Rusiei”, mai susţine diplomaţia rusă.

Reluând retorica oficială utilizată pentru a justifica ofensiva Rusiei în Ucraina, Moscova pretinde că „populaţia din Donbas a fost supusă unei exterminări sistematice şi cinice” de către forţele Kievului de la începutul războiului cu separatiştii pro-ruşi în 2014.

Cum s-au desfășurat așa-zilele referendumuri în teritoriile ocupate: oficiali ai administraţiei pro-ruse transportă urna de vot din casă în casă, escortaţi de bărbaţi înarmaţi (Sursa foto: RIA Novosti / Sputnik / Profimedia)

Aşa-zisele „referendumuri” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie (sud), Doneţk şi Lugansk (est) au fost denunţate ca fiind nişte „simulacre” şi scrutine „ilegale” de către Occident.

Grupul celor şapte mai puternice economii din lume (G7- SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia , Japonia şi Regatul Unit) a declarat că nu va recunoaşte ‘niciodată’ rezultatele acestor „referendumuri”, iar Washingtonul şi UE au promis un răspuns sub forma unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

„Operaţiunea militară specială” din Ucraina, redenumită „operaţiune antiteroristă”

În acelaşi timp, Moscova a accelerat miercuri pregătirile pentru anexarea unei părţi a Ucrainei, publicând rezultatele acestor „referendumuri” de alipire la Rusia. Preşedintele Vladimir Putin ar putea proclama integrarea acestor regiuni în cadrul Federaţiei Ruse în cursul unui discurs aşteptat în zilele următoare.

Denis Puşilin, care conduce „republica populară Doneţk”, a cărei independenţă Rusia a recunoscut-o în februarie, împreună cu cea a regiunii Lugansk, a declarat că se îndreaptă spre Moscova pentru a finaliza procedura de ataşare la Federaţia Rusă.

„De acum trecem la o nouă etapă a acţiunii militare”, a spus el, în timp ce unii se aşteaptă ca Vladimir Putin să redenumească în „operaţiune antiteroristă” ceea ce a numit până acum – pentru a califica invazia în Ucraina – drept „operaţiune militară specială”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat mai devreme miercuri că Rusia ar urma să continue lupta până cel puţin când va prelua controlul asupra întregii regiuni (oblast) Doneţk, din care aproape două cincimi se află încă sub control ucrainean.

Preşedinta Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), Valentina Matvienko, a declarat anterior că alipirea celor patru regiuni (ucrainene) la Rusia ar putea fi ratificată la 4 octombrie.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend