Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Mihai Tudose, ieșire devastatoare: ‘Barna a scăpat porumbelul tăierii finanțării UE pentru irigații. Ghinea, fii onest și recunoaște public ce ți-a spus Comisia Europeană’

Publicat

in

România riscă să piardă masiv bani europeni din cauza incompetenţei guvernamentale. Am avertizat, de acum câteva luni, făcând comparaţie cu ritmul altor guverne din UE, că se va ajunge în criză de timp pentru depunerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) la Bruxelles.

Uite că documentul trimis Comisiei Europene a fost întors la Bucureşti pentru modificări. În vreme ce Barna şi Ghinea se încurcă penibil în declaraţii, preşedintele Iohannis e nevoit să convoace, în disperare de cauză, o reuniune cu (i)responsabilii pentru PNRR, luni – cu patru zile înainte de termenul limită, care e vinerea viitoare.

Poate că-l va întreba preşedintele pe Ghinea ce legătură e între vizita lui de săptămâna trecută la Bruxelles şi apelul din ziua imediat următoare al Comisiei Europene ca statele membre să se concentreze mai mult pe calitatea planurilor de relansare. Poate că-l va întreba pe ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi despre punctele slabe identificate de Comisie în documentaţia depusă de guvern.

Barna a scăpat porumbelul tăierii finanţării UE pentru irigaţii, dar sunt probleme mari şi cu proiectele depuse pentru transport şi sănătate. Adică exact unde ne doare mai tare: la infrastructura rutieră şi sistemul medical. Nu în ultimul rând, poate-l va întreba şeful statului pe Ghinea de ce România va livra la Bruxelles o variantă aşa-zis consolidată a PNRR, abia la mijloc de mai. De ce am ajuns iar codaşii Europei?

Iată de ce:

Abordarea fondurilor europene la nivel european presupune în primul rând logică:

– programarea utilizării fondurilor europene, adică măsuri concrete cu rezultate și calendar clar de implementare, ținând cont bineînțeles de regulile impuse de Comisia Europeană pentru fiecare categorie de fonduri europene,

– măsurile pe care statele membre le propun se stabilesc pornind de la nevoile și capacitatea de implementare (adică ce, cât și cum poți să realizezi), în corelare cu prioritățile de la nivelul UE,

– surse diferite complementare de finanțare. Adică, de exemplu, PNRR trebuie corelat cu celelalte categorii de fonduri europene și toate cu resursele de la bugetul național.

Această logică nu a funcționat și nu funcționează și în cazul guvernului nostru. De ce? Iaca de ce:

– programarea s-a făcut de ochii lumii, fără nicio legătură cu nevoile și capacitatea noastră de implementare. PNRR conține niște povești, care nu au un final fericit: o colecție de așa-zise reforme, care nu se pliază pe nevoile prezentate. Nici vorbă de măsuri concrete, calendar de implementare! În plus, PNRR a deraiat de pe “șina” de REDRESARE, rațiunea pentru care acest mecanism a fost creat la nivelul UE.

De exemplu, PNRR prevede, printre altele, finanțarea sistemului de irigații, susținerea ONG-urilor, reforma pensiilor și a companiilor de stat etc. Vedeți vreo legătură cu redresarea în contextul pandemiei? În condițiile în care sistemul sanitar este principalul afectat de pandemie și când discutăm de redresare acesta ar fi trebuit să beneficieze de cea mai mare alocare (din 30 de miliarde, sănătatea conform lui Ghinea are 4 miliarde).

Și fondurile pentru agricultură au finanțat dezvoltarea sistemului de irigații, chiar în perioada 2014-2020 și este posibil și în 2021-2027. Detalii, nu? Comisia Europeană nu le consideră a fi detalii și va trozni cu subiect si predicat autoritățile române, într-un mod foarte simplu: nu vă aprobăm programele de finanțare până nu faceți lucrurile cum trebuie.

– capacitatea de implementare a autorităților noastre. A analizat cineva din Guvern dacă agențiile de dezvoltare regională au capacitatea să gestioneze fonduri europene în perioada 2021-2027? Este clar că nu! Comisia însă a analizat și spune că este deficitară.

Se vede și din stadiul pregătirii documentelor de programare și al haosului care domnește. Un alt exemplu al haosului și este deajuns: PNRR va funcționa astfel:

ministerul lui Ghinea va încheia contracte de finanțare cu ministerele de linie, iar ministerele vor încheia contracte de finanțare cu beneficiarii. De ce s-or fi gândit că e bine să se învârtă și să ne învârtă în jurul cozii?

– PNRR, Fondurile Europene Structurale, Fondurile pentru Agricultură, Fondul pentru Tranziție Justă ”visează” să finanțeze de-a valma cu o serie de suprapuneri.

Ce riscăm noi ca țară și cetățenii României, din cauza incompetenței guvernanților:

– PNRR nu este corelat cu finanțările din celelalte fonduri europene – fiind o condiție impusă, riscăm un blocaj al tuturor fondurilor europene, ceea ce în primă instanță va însemna 2021 și 2022 ani pierduți.

– Fondul pentru Tranziție Justă (4,4 miliarde Euro) dedicat în principal regiunilor miniere se află de asemenea în blocaj, nefiind finalizate planurile teritoriale pentru tranziție justă.

– Fondul pentru Modernizare (6,7 miliarde euro) se află și el în blocaj: ministerul energiei ar fi trebuit să lanseze până acum ghidurile de finanțare, astfel încât până pe 1 iunie 2021 să transmită la Bruxelles proiectele. Din nou, anul 2021 este pierdut, următorul termen de depunere a proiectelor fiind noiembrie 2021.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Klaus Iohannis, ieșire de ultim moment: ‘Salut anunțul președintelui Biden privind cooperarea energetică dintre România și Statele Unite’

Publicat

in

De

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Ucraina dă o nouă lovitură Federației Ruse! Reprezentant al serviciilor de urgență din Crimeea: ‘A fost un bombardament al forțelor armate ucrainene, nu există victime’

Publicat

in

De

Forţele armate ucrainene au atacat duminică o platformă de foraj în Marea Neagră, deţinută de o companie de petrol şi gaze din Crimeea, a transmis agenţia oficială rusă de presă TASS, citând responsabili locali, potrivit Reuters, care remarcă faptul că acesta ar fi al doilea atac asupra al unui astfel de obiectiv în decurs de o săptămână.

Platforma este operată de Chernomorneftegaz, pe care responsabili susţinuţi de Rusia au confiscat-o de la operatorul naţional de gaze ucrainean Naftogaz, în urma anexării peninsulei Crimeea de către Moscova în 2014.

A fost un bombardament al forţelor armate ucrainene, nu există victime„, a declarat pentru TASS un reprezentant al serviciilor de urgenţă din Crimeea, care nu a oferit alte detalii.

Responsabili proruşi din Crimeea au declarat luni că trei persoane au fost rănite, iar şapte au fost date dispărute, după un atac al ucrainenilor, care a forţat suspendarea lucrărilor la trei platforme, aşa-numitele ‘turnuri Boiko’. Chernomorneftegaz se află sub incidenţa sancţiunilor SUA şi ale Uniunii Europene.

Duminică, un proiectil a lovit heliportul ocupanţilor, lăsând o gaură cu un diametru de aproape cinci metri, transmite agenţia de presă Unian, citând canalul ‘Baza’ din Telegram.

Potrivit acestuia, se pare că a fost lansată o rachetă în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică împotriva instalaţiei plutitoare ‘Taurida”.

Ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a declarat vineri că ruşii îşi amenajaseră platformele de foraj în Marea Neagra (‘turnurile Boiko’) în scopuri militare pentru a-şi proteja navele de sistemul ucrainean de rachete Neptun.

Într-un interviu publicat pe pagina sa web de postul ucrainean ICTV vineri, Reznikov a remarcat că, cu ajutorul acestor platforme furate în 2014, Rusia nu numai că fura gaze din Ucraina, ci şi-a plasat acolo staţii de război electronic.

Anterior, reprezentantul administraţiei militare din Odesa, Serhii Bratciuk, afirmase că ocupanţii utilizau aceste platforme de foraj ca baze militare pentru blocarea portului Odesa şi controlul unei părţi a Mării Negre.

Comandamentul militar ucrainean nu a confirmat deocamdată oficial atacul, potrivit media de la Kiev.

În acelaşi timp, autorităţile ucrainene afirmă că ocupanţii ruşi au lansat duminică două rachete antinavă de tipul Onix asupra regiunii Odesa. Acestea au fost lansate de sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate, transmite Unian, citând comandamentul operaţional „Sud” al forţelor de apărare ucrainene.

„Sub acoperirea unei furtuni, inamicul a atacat regiunea Odesa cu două rachete antinavă de tip Onix, lansându-le din sistemul de rachete de coastă Bastion de pe teritoriul Crimeii ocupate temporar. Dar forţele de apărare aeriană sunt pregătite în orice moment şi pe orice vreme: ambele rachete au fost distruse la apropierea lor de Odesa”, a informat comandamentul operaţional „Sud”, informează agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend