Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Meteorologii atenționează: Luna mai este cea mai instabilă lună a primăverii

Publicat

in

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii, zilele însorite şi calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci şi ploioase, iar ploile pot avea adesea caracter torenţial, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

„Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziţiei centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african”, se menţionează în caracterizarea climatică a lunii mai, publicată de ANM.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961 – 2021) are valori mai mari de 18 grade Celsius în extremitatea sud-vestică a Olteniei.

Valori medii lunare între 16 şi 18 grade Celsius sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) şi luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării.

„Valori medii între 12 şi 16 grade Celsius se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureş, în cea mai mare parte a Transilvaniei şi a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea şi în Subcarpaţi. În zona montană, dar şi în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 2 şi 6 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 de metri altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 grade Celsius”, arată specialiştii ANM.

Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, înregistrată la Mărculeşti (judeţul Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi s-au înregistrat maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti Filaret (36,6 grade Celsius) şi Bucureşti-Afumaţi (35,5 grade Celsius). Meteorologii precizează că în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32 de grade Celsius la peste 35 de staţii meteorologice.

La Bucureşti, maxima absolută a lunii mai este de 36,9 grade Celsius, aceasta fiind consemnată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958.

Meteorologii menţionează că au existat ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 de grade Celsius, respectiv în 2006, 1996, 1969, 1958 şi 1950. Printre anii cu cele mai calde luni mai (temperatura medie lunară peste 16,5 grade Celsius) se află: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii mai, în România, aceasta este de minus 16 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952.

„Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub zero grade Celsius, iar în zona montană sub minus 11 grade Celsius (minus 11,2 grade Celsius la Călimani şi minus 11,8 grade Celsius la Ceahlău Toaca)”, precizează ANM.

Printre anii cu cele mai reci luni mai (temperatura medie lunară sub 12,5 grade Celsius) se enumeră: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991.

La Bucureşti, minima absolută a lunii mai este de minus 1,1 grade Celsius, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută este minus 0,2 grade Celsius, în data de 7 mai 1915 şi respectiv -0,1 grade Celsius, în data de 11 mai 1953.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române şi sudul extrem al

Moldovei. În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podişul Moldovei şi vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm.

În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureş, în Podişul Sucevei, în zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.

Potrivit analizei ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 392,4 mm, la Stâna de Vale Vf. Omu, în anul 2021.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

Printre anii cu cele mai ploioase luni mai se află: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019.

Pe de altă parte, anii cu cele mai secetoase luni mai sunt: 1969, 1982, 1986, 1992, 2000.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 181,6 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 18 mai 2021.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 86 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi, s-a înregistrat maxima absolută şi la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa (61,9 mm). La staţia Bucureşti-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 şi este de 64,8 mm.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

După industria auto, și cea a avioanelor e luată în colimator de lupta anti noxe: Comisia Europeană anunță o nouă alianță

Publicat

in

De

Comisia Europeană lansează oficial Alianţa pentru Aviaţia cu Emisii Zero, invitând membrii comunităţii aviatice să îşi unească forţele în vederea pregătirii pentru apariţia aeronavelor cu emisii zero, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Alianţa pentru Aviaţia cu Emisii Zero urmăreşte să pregătească ecosistemul aviatic pentru punerea în funcţiune a aeronavelor cu hidrogen şi a celor electrice, pentru a se asigura că transportul aerian contribuie la obiectivul de neutralitate climatică al Europei pentru 2050. Aceasta va reuni reprezentanţi ai producătorilor de aeronave, ai companiilor aeriene, ai aeroporturilor, companiilor energetice şi furnizorilor de combustibil, ai agenţiilor de standardizare şi certificare, ai grupurilor de interese şi ai autorităţilor de reglementare în materie de pasageri şi mediu.

Aceştia vor colabora pentru a identifica toate barierele din calea intrării în serviciul comercial a acestor aeronave, pentru a stabili recomandări şi o foaie de parcurs, pentru a promova proiectele de investiţii şi pentru a crea sinergii şi dinamică în rândul membrilor. În special, membrii vor analiza aspecte precum cerinţele în materie de combustibil şi infrastructură aeroportuară ale aeronavelor cu hidrogen şi electrice, standardizarea şi certificarea, precum şi implicaţiile pentru operatori (companiile aeriene) şi managementul traficului aerian.

În următoarele două decenii, se preconizează introducerea pe piaţă a mai mult de 44.000 de aeronave noi. Volumul de piaţă potenţial pentru aeronavele cu emisii zero a fost estimat la 26.000 până în 2050, cu o valoare totală de 5 mii de miliarde de euro.

Alianţa îşi va îndeplini în final angajamentul de a alinia sectorul la ambiţiile, obiectivele şi politicile conexe ale UE în materie de climă. Dimensiunea internaţională a sectorului este, de asemenea, un element major, deoarece combaterea schimbărilor climatice reprezintă un efort global.

„Odată cu apariţia aeronavelor cu emisii zero, Europa va scrie următorul capitol al aviaţiei. Neutralitatea climatică este paşaportul pentru creştere, iar Alianţa pentru aviaţia cu emisii zero va ajuta industria aeronautică europeană să pună bazele unei aviaţii competitive şi curate”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru era digitală.

Entităţile private şi publice din comunitatea aeronautică care s-au angajat să sprijine punerea în funcţiune a aeronavelor cu emisii zero sunt invitate să se alăture Alianţei pentru aviaţia cu emisii zero prin intermediul formularului online.

O primă reuniune a adunării generale va avea loc în toamna acestui an.

Industria aeronautică europeană şi alţi actori europeni din sectorul aviaţiei şi-au asumat angajamentul de a asigura că transportul aerian din Europa îndeplineşte obiectivele climatice ale Europei pentru 2050. Comisia sprijină acest obiectiv prin acţiuni concrete, cum ar fi programul pentru o aviaţie curată din cadrul programului Orizont Europa, mecanismele de stabilire a preţului carbonului (de exemplu, EU ETS) şi Fondul pentru inovare. Aceste iniţiative sprijină dezvoltarea de aeronave cu emisii zero, bazate pe tehnologii de propulsie noi (de exemplu, electrice sau pe bază de hidrogen). Astfel de aeronave durabile din punctul de vedere al mediului au un potenţial de piaţă imens şi pot contribui semnificativ la competitivitatea viitoare a industriei de profil în toate segmentele de piaţă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Atacul armat de la Oslo a alertat autoritățile din Franța: Guvernul consolidează securitatea la evenimente Gay Pride

Publicat

in

De

Ministrul francez de Interne Gérald Darmanin le-a cerut sâmbătă prefecţilor să consolideze securitatea la Marşuri ale mândriei de a fi gay (Gay Pride) în întreaga Franţă, în urma unui atac armat la Oslo, în apropierea unui club gay, soldat cu doi morţi şi 21 de răniţi, relatează AFP, potrivit news.ro.

”Evenimente dramatice la Oslo, ale căror motivaţii nu sunt încă stabilite în întregime, îndeamnă la o creştere a atenţiei generale”, a îndemnat ministrul într-o telegramă consultată de AFP.

El le cere prefecţilor şi directorilor generali de poliţie şi jandarmerie ”să mobilizeze toţi senzorii”, ”de îndată”, pentru a ”detecta eventuale ameninţări susceptibile să afecteze” diverse evenimente ale comunităţilor lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT).

La Oslo, un atac armat s-a soldat cu doi morţi şi 21 de răniţi, zece grav, un atac tratat de către serviciile norvegiene de informaii interne PST drept ”un act de terorism islamist”, iar un Gay Pride a fost anulat.

La Paris, unde autorităţile au prevăzut o mobilizare a 25.000 până la 35.000 de persoane, ”dimensiunea antiteroristă a dispozitivului, luată în calcul întotdeauna, din cauza unui context al unei ameninţări perene, a fost consolidat”, iar ”poziţionarea forţelor de ordine a fost strânsă în jurul manifestaţiei”, declară AFP Prefectura de Poliţie.

”Perimetrul stabilit în jurul cartierului Marais, la festivităţile de (sâmbătă) seara include această parte, de exemplu prin instalarea unor bariere de beton armat la punctele de intrare, în susţinerea forţelor de ordine”, precizează prefectura.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend