Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

METEO: Temperaturile vor scădea în aproape toată țara. Unde va fi cel mai frig

Publicat

in

Vremea se va răci în majoritatea regiunilor în următoarele zile, iar temperaturile se vor situa între 1 şi 22 de grade Celsius, în timp ce ploile vor fi din ce în ce mai prezente după 11 noiembrie, reiese din prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă în intervalul 5 – 18 noiembrie 2018, potrivit Agerpres.

În Banat, tendinţa temperaturii aerului va fi, în general, de scădere în cea mai mare parte a intervalului de referinţă. În medie, valorile maxime se vor încadra între 17 şi 21 de grade în prima săptămână şi între 12 şi 17 grade în cea de-a doua, iar minimele între 5 şi 9 grade în perioada 5-11 noiembrie, apoi între 3 şi 7 grade Celsius. Probabilitatea pentru ploi va fi în creştere, cu precădere, la sfârşitul intervalului.

În Crişana, temperatura aerului va fi în general în scădere, până în data de 8 noiembrie, relativ staţionară şi în uşoară creştere până în 13 noiembrie, apoi din nou în scădere, însă ceva mai accentuată decât precedenta. Media regională va consta în valori maxime cuprinse între 16 şi 21 de grade pe parcursul primei săptămâni şi între 11 şi 17 grade în cea de-a doua, iar minimele între 5 şi 9 grade în perioada 5-11 noiembrie şi între 3 şi 7 grade, după aceea. Probabilitatea pentru ploi va fi în creştere, îndeosebi la sfârşitul intervalului.

În zona Transilvaniei, temperatura aerului – la valorile diurne – va fi în scădere, până în data de 8 noiembrie, relativ staţionară şi în uşoară creştere până în 13 noiembrie, apoi din nou în scădere, însă mai accentuată decât precedenta. În medie, maximele se vor încadra între 14 şi 21 de grade în prima săptămână şi între 9 şi 15 grade pe parcursul celei de-a doua. La valorile nocturne,
temperatura aerului va creşte în primele 2 nopţi, dar va scădea destul de accentuat în cea de-a treia (dimineaţa zilei de 8 noiembrie). Până în data de 12 noiembrie va avea o nouă creştere, apoi va fi în scădere. Media regională a minimelor, va consta în valori cuprinse între 1 şi 5 grade în prima săptămână şi între 0 şi 3 grade în săptămâna a doua. Probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată şi în creştere, în a doua parte a intervalului şi mai ales după data de 14 noiembrie.

În Maramureş, temperatura aerului va fi în general în scădere, în perioadele 5-9 noiembrie şi 14-18 noiembrie. Scăderea va fi mai pronunţată la valorile diurne, iar în restul timpului nu va avea variaţii semnificative. În medie, valorile maxime se vor încadra între 15 şi 22 de grade în prima săptămână şi între 10 şi 15 grade în cea de-a doua, iar minimele între 3 şi 7 grade în perioada 5-11 noiembrie, apoi între 2 şi 5 grade. Probabilitatea pentru ploi va fi în creştere, pe parcursul celei de-a doua săptămâni, dar mai ales în ultimele zile ale acesteia.

În Moldova, în prima săptămână din intervalul de prognoză, temperatura aerului va fi în general în scădere, de la o zi la alta şi de la o noapte la alta. În medie, valorile maxime se vor încadra între 11 şi 18 grade, iar cele minime între 3 şi 8 grade Celsius.
Pe parcursul săptămânii a doua, vremea se va încălzi până în data de 13 noiembrie, apoi se va răci, iar media de temperatură va fi de 10 – 15 grade la valorile maxime şi de 3 – 5 grade la minime. Probabilitatea pentru ploi slabe va fi mai ridicată în perioada 6-7 noiembrie şi după data de 11 noiembrie.

Zona Dobrogei va fi marcată de temperaturi în scădere, la valorile diurne, până în data de 7 noiembrie, în creştere până în 13 noiembrie, apoi din nou în scădere. La valorile nocturne, variaţiile vor fi spre creştere în prima dimineaţă, în scădere până în 9 noiembrie, o nouă creştere până în data de 14 noiembrie, iar până la sfârşitul intervalului. În medie, pe parcursul primei
săptămâni vor fi maxime cuprinse între 14 şi 16 grade şi minime între 7 şi 11 grade, iar în cea de-a doua săptămână – maxime între 12 şi 15 grade şi minime între 5 şi 7 grade. Trecător vor fi condiţii de ploi slabe sau burniţă.

În Muntenia, în timpul zilei, temperatura aerului va fi în scădere până în data de 7 noiembrie, în creştere până în 13 noiembrie, apoi din nou în scădere. La valorile nocturne, variaţiile vor fi spre creştere în prima dimineaţă şi în scădere până în 9 noiembrie. De asemenea, se va înregistra o creştere a valorilor termice până în data de 14 noiembrie şi din nou spre scădere, până la sfârşitul intervalului. În medie, pe parcursul primei săptămâni vor fi maxime cuprinse între 13 şi 17 grade şi minime între 3 şi 8 grade, iar în cea de-a doua săptămână – maxime între 12 şi 16 grade şi minime între 3 şi 5 grade Celsius. Trecător şi pe spaţii mici, vor fi condiţii pentru ploi slabe sau burniţă.

În zona Olteniei, la valorile diurne, temperatura aerului va fi în scădere până în data de 7 noiembrie, în creştere până în 13 noiembrie, apoi din nou în scădere, ceva mai accentuată decât precedentă. Variaţiile termice nocturne vor fi spre creştere în primele două nopţi şi în general spre scădere, după aceea. Astfel, în prima săptămână vor fi valori medii cuprinse între 13 şi
17 grade la maxime şi 3 şi 8 grade la minime, iar pe parcursul celei de-a doua săptămâni, media pe regiune va consta în temperaturi maxime cuprinse între 11 şi 17 grade şi minime între 3 şi 5 grade Celsius. Pe suprafeţe mici, în special, în perioada 6 -7 noiembrie, vor fi posibile ploi slabe sau burniţă.

La munte, temperatura aerului va fi, în general, în scădere, în intervalul de prognoză, însă majoritatea valorilor ce urmează să se înregistreze vor fi peste cele normale ale perioadei. În prima săptămână, în medie, maximele se vor încadra între 8 şi 14 grade şi minimele între 1 şi 6 grade. În cea de a doua săptămână, vremea se va răcori, astfel că la finalul său media maximelor va coborî până în jurul valorii de 4 grade, iar a minimelor spre minus două grade Celsius. Vor fi condiţii pentru precipitaţii slabe, în principal, după data de 11 noiembrie, cu probabilitate mai mare de semnalare a acestora la sfârşitul perioadei de referinţă.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Revascularizarea în boala arterială periferică, o metodă de evitare a amputației

Publicat

in

De

Boala arterială periferică este cauzată de îngustarea sau blocarea arterelor care duc sângele oxigenat către membrele inferioare ale corpului. De obicei, arterele se îngustează treptat, iar de la un anumit grad de îngustare, fluxul de sânge către picior este limitat. Drept urmare, apar manifestări clinice precum picioare reci, durere la mers (la un anumit număr de pași), scăderea progresivă a numărului de pași pe care pacientul îi poate face, dureri de repaus, răni care nu se mai vindecă sau se vindecă cu dificultate.

Această boală afectează, în principal, persoanele vârstnice, fumătorii și persoanele care suferă de diabet. De ce sunt diabeticii mai predispuși să dezvolte această afecțiune?

La pacienții diabetici există un conglomerat de evenimente patologice ce se pot produce simultan și pot determina îngustare treptată sau bruscă, până la oprire, a fluxului sanguin, punând în pericol viabilitatea țesuturilor de la nivelul membrelor inferioare. Pacientul diabetic prin definiție prezintă o stare de inflamație generalizată la nivelul organismului și această inflamație reprezintă o agresiune permanentă la nivelul vaselor arteriale, agresiune care favorizează ateroscleroza exprimată prin depunerea de colesterol și țesut fibrotic în peretele arterial. De asemenea, la pacientul diabetic există o stare cronică de hipercoagulabilitate și vasoconstricție, care asociată cu afectarea neurologică din cadrul diabetului creează premisele apariției bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare arată dr. Andrada Bogdan, Medic Specialist Cardiologie, Cardiologie Intervențională în cadrul Spitalului Clinic Sanador.

De asemenea, boala arterială periferică are o evolutie mult mai agresivă atunci când doi factori de risc sunt combinați, spre exemplu fumatul și diabetul.

Diagnosticul bolii se pune în urma unei evaluări clinice la care se adaugă vizualizarea arterelor, ce relevă anatomia bolii. „Standardul de aur pentru vizualizarea arterelor este arteriografia membrelor inferioare, o manevră minim invazivă, cu riscuri minime și beneficii maxime. Investigația se face sub anestezie locală, în cele mai multe cazuri pe la mână, prin abordul arterei radiale, ajungând  până la nivelul aortei abdominale, vasul principal al organismului, și acolo unde el se bifurcă și furnizează vascularizația membrelor inferioare, se injectează substanță de contrast, care evidențiază vasele efectuându-se o vizualizare a arterelor până la nivel distal.” explică dr. Bogdan. Această investigație îi arată medicului sediul îngustărilor și obstrucțiilor, și atitudinea terapeutică ce poate fi adoptată pentru a se interveni în salvarea piciorului.

În cadrul Departamentului de Cardiologie Intervențională al Spitalului Clinic Sanador, arteriografiile se fac cu 2 angiografe de ultimă generație: Philips Azurion 7 cu 20” Flat Detector și Siemens ArtisZee.

Angiograful Philips Azurion 7 cu 20” Flat Detector face parte din aparatura de ultimă generație de platformă terapeutică ghidată imagistic, asigurând o reducere a dozei de iradiere cu 50% în domeniul cardiologiei și cu 70% în domeniul vascular și o înaltă calitate a imaginii. Datorită calității imaginii și a preciziei cu care se poate desfășura actul intervențional în cardiologie intervenţională, echipamentul deschide noi posibilități de tratament minim-invaziv pacienților cu boală arterială periferică.

Odată confirmată existența bolii, există 3 atitudini terapeutice care se pot aplica, în funcție de gravitatea ei. Astfel, pacientul poate avea doar indicație de tratament medicamentos, poate fi revascularizat sau, în cazul în care vorbim de un stadiu avansat, în care revascularizarea nu mai este posibilă, pacientul se îndreaptă către amputația membrului afectat. În oricare din cele 3 variante, pacientul este sfătuit să își modifice stilul de viață, mai ales să renunțe la fumat, să aibă o alimentație corectă și să facă mișcare.

Revascularizarea este o etapă extrem de importantă în tratamentul bolii arteriale periferice. Se poate face în 2 modalitați: chirurgical sau minim invaziv, de către cardiologul intervenționist. Indiferent de tipul de intervenție, ținta este acceași: redarea fluxului de sânge la nivelul piciorului. „Chirurgul poate interveni la nivelul arterelor membrelor inferioare în general pentru boala prezentă până la nivelul genunchiului, efectuând plastii arteriale sau bypass-uri, montare de conducte ce sar peste îngustările, ocluziile arteriale. Tratamentul de revascularizare intervențional, atunci când este nevoie, se poate efectua și sub genunchi. Metodele cardiologiei intervenționale sunt complementare chirurgiei. În Spitalul Clinic Sanador, noi, cardiologii intervenționiști, împreună cu echipa chirurgicală, încercăm să oferim pacienților o revascularizare la nivelul membrului inferior cât se poate de completă. Avem din ce în ce mai mulți pacienți la care facem ceea ce noi numim proceduri hibride: în cazul îngustărilor sus situate, cardiologul intervenționist pune stent, apoi chirurgul intervine și efectuează plastie de arteră femurală. Sau invers, în cazul unor îngustări la nivelul genunchiului sau sub genunchi, chirurgul intervine primul, cât poate de mult, după care cardiologul intervenționist coboară spre picior pentru a oferi un maximum de flux de sânge către distalitate”, explică dr. Andrada Bogdan.

Astfel de metode moderne de tratament contribuie la evitarea amputării membrului afectat, atitudine terapeutică ce ar trebui aplicată doar în caz extrem. Dr. Bogdan menționează că, „în România, arteriografia membrelor inferioare nu a intrat în rutina obligatorie la pacienții cu suspiciune de boală arterială periferică. Un diagnostic corect și complet creează premisele unui maxim de tratament posibil în vederea tratării bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare, astfel încât ar trebui să nu se efectueze amputație fără arteriografie prealabilă, cu excepția situațiilor în care țesutul distal și-a pierdut complet viabilitatea și practic necroza este atât de extinsă încât revascularizarea nu mai poate evita gestul chirurgical de amputatie, iar pacientul este într-o situație urgentă. Altfel, scad șansele ca pacientul să primească un diagnostic corect, urmat de terapia potrivită”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Rezervele internaţionale ale României au crescut la 40,821 miliarde de euro

Publicat

in

De

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2020 au fost de 40,812 miliarde euro, faţă de 38,417 miliarde euro la 30 aprilie 2020, informează BNR, potrivit Mediafax.

La 31 mai 2020, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 35,646 miliarde euro, față de 33,156 miliarde euro la 30 aprilie 2020.

În cursul lunii au avut loc intrări de 8,002 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 3,300 miliarde euro), alimentarea contului Comisiei Europene și altele, precum și ieşiri de 5,512 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăţi de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Citește și: Victor Ponta a RĂBUFNIT de Ziua Copilului, din cauza REFUZULUI PNL de a crește alocațiile: Orban nu alocă bani, dar bea whiskey

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,166 miliarde euro.

Plăţile scadente în luna iunie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 98 milioane euro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

PITEȘTI

Publicitate
Publicitate

Mioveni

În Trend