Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Meşteşugul dogăritului, în pragul dispariţiei din cauza revoluţiei plasticului

Publicat

in

Aşa-numita „revoluţie” a plasticului, care a câştigat teren în special după anii ’90, a provocat dispariţia meşteşugului dogăritului care era intens practicat pe Valea Mureşului Superior, acesta fiind şi motivul pentru care din cei 17 dogari care existau cândva, în zona Reghin mai există acum doar unul, potrivit Agerpres.

„În anii ’60 erau 17 dogari iar acum am rămas singur, din cauza faptului că nu mai sunt animale ca pe timpuri, dar mai ales plasticul ne-a omorât. În anii ’90 erau comenzi bune, târgurile erau pline cu produsele de dogărit, dar plasticul a intrat foarte tare pe piaţă. Abia acum se trezesc oamenii la realitate: că lemnul are proprietatea de a absorbi umezeala din brânză, spre exemplu, pe când plasticul închide ermetic şi brânza se strică repede. Într-adevăr, plasticul e mai uşor de spălat, lemnul necesită mai multă îngrijire, trebuie spălat bine, frecat cu peria, pe când plasticul l-ai spălat cu apă caldă şi atât. Am făcut anul trecut putini de brânză, dar pentru Germania. Oierii noştri băteau brânza în ele şi aşa le trimiteau în Germania, tradiţional. Străinii cer mai mult aceste produse din lemn decât se cer în ţară. Ca o comparaţie, tatăl meu a întreţinut familia din dogărit, iar eu acum nu pot să îmi câştig existenţa din această meserie de pe o zi pe alta şi m-am angajat, fiindcă am 58 de ani”, mărturiseşte ultimul dogar de pe Valea Mureşului Superior, Kiss Francisc Szabolcs.

Citește și: Adrian Năstase, intervenție, în direct, la Antena 3: Se readuce în circuitul public un partid important

Dogarul, care mai practică meseria doar atunci când are comenzi, a spus că face toate produsele de dogărit, începând cu putinile, ciuberele, coveţile pentru făină sau pentru îmbăiat copiii.

„Fac toate produsele de dogărit, începând de la putini de 2 kilograme până la 30 de kilograme, ciubere, covată de îmbăiat copiii. Am câteva făcute şi acum. Tot ce ţine de alimentaţie se poate produce în dogărit. Bradul nu dă nici gust şi nici nu schimbă culoarea produsului. Varza, dacă e murată în cadă de brad, rămâne tot albă, în cada de stejar se face maronie, dar în cea de brad, nu. Eu folosesc doar brad, răşinoase, ca la instrumente muzicale. Dar brad uscat. Un an pe pod, se usucă natural, nu forţat în uscătoare, ci natural. Lucrez doar manual, fiindcă aici nu se poate interveni cu maşina, doar pe canturi, la abrict, în rest nimic”, explică dogarul.

El povesteşte că, deşi e multă muncă şi necesită migală, preţurile sunt foarte scăzute, iar din acest motiv nu a mai ieşit de câţiva ani cu produsele în piaţă.

„Din 2016 nu mai ies la piaţă, doar acasă, cine vine şi comandă, fac. Oamenii îşi vor da seama că este mai bun un lemn decât un plastic. Lemnul absoarbe umezeala în interior şi o degajă la exterior iar, astfel, produsul din butoi nu îşi schimbă gustul şi nici culoarea. Aici omenirea trebuie să se trezească, strămoşii noştri nu au făcut prostii atunci când au ţinut totul în vase de lemn, totul era mult mai sănătos şi se păstra mai bine”, spune Kiss Francisc Szabolcs.

Directoarea Muzeului Etnografic din Reghin, Roxana Man, recunoaşte declinul acestui meşteşug, însă speră că această îndeletnicire este doar într-o perioadă de tranziţie, până când oamenii vor redescoperi avantajele lemnului.

„Dogăritul este o ocupaţie foarte veche care a apărut şi s-a dezvoltat mai ales în zonele viticole, acolo unde s-a dezvoltat şi păstoritul. A avut utilitate şi în gospodăria ţărănească. A fost o practică larg răspândită în zonă, dar odată cu apariţia industriei şi a obiectelor de plastic, producţia a intrat în declin. Sunt tot mai puţini meşteri care se ocupă cu această îndeletnicire. Eu sper sincer că nu va dispărea în totalitate şi cred, mai degrabă, că va deveni o meserie exclusivistă. Dacă ne uităm la materia primă care este folosită în acest meşteşug, în principal esenţa de lemn tare, cum e stejarul, dar şi alte materiale, sunt produse greu de prelucrat şi de obţinut, iar asta le face să fie scumpe. Va fi întotdeauna o nişă şi oameni apreciază calitativ lemnul, vor fi întotdeauna oameni care vor prefera aceste obiecte şi care şi le vor permite. Acum nu sunt doritori care să ducă meşteşugul mai departe, meşterii populari nu mai găsesc ucenici, au transmis în familie, din tată în fiu, au transmis iubirea faţă de lemn şi a existat întotdeauna o conexiune între ce făcea meşterul şi familia sa. Din păcate, nu mai are cine să preia acest meşteşug, dar am speranţa că nu va dispărea”, declară Roxana Man.

Şefa Muzeului Etnografic din Reghin afirmă că, într-adevăr, meşteşugarilor, în special dogarilor, le este foarte greu să mai meargă în târguri cu produsele, însă speră într-un reviriment.

„E greu să ajungă în târguri. Este păcat că se pierde acest meşteşug, dar îmi place să cred că nu va dispărea, că este o perioadă de tranziţie, de transformare. Dacă ne gândim cum era în gospodăria ţărănească, când totul se producea în gospodărie, dacă ne comparăm cu acele vremuri, atunci aceste vremuri sunt triste. Dar cred că meşteşugul trece printr-un proces dureros, dar îşi va găsi în cele din urmă locul pe piaţă ca un meşteşug exclusivist”, precizează Roxana Man.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Chișinăul denunță noile măsuri îndreptate împotriva școlilor în limba română, luate unilateral de regimul separatist de la Tiraspol

Publicat

in

Contrar celor convenite anterior în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, de a crea un mediu predictibil și prielnic desfășurării procesului educațional în cele 8 școli cu predare în limba română din regiune, de-a lungul timpului Tiraspolul sub diferite pretexte, de altfel nefondate, refuză abordarea atât în esență, cât și de principiu, a majorității subiectelor de actualitate din domeniul educațional. Aceștia refuză inclusiv convocarea de aproape doi ani a ședinței grupurilor de lucru pentru educație unde sunt antrenați experți de pe ambele maluri, precizează un comunicat al Guvernului Republicii Moldova, relatează stiripesurse.md

Subiectele reîntoarcerii sediilor instituțiilor de învățământ sau oferirii altora potrivite procesului de studii și necesităților, transmiterii citațiilor ilegale tinerilor din cele 8 școli și care sunt luați la evidență militară pe malul drept, ori solicitărilor către administrațiile instituțiilor de învățământ de a rezenta liste nominale a tinerilor pentru a fi luați la evidență militară ori pentru a fi înrolați în așa zisele structuri de forță, barierelor artificiale în calea liberii circulații pentru profesori/personalul instituțiilor de învățământ menționate și bunurilor pentru acestea, constituie o mică parte din problemele majore întâmpinate.

Având în vedere că autoritățile constituționale de nenumărate ori au comunicat pe toate platformele disponibile despre necesitatea asigurării accesului la educație, fără interferențe politice și acțiuni unilaterale din partea Tiraspolului (inclusiv și din prisma executării deciziilor CEDO pe acest subiect, speța Catan și alții), constatăm că în anul 2024 în mod unilateral exponenții din regiunea transnistreană au revenit la noile măsuri de impunere la plăți diferențiate pentru prestarea serviciile comunale.

Mai exact, mai multor instituții de învățământ din cele menționate supra le-au fost majorate taxele pentru serviciile comunale după cum urmează:

Energie electrică – de la 0,76 lei pentru un kwh la 1,75 lei pentru un kwh (altor instituții până la 2.53 lei);

Energie termică – de la 353,18 lei/ 392,2 lei pentru o Gcal la 937,15 lei/943,24 lei pentru  o Gcal (altor instituții până la 1425,4 lei);

Gaze naturale – de la 0,38 lei pentru 1 m³ la 3,52 lei pentru un 1 m³ (altor instituții până la 6,13 lei);

Apă și canalizare – de la 14,9 lei pentru 1 m³ la 23,04 lei pentru 1 m³.

Măsurile unilaterale ale Tiraspolului față de instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, aplicate diferențiat față de alte instituții de învățământ din regiune, constituie noi acțiuni abuzive și discriminatorii în dosarul școlilor.

Biroul politici de reintegrare și Ministerul Educației și Cercetării vor interveni cu măsurile de suport necesare, inclusiv pentru a compensa cheltuielile adițional suportate, iar problemele înfruntate de școli vor rămâne pe agenda formatelor de negocieri privind reglementarea transnistreană până la soluționarea definitivă a acestora.

Citeste mai mult

NATIONAL

Turcia a crescut importurile de gaze naturale. În sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile

Publicat

in

Consumul de gaze naturale în Turcia a crescut în ianuarie 2024, determinat de cererea industrială și de sectorul utilităților. Cu toate acestea, în sectorul energetic, concurența puternică a fost asigurată de sursele regenerabile (SRE) – generarea hidraulică și eoliană, scrie neftegaz.ru.

Acest lucru a fost anunțat de Consiliul de Reglementare a Pieței Energetice (EPDK) din țară.

Potrivit EPDK:

Turcia a achiziționat în ianuarie 2024 un total de 6,520 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 7,8% mai mult decât în prima lună a anului 2023;

• importurile au crescut pentru a 4-a lună consecutiv, după 1,5 ani de scădere continuă înainte de aceasta.

Achizițiile active și vremea blândă au fost motivul pentru care, în ianuarie 2024, Turcia a consumat doar 141 milioane m3 de gaz din rezervele din depozitele subterane de gaze (UGS), ceea ce este de 3 ori mai puțin decât în 2023.

În ianuarie 2024, un singur cumpărător a importat gaze, societatea de stat BOTAS.

În ianuarie 2024, temperatura aerului din republică a fost peste norma climatică, ceea ce a permis consumatorilor să cheltuiască mai puține resurse pentru încălzire.

Februarie 2024 s-a dovedit a fi, de asemenea, destul de caldă.

Să reamintim că în decembrie 2023, Turcia a achiziționat un total de 6,063 miliarde m3 de gaze naturale (prin conducte și sub formă de GNL), ceea ce reprezintă cu 8% mai mult decât în ultima lună a anului 2022.

Consum de energie electrică și gaz

Potrivit EPDK:

• consumul de energie electrică în ianuarie 2024 a crescut cu 5,6% față de ianuarie 2023:

➢ Producţia hidrocentralelor (HPP) a crescut de 3 ori,

➢ Producția centralelor eoliene (WPP) a crescut cu 50%.

➢ sarcina centralelor termice pe gaz a scăzut cu 47%,

➢ Producția de cărbune a scăzut cu 11%;

• consumul total de gaze din Turcia a crescut cu 2,9%, la 6,260 miliarde m3:

➢ consumul de energie a scăzut cu 41%, la 831 milioane m3,

➢ consumul de gaze în sectorul locuințelor și serviciilor comunale a crescut cu 16%, la 3,266 miliarde m3,

➢ Consumul de gaze în industrie a crescut cu 23%, la 1,26 miliarde m3.

Scăderea prețurilor la gaz a avut un impact pozitiv asupra utilizării acestuia în industria republicii.

În ianuarie 2024, contractele futures pe gaz la hub-ul TTF (Olanda) s-au tranzacționat la o medie de 290 USD/1000 m3, după 395 USD/1000 m3 în decembrie 2023, 479 USD/1000 m3 în noiembrie 2023 și 1258 USD/1000 m3 în noiembrie.

Provizii

Potrivit EPDK:

• Importurile de gaze prin conducte în ianuarie 2024 au crescut cu 38%, la 4,431 miliarde m3 (după 3,217 miliarde m3 în 2023):

➢ Turcia a primit 2,682 miliarde m3 de gaze din conducte de la Gazprom rusesc, ceea ce este cu 30% mai mult decât în 2023,

➢ În țară a sosit și 1 cisternă cu gaz natural lichefiat (GNL) rusesc.

➢ livrările totale de combustibil rusesc – 2,782 miliarde m3 – au fost aproape de un record;

• 1 cisternă supraîncărcat a fost acceptat din Franța (la ale cărui terminale GNL se poate efectua transbordarea, inclusiv GNL rusesc);

• Au fost primite aproximativ 20 de transporturi de GNL din SUA;

• din Algeria – 7;

• Azerbaidjanul a furnizat 878 milioane m3 ( aproape la fel ca în 2023);

• Importurile de gaze iraniene s-au apropiat de maximele tehnice – 871 milioane m3.

• EPDK a remarcat că achizițiile totale de GNL s-au ridicat la 2,089 miliarde m3, ceea ce este cu 26% mai puțin decât în 2023.

În octombrie 2023, Turcia a importat un total de 3,358 miliarde m3 de gaze naturale, ceea ce este cu 4% mai mult decât în octombrie 2022. În iunie 2023,

Turcia a crescut importurile de petrol la 3,1 milioane de tone, ceea ce este cu 25,6% mai mult decât în mai, dar cu 2,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2022.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend