Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Medicul decorat de Macron îl contrazice pe Voiculescu. Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19?

Avatar

Publicat

in

Medicul Radu Lupescu, decorat de preşedintele Franţei Emmanuel Macron pentru implicarea în lupta cu pandemia de Covid-19, îl contrazice într-o amplă postare pe Facebook pe fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu privind raportarea deceselor provocate de COVID. „Această polemică nu este una nouă, ci apăruse deja în primăvara și vara anului trecut, și nu doar în România”, spune medicul anestezist, care prezintă situația din alte țări.

La întrebarea „Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19?”, medicul spune că, dacă ne uitam la statisticile din alte țări, ar tinde să spună că nu. „Este clar că ar fi necesară o armonizare la nivel mondial pentru a pune punct polemicilor, pentru că inducerea ideii că instituțiile statului raportează greșit într-un sens sau în altul poate avea efecte nefaste la nivelul populației și scădea încrederea în instituțiile statului”, adăugă Radu Lupescu.

„A apărut în ultimele zile în presa din România o polemică în privința numărului de persoane decedate in urma pandemiei si raportarea lor. Spus simplu întrebarea esențială este dacă o persoană infectată cu Covid a decedat CU Covid sau DE Covid. Acesta polemică nu este una nouă, ci apăruse deja in primăvara si vara anului trecut, și nu doar în România. Să vedem care e situația în alte țări.

În Franța au fost reproșuri ba că se raportează prea puțini morți de Covid (pentru că persoanele decedate la domiciliu sunt contabilizate manual cu mare întârziere, certificatele de deces fiind trimise prin poștă), ba că se contabilizeaza prea multe persoane decedate de COVID (pentru ca Franța a raportat ca decese din cauza Covid toate persoanele decedate in casele de vârstnici în care cauza probabilă era Covid-19). De exemplu, dacă una sau două persoane care au fost testate pozitiv au decedat, dar intr-un scurt interval de țimp au decedat alte persoane in același cămin și acestea aveau simptome compatibile, au fost declarate (in Franța) ca fiind decedate din cauza Covid chiar dacă nu au fost testate.

In Belgia au fost incluse in statistici, mai ales la începutul pandemiei, toate persoanele decedate care aveau simptome compatibile Covid și pentru că… numărul de teste era insuficient.

Pe de alta parte, in anumite cazuri, din experiența mea, uneori este greu de declarat o singură cauză de deces. Un exemplu e o persoana cu o boala respiratorie cronică gravă care este testată pozitiv cu Covid. Alte exemple pot fi o aritmie cardiacă gravă sau un infarct, care poate surveni in cazul unor pacienți pozitivi si pot duce la decese, aceste patologii putând fi consecința Covid-19 sau apărute concomitent. În fond trebuie făcută distincția între cauzalitate și corelare. Este Covid cauza decesului, sau diagnosticul Covid a survenit concomitent cu decesul, cauza fiind alta? În unele cazuri este dificil de tranșat.

Pentru a aduce claritate în aceste legitime întrebări, OMS a făcut precizarea următoare: “În scopuri de supraveghere, o moarte atribuită COVID-19 este definită ca moartea rezultată dintr-o boală clinic compatibilă a unei persoane cu infecție probabilă sau confirmată cu virusul COVID-19, cu excepția cazului în care o altă cauză de deces care nu poate fi legată de COVID- 19 (de exemplu, traume) a fost stabilită în mod clar. Nu ar trebui să existe o perioadă de recuperare completă între boală și deces”. Această definiție, chiar dacă nu este 100% limpede, este, totuși, un reper.

Unul dintre modurile practicate actualmente pentru contabilizarea deceselor (macabră îndeletnicire!) este de a se lua in seamă excesul de mortalitate din ultimul an față de mortalitatea anilor anteriori.

Tabelele de mai jos contabilizează diferențele între numărul persoanelor declarate ca fiind decedate din cauza pandemiei si cele probabile. Această diferență este foarte mare in cazul multor țări, unele cu sisteme de sănătate reputate ca fiind bune. Bineînțeles, sunt si alte cauze de deces. De exemplu, în Romania, dar și in alte locuri, multe operații au fost amânate luni de zile si există temeri serioase că va fi o supramortalitate din alte cauze (cancer, boli cardiovasculare etc), pacienții neputând fi tratați corespunzător din cauza suprasolicitării spitalelor.

Să vedem și exemplele extreme: Rusia are un mod extrem de restrictiv de declarare a persoanelor decedate de Covid, numărând numai persoanele decedate la spital, care au avut mai multe teste pozitive și care au beneficiat de o autopsie care confirmă cauza principala a decesului ca fiind Covid-19. Acest mod de raportare explica de ce, când agenția Rosstat a declarat o supramortalitate de 228 de mii de morți la sfârșitul lunii decembrie, Rusia avea oficial doar 56000 de decese cauzate de Covid. Vice prim-ministrul Tatiana Golikova a recunoscut, la finalul anului 2020, că 81% din aceasta supramortalitate ar putea fi datorate pandemiei Covid și consecințelor ei, plasând de fapt Rusia in topul trei al țărilor cu numărul cel mai mare de persoane decedate din cauza pandemiei.

In primul tabel apare si Romania: diferența intre excesul de mortalitate raportat si cel “posibil cauzat de Covid” este de mai bine de 20 de mii, dar acest lucru nu este neobișnuit, pentru motivele de mai sus, situația fiind identică în multe țări. Modul de calcul fiind diferit de la o țară la alta, diferențe comparabile cu ale României se constată in cazul Poloniei, Cehiei, Bulgariei, Serbiei, Rusiei, dar si în cazul Austriei, Italiei, Spaniei, Olandei, Marii Britanii, SUA. A considera că un deces este un deces CU Covid sau un deces DE Covid este strict o chestiune medicală, care ține de metodologia de raportare, în România aprobată prin Ordinul Ministrului nr 570 din 6 Aprilie 2020. Există în România o sub raportare sau o supra raportare voită a cazurilor de decese cauzate de Covid-19? Dacă ne uitam la statisticile din alte țări aș tinde să spun că nu. Este clar că ar fi necesară o armonizare la nivel mondial pentru a pune punct polemicilor, pentru că inducerea ideii că instituțiile statului raportează greșit intr-un sens sau in altul poate avea efecte nefaste la nivelul populației si scădea încrederea in instituțiile statului.

În opinia mea, întrebarea relevantă la care trebuie să facă față un ministru al sănătății si aici este esența efortului organizatoric care trebuie făcut: cum să tratăm cât mai bine cât mai mulți pacienți Covid, fără să punem în pericol pacienții care nu sunt bolnavi de Covid dar au nevoie de intervenții si îngrijire în spitale.

In Franța operațiile curente s-au reluat rapid dupa primul val, ceea ce nu s-a întâmplat în totalitate în cazul României, cel mai probabil din pricina lipsurilor de infrastructură, de personal și de organizare. E regretabil că pierdem atâta energie în loc să ne concentrăm pe ceea ce contează în această situație critică: optimizarea tratamentelor pentru bolnavi și coeziunea națiunii în fața catastrofei sanitare”, scrie Radu Lupescu pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Prețul apartamentelor din București crește vertiginos în pandemie: peste 100.000 de euro la trei camere

Avatar

Publicat

in

De

Numărul cartierelor în care a crescut preţul mediu al apartamentelor vechi din Capitală la peste 100.000 de euro a urcat la şapte, arată Mediafax. Apartamentele din zona Moşilor s-au scumpit în aprilie cu 10,3% faţă de luna anterioară, ajungând la 107.000 de euro, faţă de 97.000 în martie, potrivit datelor companiei de con­sul­tanţă imobiliară SVN România.

Lista este com­ple­tată de zonele Mall Vitan, Brâncoveanu, Victoriei, Unirii, Aviaţiei şi Unirii, scrie ZF.

Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capi­tală au crescut cu 400 de euro în aprilie faţă de martie sau cu 0,4% şi cu 2,7% sau aproape 2.700 de euro faţă de aprilie 2020, la 99.250 de euro.

Spre comparaţie, în martie faţă de februarie creşterea era de numai 150 de euro. Pe de altă parte, chiar dacă ritmul este în creştere, de 2,3%, este la jumătate faţă de cel înregistrat în aprilie 2020, când era la 5,4%.

Citește și: EXCLUSIV Angajații de lux ai României: peste 50 de bugetari au salarii care depășesc 50.000 de lei pe lună

„Piaţa rezidenţială se află într-un moment de sta­bi­li­tate a preţurilor. Numărul de tranzacţii încheiate în pri­mul trimestru în Bucureşti şi Ilfov a crescut cu 35,2% în pri­mul trimestru faţă de perioada similară din 2020, dar şi cu 44,4% comparativ cu primele trei luni din 2019, când nu în­re­gistram efectele negative ale pandemiei. În plus, acce­si­bi­li­tatea achiziţionării unei noi locuinţe s-a menţinut în ulti­me­le 12 luni la cel mai bun nivel din istoria recentă, iar do­bânzile creditelor continuă să scadă, fapt care im­pul­sio­nează cererea“, a spus Andrei Sârbu, CEO SVN România.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Deputy PM Barna might run for president if gov’t successful

Avatar

Publicat

in

De

Deputy Prime Minister Dan Barna said on Monday in connection with a possible run for President of Romania in 2024 that if the incumbent Government is successful, he will be in a position where this option “will be on the table, otherwise, the chances will be “quite small.”

“Let’s take things in a natural logic. At the moment, I am a deputy prime minister of the Romanian government and my goal is for this vaccination campaign to be successful and for this government to get Romania out of the pandemic and to put it on a path to growth and economic stability. Depending on the performance of the government, we will also talk about future candidacies, if any. In the short term, this year, we have an incoming convention of the USR PLUS Congress [Save Romania Union – Freedom, Unity and Solidarity Party ] where I want to continue,” Barna told Digi24 private broadcaster when asked if he intends to run for president.
He said that if the government is not successful, the chances of having a credible candidacy will be “quite small.”

“Pragmatically, if this government is successful, I will be in a position where the option will be on the table. If this government and the governance I am part of and my performance are not successful, I say that the chances of having a credible candidacy will be quite low. And then, that’s why I say: I don’t want to talk about 2024 at this moment, because not only me, we – Romania, the government, the coalition – have two more years ahead in which some important things need to happen for the country, afterwards we will also talk about bids for the presidency of Romania,” added Barna.

He also said that he wants to continue as part of the USR PLUS project.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend