Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Meciul România-Suedia se va disputa cu stadionul plin, pe Arena Națională: Au mai rămas doar 800 de bilete

Publicat

in

Federația Română de Fotbal a anunțat, vineri, că au mai rămas disponibile doar 800 de bilete pentru partida România – Suedia, din preliminariile pentru Euro 2020, anunță MEDIAFAX.

Citește și: Sorina Matei a EXPLODAT pe tema deficitelor anunțate de Guvernul Orban: ‘Faptele dărâmă orice politician mincinos’

FRF a anunțat că nu va mai comercializa bilete la casele de bilete de la Arena Națională pentru partida cu Suedia, însă cele 800 de bilete rămase vor putea fi cumpărate de pe site-urile specializate.

”Federația Română de Fotbal a scos la vânzare un număr de 50.000 de bilete pentru meciul dintre România și Suedia, din preliminariile EURO 2020, iar în acest moment mai sunt disponibile doar 800. Din acest motiv, FRF nu va mai comercializa tichete la casele de bilete de la Arena Națională și îi invită pe suporterii tricolorilor să-și achiziționeze bilete online de pe site-urile specialitate bilete.frf.ro și bilete.ro. În eventualitatea în care anumite bilete rezervate până în acest moment nu vor fi revendicate, acestea vor fi repuse în vânzare și vor fi disponibile pe cele două site-uri menționate”, este anunțul făcut de FRF.

Citește și: Petre Daea, plecare triumfală: aplauze la scenă deschisă din partea angajaților din Ministerul Agriculturii/VIDEO

Partida dintre România și Suedia va avea loc la data de 15 noiembrie, începând cu orele 21:45, pe Arena Națională.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Avertizare publică: ‘ANPC nu are pârghii legale să sancţioneze persoanele juridice străine cu activitate directă la noi’

Publicat

in

De

Comisarul Sorin Dumitru Manţu, din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa (CJPC), continuă seria avertizărilor publice începută în urmă cu mai bine de un an. După ce, în primele luni ale anului trecut, Manţu a arătat că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Banca Naţională a României (BNR) nu şi-au desfăşurat niciodată activitatea aşa cum trebuie, activând mai mult în favoarea agenţilor comerciali decât în sprijinul consumatorilor, acum comisarul a transmis o nouă avertizare publică, în care subliniază că ANPC nu are pârghii legale să poată sancţiona persoanele juridice din afara ţării care prestează servicii pe teritoriul ţării noastre şi care acţionează contrar interesului consumatorilor.

*

Subsemnatul Manțu Dumitru, funcționar public în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța, în temeiul art. 6 din legea nr. 571/2004, privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii,

având în vedere:

principiului legalităţii, conform căruia, autorităţile publice și instituţiile publice au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, normele procedurale, libera concurenţă şi tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice, potrivit legii;

principiul supremaţiei interesului public, conform căruia, în înţelesul prezentei legi, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice şi instituţiilor publice, sunt ocrotite şi promovate de lege;

formulez prezenta:

AVERTIZARE ÎN INTERES PUBLIC

Privind semnalarea următoarelor fapte de încălcare a legii:

– incompetenţa sau neglijenţa în serviciu, prevăzută de art. 5, lit. i) din Legea nr. 571/2004;

– încălcarea altor dispoziţii legale care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public, prevăzută de art. 5, lit. n) din Legea nr. 571/2004;

În fapt,

În cadrul activității de control și supraveghere piață, în cursul anului 2019, s-a cercetat legalitatea prestării de servicii în mod direct pe teritoriul României de către persoane juridice, instituții de credit din afara României, Credit Europe Bank N.V., cu sediul în Olanda și Eurobank Ergasias S.A., cu sediul în Grecia.

Instituțiile de credit menționate prestează servicii în mod direct pe teritoriul României prin derularea de contracte de credit performante încheiate cu consumatori cetățeni români, oferind exact aceleași servicii bancare ca o filială a unei bănci din România, neexistând nicio diferență între serviciile oferite consumatorilor de către o bancă care are sediul în România și între serviciile oferite consumatorilor de către instituțiile în cauză, serviciile fiind identice în ceea ce privește frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea acestora, caracteristici ce au fost prevăzute de Curtea de Justiţie Europeană ca fiind cele care fac distincția dintr-o activitate de natură temporară, specifică prestării de servicii în mod direct și activitatea permanentă, specifică prin stabilirea în statul membru în care se prestează serviciul.

În aceste condiții s-a constatat că clienții aparținând instituțiilor de credit menționate, fără sediu în România, sunt scoși complet de sub protecția legislației privind protecția consumatorilor, fapt care nu poate fi decât rezultatul eludării prevederilor legale privind libera circulație a capitalurilor și serviciilor.

Prestarea serviciilor se realizează prin intermediul unor instituții de credit, First Bank S.A., respectiv Credit Europe Ipotecar IFN S.A., persoane juridice române care administrează contractele de credit și care nu pot reprezenta contravențional în fața Autorității instituțiile de credit din afara României.

În cursul anului 2018 Autoritatea a sancționat contravențional Bancpost S.A.  pentru încălcarea prevederilor legale privind practicile comerciale incorecte conform Legii 363/2007, cât și pentru afectarea intereselor economice ale consumatorilor, conform O.G. 21/1992, și a fost aplicată măsura complementară de restituire a sumelor de bani percepute nejustificat pentru întreg portofoliul de credite cesionat de către Bancpost S.A., fie direct, fie prin intermediul EFG New Europe Funding II B.V., reprezentând dobânzi, dobânzi penalizatoare calculate și reținute în perioada 11.07.2008-27.03.2018, când cesionar a fost EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe  Funding II B.V.), persoană juridică din afara României.

Procesul verbal de constatare a contravenției a fost contestat în instanța de judecată și a făcut obiectul dosarului nr. 18330/300/2018 iar instanța de judecată a stabilit că sancționarea Bancpost S.A. pentru fapte comise de un terț, EFG New Europe Funding II B.V., s-a realizat prin încălcarea principiului caracterului personal al răspunderii contravenționale.

Încălcarea principiului caracterului personal al răspunderii contravenționale s-a constatat a fi invocată și de către First Bank S.A. în cadrul plângerilor împotriva proceselor verbale în care au fost constatate încălcării ale legislației în contractele de credit administrate de First Bank S.A dar creditor este Eurobank Ergasias S.A., cu sediul în Grecia.

Atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor prevăzute de H.G. nr. 700/2012 privind constatarea și sancționarea contravențiilor pentru nerespectarea legislației naționale, sunt limitate, doar pe teritoriul ţării, or instituțiile de credit din afara României, neavând sediu și reprezentant legal în România, nu intră sub competența Autorității.

Conform Procedurii generale privind soluţionarea petiţiilor consumatorilor reclamațiile transfrontaliere privind instituțiile financiare pot fi cercetate prin intermediul Centrului European al Consumatorilor din România (ECC România), unitate finanțată de la bugetul de stat și de la Comisia Europeană, organizată la nivel de direcție în cadrul Autorității, sau prin intermediul biroului unic din cadrul Serviciului Armonizare Europeană și Parteneriate din cadrul Autorității, care funcționează în baza Regulamentul CE nr. 2394/2017 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure respectarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului.

ECC România reprezintă un instrument de mediere în relația consumatori-operatori economici din afara României care nu poate obliga comerciantul să accepte soluționarea litigiului pe cale amiabilă iar prin intermediul biroului unic, care funcționează în baza Regulamentul CE nr. 2394/2017, se pot doar întreprinde demersurile necesare pentru încetarea practicii, dar nu se pot dispune măsuri pentru recuperarea daunelor de către consumatori.

Regulamentul CE nr. 2394/2017 urmărește doar cooperarea privind încălcarea actelor normative europene prevăzute în anexa Regulamentului, transpuse în legislația națională, și nu și pentru încălcările persoanelor juridice din afara României privind legislația națională, precum O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Prin prevederile O.U.G. nr. 52/2016 a fost introdusă obligativitatea cesionarului contractului de credit sau cesionarului de creanțe de a avea sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii şi pentru a răspunde contravenţional şi/sau, după caz, penal, în faţa autorităţilor publice, dar prevederile nu se aplică contractelor de credit aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a acesteia, astfel încât pentru aceste contracte există posibilitatea de a fi cesionate către persoane juridice din afara României, și implicit scoaterea consumatorilor de sub protecția legislației privind protecția consumatorilor.

Ordonanţa nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor nu reglementează în mod clar aprecierea existenței contravențiilor, aplicării și executării sancțiunilor contravenționale și referitor la efectele juridice ale contravențiilor săvârșite pe teritoriul României de persoane juridice care nu au sediul în România.

În cazul contractelor de credit aflate în portofoliul Eurobank Ergasias S.A., cu sediul în Grecia, au fost constatate abateri de la prevederile legale prin prestarea de servicii în care au fost afectate interesele economice ale consumatorilor cu încălcarea prevederilor O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.

Autoritatea nu poate interveni în cazul în care se constată și alte abateri de la prevederile O.G. nr. 21/1992, precum nerespectarea clauzelor contractuale  sau majorarea abuzivă a dobânzii de către persoanele juridice, instituții de credit, din afara României.

Autoritatea nu deține pârghiile legale pentru a constata abateri și pentru a dispune măsuri de remediere conform atribuțiilor prevăzute de lege, pentru instituțiile financiare care prestează servicii în mod direct pe teritoriul României pentru toate contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 52/2016.

În cursul lunii noiembrie 2019 considerentele prezentate au fost prezentate președintelui Autorității la data respectivă, d-nul Constantinescu Horia, hotărându-se sesizarea Ministerului  Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Guvernului României și Comisiei economice, industrii şi servicii din cadrul Senatului României.

În contextul în care d-nul Constantinescu Horia a fost demis din funcția de președinte al Autorității, situația a fost adusă la cunoștinta președintelui interimar al Autorității, d-na Ionescu Mihaela Irina, care a hotărât sesizarea doar a instituției ierarhic superioare, Ministerul  Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, fapt realizat în data de 11.12.2019.

În data de 18.12.2019 în cadrul unei întâlniri situația a fost prezentată actualului președinte al Autorității, d-nul Cozminschi Eduardt, la o zi după numirea acestuia în funcție, stabilindu-se organizarea unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului  Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în ziua următoare, 19.12.2019, întâlnire care nu a mai avut loc.

În data de 20.12.2019 a fost comunicat conducerii Autorității printr-o adresă faptul că activitatea Direcției Produse și Servicii Financiar Bancare și Nebancare este blocată în ceea ce privește verificarea respectărilor prevederilor legale privind protecția consumatorilor pentru operatorii economici din afara României care prestează servicii în mod direct pe teritoriul României, solicitându-se totodată și analizarea necesității stringente de a dispune emiterea cu celeritate de către Direcțiile și Serviciile cu incidență în activitatea de control și supraveghere piață, respectiv Serviciul Juridic și Serviciul Armonizare Europeană și Parteneriat, a unor puncte de vedere scrise din care să reiasă în mod clar dacă personalul Autorității are sau nu are compențe în a desfășura activitate de control și supraveghere piață pentru persoane juridice care nu au sediul social și reprezentant legal în România și prestează servicii în mod direct pe teritoriul României.

În data de 14.02.2020 s-a revenit cu o nouă adresă în atenția conducerii Autorității comunicându-se totodată și faptul că în cadrul C.J.P.C. Constanța au fost înregistrate reclamații împotriva Credit Europe Bank N.V., persoană juridică cu sediul în Olanda iar în data de 02.03.2020 a fost trimisă o ultimă adresă.

Având în vedere că nu a fost primit răspuns, în data de 12.03.2020 a fost transmisă o informare în atenția conducerii Autorității prin care s-a comunicat intenția de transmitere a avertizării publice către mass-media, intenție care nu s-a concretizat în perioada imediat următoare în contextul declarării stării de urgență pe teritoriul României.

În data de 26.03.2020 s-a primit răspunsul conducerii Autorității, în cadrul acestuia evitându-se fundamentarea acestuia în lumina aspectelor sesizate de către personalul de specialitate din subordine și inițierea demersurilor pentru aplicarea prevederilor legale adoptate în scopul protejării interesului general și pentru persoanele juridice din afara țării care prestează servicii în mod direct pe teritoriul României.

În mod fals și ipocrit conducerea Autorității a ales să invoce drept argument prevederi legale ce reglementează libertatea de apreciere, de execuție, de decizie sau de control a personalului de execuție în condițiile în care în cadrul activității de control și supraveghere piață a fost întâlnită practica conducerii Autorității de a interveni în mod abuziv în actul de control încălcând însăși prevederile legale invocate, ce reglementează dreptul personalului Autorităţii de a beneficia de protecţia legii şi de apărare împotriva oricărei ingerinţă sau amestec în activitatea, de natură să îi influenţeze libertatea de apreciere, de execuţie, de decizie sau de control.

Ingerința conducerii Autorității în actul de control s-a manifestat, printre altele, prin protejarea în trecut a operatorilor economici prin emiterea de acorduri de desfășurare în continuare a unor practici comerciale incorecte interzise prin lege, acorduri care derogau de la lege și de la procedura cadru de control.

Peste doar o lună de zile de la trimiterea răspunsului conducerea Autorității a emis o circulară prin care s-a dispus desfășurarea unei acțiuni tematice de control cu impunerea, contrar prevederilor legale, a măsurilor care trebuie dispuse în cazul constatării abaterilor.

Falsitatea se regăsește și în comunicatele de presă ale Autorității din datele 27.02.2020 și 23.03.2020,

În comunicatul de presă din data 27.02.2020 s-a afirmat în mod fals că Autoritatea derulează o tematică națională de control privind calitatea serviciilor adiacente serviciilor medicale, prestate în cadrul unităților spitalicești, pentru a fi verificate condițiile de cazare (starea saltelelor, lenjeriilor, pernelor, pilotelor, pijamalelor etc.), igienă (situația grupurilor sanitare/băi), precum și tot ceea ce ține de prestarea unui serviciu către pacienți  în conformitate cu normele europene, în realitate în cadrul tematicii de control dispunându-se desfășurarea de acțiuni de control doar a unităților de alimentație publică din incinta unităților sanitare, precum și  a chioșcurilor din incinta sau imediata apropiere a acestora.

În comunicatul de presă din data 23.03.2020 s-a afirmat în mod fals că Autoritatea a început o amplă campanie de verificare a modului în care măsurile luate pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus Covid-19 sunt aplicate în marile lanțuri de magazine, în contextul în care nu s-a dispus efectuarea de acțiuni de control în marile lanțuri de magazine iar la data comunicatului nu exista niciun act normativ care să prevadă asemenea măsuri.

Știrile false sunt permise atât timp cât sunt emise de către o instituție a Statului.

Stat Român, care prin Guvernul României înțelege să realizeze protecția consumatorilor, motiv imperativ de interes general conform Curții Europene de Justiției, prin reducerea la jumătate a fondurilor bugetare alocate în anul 2020 Autorității Naționale pentru protecția Consumatorilor care coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor și care actionează pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor, dar în același timp, prin O.G. nr. 81/2019, acordă ajutoare de stat în valoare de 300 milioane euro marilor companii care sunt expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice.

Alocarea de fonduri bugetare insuficiente, la jumătate față de fondurile bugetare alocate în anul anterior, fapt fără precedent în ultimii 13 ani, are ca rezultat neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor și obiectivelor Autorității prevăzute de lege și nerespectarea prevederilor legale.

Stat Român cu a sa bancă centrală, ce pretinde a fi națională, care consideră legală cesionarea de credite performante în valoare de peste 2,7 miliarde euro, chiar dacă prin această cesiune cetăţenii nu mai beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi, fiind scoși de sub protecția legii.

Stat Român în care valoarea amenzilor contravenționale aplicate cetățenilor, printre care și pensionari, pe perioada stării de urgență din cursul acestui an, depășesc cu mult valoarea amenzilor contravenționale aplicată băncilor și corporațiilor pentru nerespectarea legislației privind protecția consumatorilor.

Stat Român cu ale sale instituții publice ce au permis și permit în continuare instituțiilor financiare din afara țării, prestarea de servicii în mod direct pe teritoriul României prin folosirea infrastructurii și a personalului din România, pentru generarea de venituri de peste 900 milioane de euro pentru care s-a realizat evitarea plății taxelor fiscale, chiar dacă prin Directiva UE 1164/2016 se subliniază necesitatea de a garanta faptul că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile și valoarea.

Ar putea fi scopul introducerii într-un document a mențiunii “Introducerea în [denumirea statului] a acestui document în original sau în copie certificată sau a oricărei trimiteri la acesta în formă scrisă și sub semnătură poate avea ca efect aplicarea unei taxe de timbru de către autoritățile fiscal din [denumirea statului]. Nu introduceți în  [denumirea statului] acest document, în original sau în copie certificate, și nici vreo trimitere la acesta în formă scrisă și sub semnătură” altul decât cel de evitare a plății obligațiilor fiscale și implicit de realizare a evaziunii fiscale?

Având în vedere considerentele prezentate nu este rațional a concluziona că prin prestarea serviciilor în mod direct pe teritoriul României de către persoane juridice din afara României, în exact aceleași condiții ca resortisanţii proprii (persoanele juridice din România), cu folosirea teritoriului, resurselor și a personalului din România, fără ca impozitele să fie plătite acolo unde sunt generate profiturile și valoarea, se eludează plata taxelor către bugetul de stat al României și se protejează evaziunea fiscală?

Privind persoanele juridice, instituții de credit care nu au sediul în România, nu există nicio prevedere în legislația națională sau europeană care să legifereze competența Autorității în a aprecia existența contravențiilor, aplicării și executării sancțiunilor contravenționale și referitor la efectele juridice ale contravențiilor săvârșite pe teritoriul României pentru nerespectarea legislației naționale.

Autoritatea nu poate acţiona, conform atribuțiilor prevăzute de H.G. nr. 700/2012, pentru prevenirea şi combaterea practicilor care dăunează vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor, pentru un număr de cel puțin 60.000 consumatori, din care 9350 consumatori clienți cu credite în derulare ai unor instituții de credit din afara României, conducerea Autorității îndeplinându-și defectuos atribuțiile funcției publice de conducere, protejând interesele operatorilor economici în detrimentul intereselor și drepturilor consumatorilor, a căror apărare reprezintă atribuție prevăzută de lege.

Autoritatea este în imposibilitatea de a dispune, conform prevederilor art. 61 din O.U.G. nr. 99/2006, prevederi legale care nu au fost niciodată aplicate de către Autoritate, măsuri corespunzătoare pentru prevenirea sau sancţionarea faptelor comise pe teritoriul României, care sunt contrare dispoziţiilor legale în vigoare adoptate în scopul protejării interesului general şi altor dispoziţii de ordine publică, astfel de măsuri putând include interzicerea desfăşurării de către instituţia de credit în culpă a oricăror activităţi viitoare pe teritoriul României.

Conducerea Autorității nu a inițat demersurile pentru aplicarea prevederilor legale adoptate în scopul protejării interesului general și pentru persoanele juridice din afara țării care prestează servicii în mod direct pe teritoriul României.

Conform prevederilor Constituția României, Titlul II Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, Capitolul I Dispoziţii comune, art. 15, alin. (1): „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Mii de consumatori nu beneficiază de prevederile legale privind protecția consumatorilor, motiv imperativ de interes general conform Curții Europene de Justiției, cu încălcarea prevederilor art. 15, alin. (1) din Constituția României.

Nu este rațional a concluziona că în Uniunea Europeană, înalta protecție a consumatorilor reprezintă de fapt o iluzie, o înaltă protecție acordată de fapt băncilor și corporațiilor, iar asigurarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a statului de drept, este un deziderat care încă nu a fost atins?

O Uniune Europeană în care băncile și corporațiile au deplină libertate de a transfera profiturile în mod liber pe întreg teritoriul Uniunii Europene sau în întreaga lume dar consumatorii nu au libertatea de a aplica pentru credite la rate ale dobânzii în orice stat membru al Uniunii Europene.

Având în vedere considerentele prezentate nu este rațional a concluziona că instituțiile publice din România, la cel mai înalt nivel, au eșuat în a proteja drepturile prevăzute de legea fundamentală, Constituția României, și au protejat și continuă să protejeze încălcarea legii și interesele particulare, în detrimentul interesului public, creând iluzia unui ”stat de drept”, o ”mascaradă” în care printr-o atitudine falsă, ipocrită și mincinoasă, se urmărește realizarea unei noi ordini sociale în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului vor fi încălcate iar puterea se va muta din domeniul public în domeniul privat?

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în calitate de Autoritate a Statului ce are ca atribuție principală controlul respectării dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor și apărarea drepturilor legitime ale acestora în cazul prestării de servicii financiare, a protejat, prin funcțiile de conducere, interesele instituțiilor de credit din afara României în detrimentul intereselor consumatorilor din România, cu încălcarea principiului legalităţii și principiului supremaţiei interesului public.

În sprijinul celor semnalate anexez nota de fundamentare.

Funcționar public,                                                                           Data,

Manțu Dumitru                                                                         27.05.2020

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

În ciuda unor critici, Dan Barna vede în PNL un partener natural: ‘Premisele pentru o viitoare colaborare sunt bune, dacă există bună-credinţă’

Publicat

in

De

Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat, vineri, că, în proporţie de 90%, viitoarea guvernare va fi una de coaliţie şi partenerul natural al partidului este PNL, menţionând că premisele pentru o viitoare colaborare sunt „bune”, dacă există „bună-credinţă”.

„Înţelegem foarte bine contextul actual şi ştim că, în proporţie de 90%, viitoarea guvernare va fi una de coaliţie. Partenerul natural este PNL şi asta înţeleg şi liberalii, în ciuda atacurilor nesfârşite pe care le lansează la adresa noastră. Ceea ce refuză să înţeleagă liberalii este că, ori de câte ori i-am criticat, am făcut-o de pe poziţiile pe care ei înşişi le îmbrăţişaseră în timpul regimului Dragnea. În acele zile, PNL nu a ezitat să preia de la USR teme, idei şi retorică. Nu ne-am supărat niciodată, ba chiar îi încurajăm să o facă în continuare. Scopul nostru comun e să facem o Românie mai bună, nu să punem drepturi de autor pe interesul naţional”, a susţinut Barna, pentru Digi 24.

El a arătat că cele două partide pot colabora, menţionând că au un candidat comun la Bucureşti „cu şanse”, iar în Parlament liberalii au beneficiat de voturile USR „când ideile au fost bune”.

BREAKING – 191 de noi cazuri de coronavirus: aproape 13.000 de oameni s-au vindecat

„Premisele pentru o viitoare colaborare sunt bune, dacă există bună-credinţă. La Bucureşti avem un candidat comun cu şanse importante să pună capăt feudalismului ruşinos impus de administraţia Firea-Pandele şi să întoarcă oraşul cu faţa spre civilizaţie şi secolul XXI. Se poate colabora şi suntem, probabil, obligaţi să o facem, dacă nu vrem să asistăm neputincioşi la o întoarcere rapidă a PSD la putere. Asta e ceva ce nici electoratul userist, nici cel penelist nu ne va ierta vreodată”, a subliniat liderul USR.

El a afirmat că responsabilitatea pentru preluarea guvernării după alegeri „aparţine” USR şi „nicio justificare nu va fi acceptată în caz de eşec”.

„Până atunci noi vom continua, indiferent de supărările câte unui baron local ajuns în Parlament sau mirările comentatorilor politici, să ne respectăm mandatul de opoziţie responsabilă. Vom critica când e de criticat, vom sprijini când e de sprijinit şi vom continua să fim USR. Independenţi şi hotărâţi să rămânem pe drumul nostru”, a adăugat Barna.

Ludovic Orban dă asigurări că decizia Renault nu va afecta România: ‘Nu își va restrânge activitatea și nici nu va face concedieri’

Potrivit lui Barna, USR refuză să se aşeze „în rama” care i se repartizează, „adică aceea a unui partid mai mic care să se pună la remorca celor mari”.

„Modele, cel puţin la stânga, sunt destule – ajunge doar să vă uitaţi la aglomeraţia de mini-PSD-uri din Parlament care se activează în momentele esenţiale. Există şi pe dreapta aşa ceva – ajunge doar să vă uitaţi la oamenii pe care actuala guvernare i-a plasat prin diverse instituţii publice. Nu sunt toţi membri PNL. Carnetele de partid sunt diverse. Niciunul nu e de la USR”, a mai susţinut Barna.

Potrivit acestuia, „USR nu a primit, vreodată, vreo invitaţie de a se alătura guvernării, nici pe uşa din faţă, nici pe uşa din spate”, iar, dacă ar fi existat, ar fi exclus „din start orice înţelegere secretă privind funcţiile din administraţia publică”.

„A accede cu orice preţ şi în orice condiţii acolo ar însemna să repetam 30 de ani de greşeli. Şi atunci care ar mai fi diferenţa dintre noi şi ceilalţi?”, a menţionat Dan Barna, care a completat că, încă de la înfiinţare, USR a enunţat „clar” câteva principii care stau la baza activităţii sale: „competenţă în guvernare, responsabilitate, meritocraţie”.

„Pe lângă principii universal valabile, ne-am făcut o promisiune: să nu uităm niciodată de unde am plecat”, a spus liderul USR.

În opinia sa, USR va consolida împreună cu PLUS „o alianţă de succes”, mergând spre „o previzibilă şi necesară fuziune”.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

PITEȘTI

Publicitate
Publicitate

Mioveni

În Trend