Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat joi seară, la România TV, că s-au înregistrat „progrese” în privința modernizării instalației de termoficare a Bucureștiului.

„Să știți că pe rețeaua de termoficare am făcut progrese. Bineînțeles că nu se puteau rezolva…acum două zile a crăpat o conductă care avea 60 de ani, da? Cert este că a schimbat în trei ani 110 kilometri. Avem 1.000 rețeaua principală și 3.000 rețeaua secundară între punctul termic și scara de bloc, aici stăm foarte bine. Anul ăsta o să facem 70 de kilometri, avem 15 șantiere mari. Studiile sunt bine făcute, adică începem exact acolo unde sunt avariile cele mai multe. Toți indicatorii sunt spre bine, adică iarna asta a fost spre bine, am avut o medie de 99%, adică într-o zi normală un apartament nu avea, 99 aveau”, a declarat acesta.

„Am redus, în sfârșit, cantitatea de apă care se vărsa în pământ, cu 20%, deci mergem în direcția bună. Și sunt cartiere întregi care nu mai au problema asta, de exemplu Rahova”, a adăugat Nicușor Dan.

Decizia ALPAB de a transplantă nouă copaci de pe bulevardul Ghencea din București pentru a permite extinderea străzii a stârnit controverse în rândul locuitorilor. Deși unii înțeleg necesitatea acestei măsuri, alții consideră că bulevardul arată acum mai sărac fără copaci și cer înlocuirea lor.

Reprezentanții ALPAB au explicat că transplantarea a fost necesară pentru a permite lucrările de extindere a bulevardului, iar această acțiune nu va afecta sănătatea copacilor. Totodată, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a susținut că mutarea copacilor a fost necesară pentru relocația utilităților în vederea refacerii bulevardului Ghencea.

Nemulțumirile exprimate de bucureșteni vin în contextul în care orașul suferă deja de o deficiență de spații verzi, iar orice pierdere a arborilor este privită cu îngrijorare. Lipsa unui registru actualizat al spațiilor verzi din București accentuează această preocupare, iar unele statistici arată o scădere alarmantă a acestora în ultimele decenii.

Datele furnizate de ALPAB arată o reducere semnificativă a spațiilor verzi în București, de la 16,79 de metri pătrați pe cap de locuitor în 1989, la 9,67 de metri pătrați în 2006. Comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul se situează la o distanță semnificativă în ceea ce privește proporția de spațiu verde per locuitor, cu unele orașe precum Viena, Helsinki și Stockholm având valori mult mai ridicate. Această lipsă de spații verzi afectează calitatea vieții și starea de sănătate a locuitorilor și arată necesitatea unei abordări mai strategice în gestionarea peisajului urban.