Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Martirii Brâncoveni au fost pomeniţi la Biserica ‘Sfântul Gheorghe – Nou’ de la kilometrul 0 al Capitalei

Publicat

in

Martirii Brâncoveni au fost pomeniţi, marţi, la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” de la kilometrul 0 al Capitalei, care adăposteşte moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, ctitor al acestui lăcaş de cult.

Slujba a fost condusă de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

„Am mai avut domnitori mari care şi-au iubit ţara. Aşa au fost Sfântul Ştefan, Matei Basarab, Corvinii, Mihai Viteazul şi alţii, dar niciunul precum Constantin Brâncoveanu. (…) Niciunul atât de dăruit Bisericii şi ţării sale, niciunul atât de devotat supuşilor săi, care a preferat pacea decât să vadă ţara cotropită şi oamenii morţi în războaie. Dragostea lui faţă de pământul Ţării Româneşti a fost fără de margini. De aceea, Biserica îl cinsteşte, de aceea oamenii îl consideră, dacă nu cel mai mare, printre cei mai mari domnitori pe care i-a avut pământul românesc. (…) Biserica îl consideră unul dintre marii ctitori, sprijinitor al Ortodoxiei şi, mai ales, mărturisitor, mucenic, care nu a aşezat nimic mai presus de dragostea faţă de Dumnezeu, nici chiar avuţiile, ţara, familia”, a spus ierarhul, potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române.

PS Timotei a subliniat valoarea ctitoriilor brâncoveneşti, dintre care multe sunt cunoscute în toată lumea şi reprezintă „cele mai frumoase cărţi de vizită pe care le are astăzi România”.

Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la canonizarea Martirilor Brâncoveni, potrivit Agerpres.ro.

Tot în 1992 a fost canonizat Sfântul Antonie, ale cărui moaşte au fost aduse de la mănăstirea vâlceană Iezer la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou”, cu ocazia hramului de vară şi aşezate spre cinstire, alături de cele ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, în pridvorul bisericii, până marţi, la ora 22,00.

În fiecare an, la 16 august, este marcată Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric şi apreciind viaţa mărturisitoare a domnitorului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod, cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Constantin Brâncoveanu, un domn profund ataşat intereselor ţării şi ale neamului românesc întreg, după cum scria istoricul Nicolae Iorga, a ctitorit o serie de biserici şi mănăstiri printre care Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (unde, în 1720, au fost aduse şi înhumate osemintele sale), Biserica Sfântul Sava din Bucureşti, Biserica de la Potlogi, Biserica de la Mogoşoaia, Mănăstirea Hurezi (sau Horezu), Mănăstirea Brâncoveni.

Constantin Brâncoveanu a fost un susţinător al Ortodoxiei, culturii şi spiritualităţii popoarelor asuprite de Imperiul Otoman (lumea greacă, dar şi comunităţile din Asia Mică, Siria, Ierusalim sau Egipt). Brâncoveanu a acordat sprijin pe plan ecleziastic românilor de acolo împotriva unirii Bisericii Ortodoxe cu Roma sub presiunea Curţii de la Viena, acţiune manifestată prin tipărirea şi difuzarea de cărţi de cult în limba română, ctitorirea unor lăcaşuri de cult, precum Biserica de la Făgăraş şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, danii pentru biserici şi schituri etc.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Nava spațială DART a NASA a lovit asteroidul Dimorphos / Va reuși să-l devieze? Care sunt următorii pași

Publicat

in

De

Nava spațială Dart a Nasa s-a ciocnit cu asteroidul Dimorphos, aflat la 6,8 milioane de kilometri de Pământ, în cadrul primului „test de apărare planetară” al agenției spațiale. Este prima încercare a omenirii de a deplasa un alt corp ceresc, scopul fiind acela de a vedea dacă un asteroid de mari dimensiuni care se îndreaptă spre Pământ ar putea fi deviat.

DART a lovit asteroidul DimorphosFoto: Captura NASA TV

Decalajul din spațiul cosmic a oferit confirmarea video la 38 de secunde după impact, plus alte câteva secunde pentru procesarea imaginilor.

Nava spațială a fost de aproximativ 100 de ori mai mică decât Dimorphos, așa că nu a distrus asteroidul. În schimb, DART speră că ciocnirea a schimbat viteza și traiectoria asteroidului în spațiu.

Echipa misiunii a comparat această coliziune cu o mașină de golf care se izbește de una dintre Marile Piramide generând suficientă energie pentru a lăsa un crater de impact.

Oamenii de știință se așteaptă ca această schimbare de direcție să îl deplaseze ușor pe Dimorphos și să îl facă mai legat gravitațional de Didymos, asteroidul mai mare din sistem.

Ce urmează

Observatoarele terestre din întreaga lume vor observa sistemul de asteroizi pentru a confirma dacă DART a reușit să modifice mișcarea asteroidului.

Telescopul spațial James Webb, Telescopul spațial Hubble și misiunea Lucy a NASA vor observa, de asemenea, urmările.

În plus, misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene va fi lansată în 2024 pentru a continua să studieze impactul.

UPDATE 02:15 DART s-a lovit de Dimorphos

UPDATE 02:08 Supervizorii sistemelor de la sol, ai calității imaginii, ai navigației inteligente, ai sistemelor de ghidare, navigație și control (GNC) și ai rețelei spațiale de adâncime (DSN), au dat undă verde finală, raportând că toate sistemele funcționează „nominal”, ceea ce în termeni spațiali înseamnă normal.

UPDATE 02.00 Între timp, micul punct alb din centrul ecranului de pe transmisia în direct a misiunii devine din ce în ce mai mare, pe măsură ce Dart se apropie de Dimorphos cu 6,5 km pe secundă.

Dar acum că micul asteroid, Dimorphos, este vizibil pentru sistemele rachetei, sistemul de navigație al navei spațiale se fixează pe țintă.

Acest lucru se numește „blocare de precizie”, potrivit Elenei Adams, inginerul de sistem al misiunii DART de la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins.

UPDATE 01:40 Sistemul de navigație SmartNav al rachetei Dart este acum fixat pe ținta sa Dimorphos, au anunțat managerii misiunii. Este un alt pas crucial spre finalizarea cu succes a misiunii și validarea tehnologiei care a fost testată cu ajutorul lui Jupiter și a celor patru sateliți ai săi, potrivit The Guardian.

UPDATE 01:32 Nava spațială DART se află pe o traiectorie stabilă la aproximativ o oră de la impact, a declarat un inginer al misiunii DART.

„Suntem foarte entuziasmați. Începem să vedem Dimorphos pentru prima dată. Arată foarte bine. Are cam aceeași penumbră ca și Didymos, așa cum ne așteptam. Și astfel, ne pregătim pentru tranziție. Avem o traiectorie stabilă în acest moment”, a declarat Elena Adams, inginer de misiune DART.

UPDATE 01:20 Pentru prima dată, NASA ne oferă imagini în direct de pe nava spațială DART. În imagine se poate vedea o lumină strălucitoare. NASA a confirmat pentru CNN că lumina este Didymos, cel mai mare dintre cei doi asteroizi.

DART – Care este miza

  • de Vlad Barză

Pentru prima oară omenirea încearcă să schimbe traiectoria unui obiect ceresc în spațiu, iar misiunea de acum este un test pentru viitorul îndepărtat când ar fi posibil ca un asteroid mare să lovească Terra. Sonda va fi distrusă de impact, dar va fi al șaselea asteroid pe care omenirea îl va studia de aproape și sunt multe lucruri de aflat înainte de impact, dar și după el.

Misiunea a fost îndelung gândită și va încerca să obțină cât mai multe informații, chiar dacă sonda se va face praf. Spre exemplu, după ce îl lovim pe Dimorphos, vom vedea ce influență are noua traiectorie a acestuia asupra celuilalt asteroid.

Sonda se va izbi de asteroid la o viteză de 22.000 km/h, dar înainte de coliziune va transmite imagini în ritmul de una pe secundă: la început cu ambii asteroizi ai sistemului binar, și apoi doar cu ținta sa. Cele mai detaliate imagini vor fi chiar cele de dinaintea izbiturii care va distruge sonda DART.

În ce constă exact misiunea

De cele mai multe ori sondele spațiale sunt gândite să reziste cât mai mulți ani și să parcurgă miliarde de km. Sonda de acum, deși a costat 250 milioane de dolari, va avea o viață scurtă, fiindcă va lovi din plin un asteroid care se găsește la 11 milioane km de Terra.

Misiunea se numește Double Asteroid Redirection (DART) și este un fel de misiune „kamikaze”, fiindcă sonda lansată în 24 noiembrie 2021, care cântărește aproximativ 670 kg, nu are, precum alte sonde spațiale, super – instrumente științifice la bord, ci are doar instrumente de navigație și, foarte important, o cameră video.

NASA a început în 2015 lucrul la această misiune, iar sistemul binar de asteroizi spre care sonda se îndreaptă a fost descoperit de astronomi în anii ’90.

Este vreun pericol pentru Terra?

Nu, în niciun caz. Nu există vreun scenariu în care devierea să însemne trimiterea asteroidului către Terra.

Dimorphos și fratele său mult mai mare Didymos

Dimorphos, asteroidul pe care ar trebui să-l intercepteze, nu constituie niciun pericol pentru Terra, ci va servi doar ca obiect ceresc de test pentru această misiune. Asteroidul are 163 de metri lățime și scopul misiunii este de a vedea dacă, după ce este lovit, își va schimba în vreun fel viteza și traiectoria și dacă da, în ce mod.

Cei de la NASA au făcut o comparație: asteroidul Dimorphos este ca un teren de fotbal american plin cu pietre, iar sonda care îl lovește este mică în comparație cu el, cam cât o mașină Smart. Inginerii de la NASA au spus că NU există niciun pericol pentru Terra din partea acestei misiuni și asteroidul nu are cum să se dezintegreze de la lovitură.

Dimorphos orbitează în jurul unui asteroid mult mai mare, Didymos, care are 790 de metri diametru. Cei doi alcătuiesc un sistem binar și un astfel de sistem este ideal pentru genul acesta de test, fiindcă impactul ar trebui să schimbe orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu 1%, suficient cât totul să fie detectat cu aparatele de observație de pe Terra.

Ce s-ar putea întâmpla după coliziune?

Dacă se întâmplă conform calculelor, orbita asteroidului mai mic (adică Dimorphos) se va mai apropia de asteroidul cel mare, Didymos. Magnitudinea schimbării orbitei va depinde de structura și compoziția lui Dimorphos.

Dacă Dimorphos este foarte solid, iar DART face după impact un crater mic, acest asteroid va câștiga în viteză și se va mai apropia puțin de Didymos.

Pe de altă parte, dacă Dimorphos este precum o grămadă de bolovani ținută laolaltă de gravitație, impactul va crea un crater adânc și o parte dintre bolovani vor sări în spațiu. Și în acest caz, Dimorphos se va apropia de Didymos.

Lui Dimorphos îi ia în prezent 11 ore și 55 de minute pentru a face o orbită completă în jurul lui Dydimos. Dacă testul va reuși, o orbită ar trebui să dureze 11 ore și 45 de minute.

Vom afla și cum este structura și compoziția lui Dimorphos din modul în care va fi distrusă sonda. Un mic satelit construit în Italia, LICIACube, care cântărește 14 kg, a fost eliberat cu 11 zile înainte de ziua cheie și va filma totul de la 1.000 km distanță, urmând să ne arate și ce efecte a avut asupra asteroidului. Acel „cubesat” se va apropia și va zbura în jurul sistemului binar, pentru a obține noi fotografii.

Asteroizii și Terra – O poveste cu temeri, dar și cu exagerări nefondate

Știm că există 26.000 de asteroizi care se apropie în mod regulat de orbita terestră, iar cei mai cunoscuți pe care omenirea i-a putut vizita sunt Bennu și Ryugu.

Cercetătorii au gândit multe moduri în care un asteroid care ar deveni un pericol pentru Terra ar putea fi eliminat. Printre scenariile luate în seamă s-au numărat: distrugerea cu focoase nucleare, „arderea” asteroidului cu lasere sau modificarea traiectoriei după ce asteroidul este „agățat” de o navetă care se apropie de el. Și alte variante au fost luate în seamă, dar toate sunt prea complicate pentru tehnologia din prezent.

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

De multe ori apar știri exagerate în care se spune că un asteroid ar putea lovi în curând Terra și va face ravagii, dar adevărul este că nu sunt date că așa ceva s-ar putea întâmpla în acest secol.

De exemplu, temutul Apophis, asteroidul botezat după zeul egiptean al răului şi distrugerii, nu va prezenta niciun pericol de coliziune cu Terra pentru cel puțin 100 de ani de acum înainte, au anunțat în 2021 cei de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană care l-au și scos de pe lista de risc ce conține asteroizii care ar putea să intre în coliziune cu planeta noastră.

Referință:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Csoma Botond: Deputaţii UDMR vor vota pentru creşterea salariilor din administraţia publică locală

Publicat

in

De

Parlamentarii UDMR vor susţine exclusiv creşterea salariilor angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale în cadrul plenului Camerei Deputaţilor de marţi, a precizat liderul deputaţilor Uniunii, Csoma Botond, potrivit Agerpres.

Csoma BotondFoto: Facebook

„După şedinţa de astăzi, grupul UDMR din Camera Deputaţilor a confirmat poziţia Uniunii conform căreia recalcularea indemnizaţiilor deputaţilor şi senatorilor în funcţie de salariul minim nu este o prioritate şi, ca atare, parlamentarii UDMR vor susţine exclusiv creşterea salariilor angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale în cadrul plenului Camerei Deputaţilor de mâine. (…) Din cauza creşterii costului vieţii, a inflaţiei şi a preţurilor revoltătoare la energie, este firesc că o parte semnificativă a populaţiei a aflat, cu stupoare, de propunerea majorării salariilor. Totuşi, trebuie să subliniem faptul că funcţionarea primăriilor din localităţile mici este ameninţată de nerespectarea prevederilor din Legea salarizării. Există un pericol real ca unele primării să rămână fără angajaţi”, a declarat Csoma Botond, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta a subliniat că majorarea salarială nu ameninţă o viitoare creştere a pensiei şi a salariului minim, care urmează a fi negociate, la întocmirea bugetului anului viitor, în coaliţia de guvernare.

„Trebuie să ne străduim pentru echitate. Cadrul juridic trebuie să fie ajustat astfel încât să ofere soluţii reale la problemele oamenilor. Aşa vom face cu salariile şi îndemnăm să se procedeze la fel şi în cazul pensiilor”, a subliniat Csoma Botond.

UDMR aminteşte că Legea salarizării unitare prevede că salariile personalului din administraţiile locale se stabilesc în funcţie de indemnizaţia viceprimarului sau a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, care se ajustează, anual, la valoarea salariului minim.

„În ultimii patru ani, prevederea legală nu a fost aplicată în toate domeniile, rezultând diferenţe salariale semnificative. În ultimii patru ani nu s-a înregistrat o majorare salarială la nivelul administraţiei publice locale, astfel încât s-au creat inechitate şi diferenţe în sectorul bugetar. UDMR susţine că exclusiv salariile angajaţilor de la nivelul administraţiei publice locale trebuie ajustate”, adaugă comunicatul de presă.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend