Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Marii câștigători ai rectificării bugetare: cine primește cei mai mulți bani, pe final de an

Avatar

Publicat

in

Veniturile bugetului de stat pe anul 2020 se diminuează cu suma de 289,4 milioane lei, în timp ce cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020 se majorează cu suma de 24,416 miliarde lei, arată nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, publicat joi noapte de Ministerul de Finanţe.

Citește și: Așa țeapă să își fi luat Ludovic Orban?/ OPINIE

Publicitate

“Bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 289,4 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 28,59 miliarde lei credite de angajament şi cu suma de 24,416 miliarde lei credite bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 24,706 miliarde lei”, arată proiectul.

Influenţele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel (suplimentare credite bugetare):

– Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: +14,046 miliarde lei;

– Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri: +4,371 miliarde lei;

– Ministerul Sănătăţii: +3,114 miliarde lei, în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+2,984, miliarde lei) şi pentru susţinerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi acordarea stimulentului de risc (+219,1 milioane lei).

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +2,995 miliarde lei.

– Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei: +1,014 miliarde lei, per sold, din care se propune asigurarea suplimentară pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală cu 1 miliard de lei.

– Ministerul Afacerilor Interne: +1,264 miliarde lei, per sold, din care 864,8 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020.

– Ministerul Fondurilor Europene: +1,186 miliarde lei credite de angajament şi +198,2 milioane lei credite bugetare, per sold.

– Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor: +814,7 milioane lei, per sold.

– Ministerul Finanţelor Publice: +483,5 milioane lei per sold.

– Ministerul Educaţiei şi Cercetării: +551,4 milioane lei, per sold.

– Autoritatea Electorală Permanentă: +217,8 milioane lei; Se propune în principal asigurarea suplimentară a sumei de 14,2 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020.

– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +147,4 milioane lei, per sold, în principal pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluţiei pestei porcine africane şi pentru plata medicilor veterinari concesionari în cadrul programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale;

– Secretariatul General al Guvernului: +124,8 milioane lei per sold, se propune în principal majorarea sumelor pentru culte.

– Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: +116,7 milioane lei  per sold.

– Ministerul Justiţiei: +71,6 milioane lei, per sold.

– Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: +64,5 milioane lei per sold, din care: 60,4 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020.

În ceea ce priveşte instituţiile unde bugetele vor fi diminuate, acestea sunt: – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: -1,942 miliarde lei; Ministerul Culturii; -51,5 milioane lei; Curtea de Conturi: -22,3 milioane lei; Consiliul Concurenţei: – 28,3 milioane lei; Institutul Cultural Român: -11,5 milioane lei; Camera Deputaţilor: – 8 milioane lei şi Agentia Naţională de Integritate: – 4 milioane lei.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

– Cheltuielile de personal se majorează cu 1,028 miliarde lei;

– Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 325,9 milioane lei;

– Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 1,697 miliarde lei;

– Subvenţiile cresc cu 50,3 milioane lei;

– Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1,656 miliarde lei;

– Alte transferuri se majorează cu 690,5 milioane lei;

– Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 217 milioane lei;

– Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 1,9 miliarde lei;

– Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 8,245 miliarde lei;

– Alte cheltuieli se majorează cu 1,026 miliarde lei;

– Fondurile de rezervă se majorează cu 2 miliarde lei;

– Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se  majorează cu 331 milioane lei;

– Cheltuielile de capital cresc cu 485,5 milioane lei;

– Împrumuturile acordate cresc cu 4,67 miliarde lei.

“Suplimentar, ca urmare a posibilităţii amânării de la plată a unor obligaţii fiscale conform prevederilor OUG nr.29/2020 cu modificările şi completările ulterioare, conform analizei ANAF, la nivelul economiei, până la sfârşitul anului 2020 pot fi recuperate 7 miliarde lei de la agenţii economici (0,9 miliarde lei impozit pe profit şi impozit pe venitul microîntreprinderilor, 0,4 miliarde lei impozit pe venit, 2,9 miliarde lei TVA, 0,2 miliarde lei accize, 2,6 miliarde lei contribuţii bugetele de asigurări sociale)”, relevă documentul.

A doua rectificare bugetară pe anul 2020 este determinată de analiza execuţiei bugetare pe primele şase luni ale anului 2020, respectiv a gradului de utilizare a fondurilor bugetare alocate.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.

Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid-19.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Macron cere Parlamentului European să revină la sediul său din Strasbourg ‘din octombrie’

Avatar

Publicat

in

De

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a scris preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli, pentru a cere revenirea sesiunilor plenare ale forului comunitar la sediul său din Strasbourg ‘din octombrie’, în pofida epidemiei de COVID-19, potrivit unei scrisori obţinute de AFP luni, potrivit Agerpres.

‘Este responsabilitatea dumneavoastră să puneţi în practică fără întârziere revenirea la normalitatea instituţională şi o reluare a sesiunilor plenare la Strasbourg începând din luna octombrie’, invită preşedintele francez într-o scrisoare datând din 23 septembrie, a cărei existenţă a fost dezvăluită de ziarul Dernieres Nouvelles d’Alsace.

Publicitate

‘Situaţia sanitară este într-adevăr dificilă, dar ea este la fel la Bruxelles şi la Strasbourg’, a apreciat el.

Contactat de AFP, anturajul lui David Sassoli a indicat că un răspuns este în curs de elaborare, iar cei doi oficiali ar urma să se întâlnească fizic în marginea unui summit european la Bruxelles.

Citește și: Ciolacu: ‘Nu am avut discuţii politice cu domnul Robert Negoiţă, suntem prieteni’

Din cauza epidemiei de coronavirus, europarlamentarii n-au mai pus piciorul în hemiciclul alsacian de şapte luni şi stau în schimb la Bruxelles.

Pentru a cincea oară în acest an, sesiunea plenară de la Strasbourg, din 14-17 septembrie, a fost în continuare relocată din cauza includerii Departamentului Bas-Rhin şi, prin urmare, a Strasbourgului în ‘zona roşie’ de COVID-19.

Întrebarea este dacă sesiunile preconizate pentru 5-8 octombrie, apoi pentru 19-19 octombrie ar putea să se desfăşoare în capitala alsaciană.

În afară de revenirea sesiunilor plenare la Strasbourg, Emmanuel Macron sugerează în scrisoare instituirea unor ‘mecanisme de compensare’, cum ar fi o ‘prelungire a sesiunilor în lunile următoare’ sau utilizarea hemiciclului din Strasbourg pentru a găzdui lucrările Conferinţei pentru viitorul Europei.

Potrivit tratatelor europene, Parlamentul European îşi are sediul la Strasbourg, unde au loc de obicei 12 sesiuni plenare de trei zile şi jumătate pe an. Dar în restul timpului, europarlamentarii lucrează la Bruxelles, ceea ce a constituit o sursă de dezbateri ani de zile. Orice modificare a tratatului ar necesita aprobarea din partea tuturor statelor membre.

Mulţi susţinători ai ideii unui singur sediu, care să se afle la Bruxelles, denunţă în mod regulat costurile financiare şi ecologice ale acestui transfer lunar de aproximativ 2.500 de persoane şi faptul că imensul edificiu de la Strasbourg este utilizat doar patru zile pe lună.

‘A trăi cu virusul înseamnă, de asemenea, să continuăm o viaţă democratică cât mai normală posibil’, scrie Emmanuel Macron, care îşi încheie scrisoarea cu un mesaj de mână: ‘Mă bazez pe tine. Respectarea tratatelor mi se pare esenţială’.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

AEP: Peste 18.700 de români din diaspora s-au înscris pentru votul la parlamentare

Avatar

Publicat

in

De

Peste 3.900 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării s-au înscris pe portalul www.votstrainatate.ro pentru votul la secţie la alegerile parlamentare, iar peste 14.000 pentru votul prin corespondenţă, potrivit Agerpres.

Potrivit AEP, pentru votul la secţie, pentru care termenul limită de înregistrare a expirat pe 21 septembrie, au fost depuse 3.939 cereri.

Publicitate

Prin înregistrarea ca alegător în străinătate, cetăţeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reşedinţa în străinătate solicită organizarea unei secţii de votare în localitatea şi statul unde vrea să voteze.

Astfel, cele mai multe cereri de vot la secţie au fost primite de la românii din Marea Britanie (816), Germania (421), Spania (385), Italia (322), Olanda (282), Moldova (216), Franţa (196), Belgia (191), Austria (116), SUA (84). Cele mai puţine au fost din Chile, Albania, Slovenia, Estonia, Belarus – câte una.

Pentru votul prin corespondenţă la parlamentarele din 6 decembrie s-au înscris, până luni, 14.783 de alegători.

Citește și: Ciolacu: ‘Nu am avut discuţii politice cu domnul Robert Negoiţă, suntem prieteni’

Termenul limită de înregistrare pentru votul prin corespondenţă a fost prelungit până pe 22 octombrie.

Cele mai multe cereri au fost depuse, până în prezent, de românii din Marea Britanie (3.433), Germania (2.312), Spania (1.163), Elveţia (1.052), Italia (1.002), Franţa (996). Cele mai puţine sunt de la românii din Ucraina, Africa de Sud, Iran, Congo, India – câte una.

Mai sunt 24 de zile în care românii din diaspora se mai pot înscrie pentru votul prin corespondenţă la parlamentare.

La alegerile parlamentare îşi exercită dreptul de vot în afara ţării doar cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend