Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Marele mister al fasolei cu ciolan, mâncarea românilor de Ziua Națională: „Într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea tradițională din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate”

Publicat

in

Un doctor în sociologia practicilor alimentare și un jurnalist specializat în gastronomie explică pentru HotNews.ro de când și mai ales de ce a devenit fasolea cu ciolan un mod tradițional de sărbătorire a Zilei Naționale a României.

Dacă e 1 decembrie, avem Ziua Națională în care se sărbătorește un moment important din istoria românilor: Marea Adunare de la Alba-Iulia, unde în 1918 s-a votat unirea Transilvaniei cu România. E un eveniment care an de an e marcat prin parade militare și porții de fasole cu ciolan.

Dacă parada militară putem s-o înțelegem într-o oarecare măsură, având în vedere contextul istoric de atunci, fasolea cu ciolan este pentru mulți un mister. De când și mai ales de ce a devenit acest fel de mâncare unul care se consumă în mod tradițional la sărbătorirea Zilei Naționale a României?

Pentru a ne lămuri l-am întrebat mai multe pe Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator și, printre altele, fondator gastroart.ro– prima revistă dedicată cercetării istoriei gastronomiei românești.

De asemenea, pe același subiect ne-a oferit informații valoroase și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, fondator al site-ului de cultură gastronomică Biscuit.ro și lector la TASTE Culinary Business Academy.

Cosmin ne spune că fasolea este unul dintre ingredientele de bază ale bucătăriei rurale de iarnă de la noi, asta abia după ce am importat-o, pentru că fasolea nu este o plantă care crește în spațiul danubiano-pontic de prea mult timp.

„Că fasole n-am avut pe aceste plaiuri știe tot omu’. Avurăm mazăre, apoi am aclimatizat bobul (originar din zona mediteraneeană sau Asia Centrală), lintea (din Orientul Apropiat), fasole (din Americi) iar prima orezărie de la noi datează din sec. al XVIII-lea, în Banat.”

De asemenea, și partea cu afumătură am împrumutat-o din Europa Nordică, spune Cosmin. „De aici și toată vărzăraia cu afumătură specifică Ardealului, împreunarea cu fasolea e totuși de dată mai recentă.

Bașca, fasolea de dulce nu prea se cade în postul Crăciunului, așa că rămâne să ne întrebăm de unde și până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Națională.”

El ne mai spune că răspunsul este unul destul de simplu și de dată recentă.

„Pe 1 decembrie 2000, România sărbătorea Ziua Națională, dar și aniversarea ProTv-ului, prilej cu care postul de televiziune a lansat campania „Marea ciolaniadă” și, de la o marmită cazonă, Teo Trandafir servea cu zor ostașii patriei & alți doritori.

Strachina întinsă de vedeta TV a devenit, în foarte scurt timp, tradiție și obiceiul a fost clonat de cam toate administrațiile din țară. Să nu vă cruciți când o să vedeți pe TVR sau pe Antena 1 ceaune imense cu fasole aburindă împărțită la săraci.”

O tradiție inventată

Și Adriana Sohodoleanu ne confirmă acest lucru: „Meniurile tradiționale de sărbători, incluzând aici mai ales cel pentru Ziua Națională a României, sunt răspunsuri la situații noi prin asumarea unei referințe la situații vechi.

Poate părea o tradiție veche celor mai tineri, ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000. Ceaunul de fasole cu ciolan gătit public de 1 decembrie a devenit un simbol al acesteia și, deci, o tradiție reinventată prin preluarea și repetarea sa cvasiobligatorie la festivitățile oficiale, instituind, cum scrie antropologul Florin Dumitrescu, un mit culinar național ce își creează astfel propriul trecut.”

Cosmin ne amintește și că „ziua națională”, acest concept, este, istoric, recent și multe națiuni au fost întemeiate în secolul al XIX-lea. „Tot din acest motiv, mâncărurile naționale nu se înrudesc cu cele practicate din antichitate pe teritoriile respective. În cazul nostru, 1 decembrie a devenit Zi Națională abia în 1990 (înainte au fost cronologic: 24 ianuarie, 10 mai și 23 august).

Prin urmare nu putem vorbi decât de „tradiții” incipiente. Spre exemplu, caietul-agendă al Galeriilor Lafayette din 1940 ne propunea pentru meniul de 1 decembrie: prânz – tuslama, găină umplută și tort, iar la cină cârnați la grătar, varză călită și mere coapte.

Ne putem gândi că găina umplută e mâncare de sărbătoare, dar trebuie să ținem cont că în 1940, 1 decembrie a picat fix duminică. Dacă săpăm mai adânc în istorie, ajungem chiar în ziua faptei, în 1918, și aflăm că oamenii care au participat la Unire erau îndemnați să aducă „alimente de lipsă” și erau informați că „banchete şi mese comune nu vor fi”.

Dacă privim acest secol în ansamblu, observăm că 1 decembrie pică în postul Crăciunului și nu există nici o dezlegare. Prin urmare, într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate.”

Și Adriana subliniază caracterul de „tradiție inventată” a ceaunului cu fasole cu ciolan cu ocazia Zilei Naționale. „Eu văd ceaunul cu fasole ca pe ceea ce Hobsbawm și Ranger numesc tradiție inventată.

Pare veche și poate pretinde o oarecare vechime, în plus e investită cu un grad mare de reprezentativitate. Însă este, de fapt, o reprezentare selectivă a trecutului, o revitalizare a unui consum alimentar considerat tradițional cu un scop.

Se sugerează o continuitate cu un trecut convenabil, chiar dacă este o formă de consum care nu seamănă cu cea originală (afumatura nu are ce căuta în post, printre altele).

Scopul exercițiului este clar – construiește un sens de apartenență, agregă, aduce împreună. De aceea mi se pare mult mai interesantă valența ei de comensalitate transgresivă. Este o comensalitate festivă și, deci, excepțional care aduce laolaltă temporar și simbolic grupuri separate, chiar prin confirmarea și întărirea poziției acestora.

Mâncăm toți împreună, în același timp, același preparat, uneori chiar și din același ceaun – suntem parte din același grup, suntem români. Cel puțin pentru o zi suntem toți la fel. Cumva, mâncarea nivelează diferențe și, deși recunoaște granițele dintre grupuri, ea le poate trece temporar și simbolic, creând o oportunitate pentru stabilirea unei relații de schimb prin intermediul unei mese.”

O mai întreb pe Adriana ce ar fi mai „românește” sau mai potrivit să mâncăm de 1 decembrie.

„Poate ceea ce ne leagă pe fiecare din noi de acest pământ? Poate ceea ce ne dădea bunica în copilărie sau ce mâncam în vizite la rude din alte regiuni, descoperind astfel diversitatea bucătărie românești și bucuria de a avea opțiuni, povești și, deci, amintiri.”

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Bullet Train/ Trenul asasinilor, cu Brad Pitt, a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend

Publicat

in

De

Filmul de acţiune „Bullet Train/ Trenul asasinilor”, cu Brad Pitt, Joey King, Zazie Beetz, Aaron Taylor-Johnson, Sandra Bullock în rolurile principale, a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend, potrivit news.ro.

Lungmetrajul în regia lui David Leitch a fost văzut în sălile de cinema de 34.340 de spectatori şi a strâns venituri de 925.539 de lei.

Cinci asasini se îmbarcă în acelaşi tren ultra-rapid care călătoreşte între Tokyo şi Morioka, având pe traseu doar câteva opriri. Fiecare dintre cei cinci realizează curând că misiunea sa are ceva în comun cu ale celorlalţi.

În al cincilea weekend de la premieră, pe locul doi în top se menţine „Thor: Iubire şi tunete”, care a avut încasări de 245.446 de lei. Şi „Minionii 2” a rămas pe trei, în al şaselea weekend de la lansare, după ce a fost văzut de 11.801 de spectatori şi a generat venituri de 243.690 de lei.

„Gaşca Animăluţelor DC” a coborât pe patru, în al doilea weekend de la lansare, fiind văzut în săli de 12.354 de spectatori şi generând venituri de 236.867 de lei.

„Top Gun: Maverick” s-a menţinut pe cinci, în al unsprezecelea weekend de la premieră. Filmul a strâns în săli 4.747 de spectatori şi a avut încasări de 122.516 de lei.

În coborâre, în clasamentul românesc de weekend, sunt: „Orfana: Îngerul morţii”, „Jurassic World: Dominaţia”, „Elvis”, „The Black Phone”, „Lightyear”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Scandalul acoperişului Arenei Naţionale – Firea: Prezint dovezile că Nicuşor Dan este un primar mincinos, incapabil să accepte adevărul, nu doar incompetent

Publicat

in

De

Scandalul acoperişului Arenei Naţionale continuă, fostul primar PSD al Capitalei Gabriela Firea anunţând că prezintă dovezile că actualul edil Nicuşor Dan este ”un primar mincinos, incapabil să accepte adevărul, nu doar incompetent”. Ea mai invocă şi posibilitatea ca Nicuţor Dan să nu vrea să se afle că ”falimentul în care a împins cu bună ştiinţă Compania Municipală Tehnologia Informaţiei a dus la tot ce acuză chiar el acum”, potrivit news.ro.

”Prezint aici dovezile că Nicuşor Dan este un primar mincinos, incapabil să accepte adevărul, nu doar incompetent. Eu vin cu documente, Nicuşor scrie metafore pe Facebook! Aşa cum nu reuşeşte să se ţină de cuvânt în privinţa promisiunilor din campanie dar nici să continue lucruri începute de mine şi de echipa mea, nu poate nici să recunoască situaţia de la Arena Naţională de care este răspunzător în totalitate. Am spus adevărul şi vă prezint documentele pe care dl Dan se face că nu le cunoaşte. Deşi, detaliile de mai jos sunt şi în celebrul raport al corpului de control pe care-l vântură acelaşi Nicuşor Dan. Ori l-au minţit subordonaţii, ori nu a înţeles ce au scris acolo.

Sau, cine ştie? Nu vrea să se afle că falimentul în care a împins cu bună ştiinţă Compania Municipală Tehnologia Informaţiei a dus la tot ce acuză chiar el acum”, scrie Gabriela Firea pe Facebook.

Ea prezintă capturi din documente, în care, potrivit afirmaţiilor sale, ”totul este foarte clar”.

Comform fostului primar. Arena Naţională a avut mereu contract de mentenanţă pentru toate sistemele, inclusiv pentru acoperişul retractabil.

În acordul-cadru nr. 694/23.05.2018, semnat între Primăria Capitalei şi asocierea a două companii municipale, a fost inclusă mentenanţa preventivă pentru „sisteme electromecanice cu regim special”. Acoperişul retractabil al Arenei Naţionale şi video-cubul fac parte dintr-un astfel de ansamblu. Ele nu pot funcţiona separat. Acordul şi contractele subsecvente sunt publice, argumentează Firea..

”Arena Naţională a rămas fără mentenanţă la acoperişul retractabil când Nicuşor Dan a falimentat şi închis Compania Municipală Tehnologia Informaţiei. Această companie asigura mentenanţa preventivă şi a avut grijă ca acoperişul să funcţioneze. Toate mecanismele defecte au fost înlocuite, iar achiziţiile pot fi verificate pe SICAP! Compania Municipală a lucrat permanent cu reprezentantul producătorului”, relatează Gabriela Firea.

De asemenea, afirmă că acoperişul nu era stricat în decembrie 2020, când deja Nicuşor Dan era primar general, drept dovadă că a putut fi închis la solicitarea organizatorilor meciului FCSB-UTA.

”Dar a fost ţinut închis patru zile la temperaturi scăzute, contrar indicaţiilor producătorului, şi s-a stricat când s-a încercat retragerea copertinei. Nimeni nu s-a opus atunci, niciun specialist din jurul lui Nicuşor Dan! Defecţiunile provocate atunci sunt, de altfel, recunoscute şi de reprezentantul producătorului, chemat să facă reparaţiile. În anul 2020, Primăria Capitalei a încercat contractarea unor servicii suplimentare de mentenanţă corectivă pentru acoperişul retractabil. Licitaţia a fost anulată pentru că singura ofertă primită a fost considerată neconformă. Domnule primar care aţi distrus Capitala, ce mai aveţi de zis? Tot vorbe goale pe Internet?”, conchide Firea.

Scandalul între fostul şi actualul primar al Bucureştiului legat de acoperişul Arenei Naţionale a început săptămâna trecută, odată cu anunţul lui Nicuşor Dan conform căruia a semnat contractul pentru repararea şi mentenanţa acoperişului Arenei Naţionale, ”după ce timp de 11 ani nu a beneficiat de niciun fel de întreţinere specializată”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend