Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Marele mister al fasolei cu ciolan, mâncarea românilor de Ziua Națională: “Într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea tradițională din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate”

Publicat

in

Un doctor în sociologia practicilor alimentare și un jurnalist specializat în gastronomie explică pentru HotNews.ro de când și mai ales de ce a devenit fasolea cu ciolan un mod tradițional de sărbătorire a Zilei Naționale a României.

Dacă e 1 decembrie, avem Ziua Națională în care se sărbătorește un moment important din istoria românilor: Marea Adunare de la Alba-Iulia, unde în 1918 s-a votat unirea Transilvaniei cu România. E un eveniment care an de an e marcat prin parade militare și porții de fasole cu ciolan.

Dacă parada militară putem s-o înțelegem într-o oarecare măsură, având în vedere contextul istoric de atunci, fasolea cu ciolan este pentru mulți un mister. De când și mai ales de ce a devenit acest fel de mâncare unul care se consumă în mod tradițional la sărbătorirea Zilei Naționale a României?

Pentru a ne lămuri l-am întrebat mai multe pe Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator și, printre altele, fondator gastroart.ro– prima revistă dedicată cercetării istoriei gastronomiei românești.

De asemenea, pe același subiect ne-a oferit informații valoroase și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, fondator al site-ului de cultură gastronomică Biscuit.ro și lector la TASTE Culinary Business Academy.

Cosmin ne spune că fasolea este unul dintre ingredientele de bază ale bucătăriei rurale de iarnă de la noi, asta abia după ce am importat-o, pentru că fasolea nu este o plantă care crește în spațiul danubiano-pontic de prea mult timp.

„Că fasole n-am avut pe aceste plaiuri știe tot omu’. Avurăm mazăre, apoi am aclimatizat bobul (originar din zona mediteraneeană sau Asia Centrală), lintea (din Orientul Apropiat), fasole (din Americi) iar prima orezărie de la noi datează din sec. al XVIII-lea, în Banat.”

De asemenea, și partea cu afumătură am împrumutat-o din Europa Nordică, spune Cosmin. „De aici și toată vărzăraia cu afumătură specifică Ardealului, împreunarea cu fasolea e totuși de dată mai recentă.

Bașca, fasolea de dulce nu prea se cade în postul Crăciunului, așa că rămâne să ne întrebăm de unde și până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Națională.”

El ne mai spune că răspunsul este unul destul de simplu și de dată recentă.

„Pe 1 decembrie 2000, România sărbătorea Ziua Națională, dar și aniversarea ProTv-ului, prilej cu care postul de televiziune a lansat campania „Marea ciolaniadă” și, de la o marmită cazonă, Teo Trandafir servea cu zor ostașii patriei & alți doritori.

Strachina întinsă de vedeta TV a devenit, în foarte scurt timp, tradiție și obiceiul a fost clonat de cam toate administrațiile din țară. Să nu vă cruciți când o să vedeți pe TVR sau pe Antena 1 ceaune imense cu fasole aburindă împărțită la săraci.”

O tradiție inventată

Și Adriana Sohodoleanu ne confirmă acest lucru: „Meniurile tradiționale de sărbători, incluzând aici mai ales cel pentru Ziua Națională a României, sunt răspunsuri la situații noi prin asumarea unei referințe la situații vechi.

Poate părea o tradiție veche celor mai tineri, ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000. Ceaunul de fasole cu ciolan gătit public de 1 decembrie a devenit un simbol al acesteia și, deci, o tradiție reinventată prin preluarea și repetarea sa cvasiobligatorie la festivitățile oficiale, instituind, cum scrie antropologul Florin Dumitrescu, un mit culinar național ce își creează astfel propriul trecut.”

Cosmin ne amintește și că „ziua națională”, acest concept, este, istoric, recent și multe națiuni au fost întemeiate în secolul al XIX-lea. „Tot din acest motiv, mâncărurile naționale nu se înrudesc cu cele practicate din antichitate pe teritoriile respective. În cazul nostru, 1 decembrie a devenit Zi Națională abia în 1990 (înainte au fost cronologic: 24 ianuarie, 10 mai și 23 august).

Prin urmare nu putem vorbi decât de „tradiții” incipiente. Spre exemplu, caietul-agendă al Galeriilor Lafayette din 1940 ne propunea pentru meniul de 1 decembrie: prânz – tuslama, găină umplută și tort, iar la cină cârnați la grătar, varză călită și mere coapte.

Ne putem gândi că găina umplută e mâncare de sărbătoare, dar trebuie să ținem cont că în 1940, 1 decembrie a picat fix duminică. Dacă săpăm mai adânc în istorie, ajungem chiar în ziua faptei, în 1918, și aflăm că oamenii care au participat la Unire erau îndemnați să aducă „alimente de lipsă” și erau informați că „banchete şi mese comune nu vor fi”.

Dacă privim acest secol în ansamblu, observăm că 1 decembrie pică în postul Crăciunului și nu există nici o dezlegare. Prin urmare, într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate.”

Și Adriana subliniază caracterul de „tradiție inventată” a ceaunului cu fasole cu ciolan cu ocazia Zilei Naționale. „Eu văd ceaunul cu fasole ca pe ceea ce Hobsbawm și Ranger numesc tradiție inventată.

Pare veche și poate pretinde o oarecare vechime, în plus e investită cu un grad mare de reprezentativitate. Însă este, de fapt, o reprezentare selectivă a trecutului, o revitalizare a unui consum alimentar considerat tradițional cu un scop.

Se sugerează o continuitate cu un trecut convenabil, chiar dacă este o formă de consum care nu seamănă cu cea originală (afumatura nu are ce căuta în post, printre altele).

Scopul exercițiului este clar – construiește un sens de apartenență, agregă, aduce împreună. De aceea mi se pare mult mai interesantă valența ei de comensalitate transgresivă. Este o comensalitate festivă și, deci, excepțional care aduce laolaltă temporar și simbolic grupuri separate, chiar prin confirmarea și întărirea poziției acestora.

Mâncăm toți împreună, în același timp, același preparat, uneori chiar și din același ceaun – suntem parte din același grup, suntem români. Cel puțin pentru o zi suntem toți la fel. Cumva, mâncarea nivelează diferențe și, deși recunoaște granițele dintre grupuri, ea le poate trece temporar și simbolic, creând o oportunitate pentru stabilirea unei relații de schimb prin intermediul unei mese.”

O mai întreb pe Adriana ce ar fi mai „românește” sau mai potrivit să mâncăm de 1 decembrie.

„Poate ceea ce ne leagă pe fiecare din noi de acest pământ? Poate ceea ce ne dădea bunica în copilărie sau ce mâncam în vizite la rude din alte regiuni, descoperind astfel diversitatea bucătărie românești și bucuria de a avea opțiuni, povești și, deci, amintiri.”

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Twitter a suspendat un cont care publica anticipat răspunsurile corecte la jocul de cuvinte ‘Wordle’

Publicat

in

De

Reţeaua de socializare Twitter a suspendat miercuri un cont robotizat care îi insulta pe participanţii la jocul de cuvinte “Wordle”, devenit un veritabil fenomen mondial, şi dezvăluia anticipat răspunsurile corecte – aşteptate pentru ziua următoare – la întrebările propuse în fiecare zi de acest joc de societate, informează AFP.

“Wordle”, un joc de cuvinte online care propune o singură “enigmă” pe zi, a cucerit milioane de utilizatori. Însă contul @wordlinator părea hotărât să strice plăcerea celor care îşi afişau pe Twitter scorurile obţinute la jocul “Wordle”, potrivit Agerpres.

Contul a fost “suspendat pentru că a încălcat regulamentele Twitter în privinţa profilurilor autorizate şi pentru că a publicat ‘menţiuni’ (mesaje conţinând nume de utilizatori) nedorite”, a explicat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare.

Contul robotizat răspundea automat unor utilizatori care îşi publicau pe Twitter scorurile obţinute la acest joc de cuvinte, folosind mesaje de tipul următor: “Ştii ceva? Nu ne pasă de escapadele tale lingvistice mediocre! Ca să nu te mai chinuieşti degeaba, cuvântul de mâine este: XXXXX”.

Twitter a anunţat că nu tolerează situaţiile în care instrumentele platformei sale sunt folosite pentru a-i deranja pe ceilalţi utilizatori.

Regulamentele platformei precizează că menţiunile, răspunsurile şi mesajele directe nesolicitate, agresive şi trimise în bloc pot să îi determine pe administratorii reţelei de socializare să suspende sau să închidă conturile vizate.

Jocul “Wordle” constă în găsirea unui cuvânt secret compus din cinci litere din şase încercări şi se bazează pe un principiu care se aseamănă cu cele aflate la baza jocului de societate “Mastermind” şi a jocului televizat “Motus”, difuzat în trecut de France Televisions.

Deşi este disponibil doar pe web (nu şi sub forma unei aplicaţii mobile), “Wordle” a fost adoptat foarte repede şi pe scară largă de utilizatorii de internet, mai ales datorită funcţiei sale ce permite partajarea scorurilor pe reţelele de socializare, fără să dezvăluie răspunsul zilnic corect.

Este foarte probabil ca persoana care administra contul @wordlinator să fi descoperit cuvintele câştigătoare consultând pur şi simplu codul informatic al platformei Twitter.

“Însă ce fel de persoană bolnavă şi perversă poate să îi deteste atât de mult pe oamenii care se distrează într-o manieră inocentă încât să pirateze jocul ‘Wordle’?”, s-a întrebat marţi o utilizatoare a reţelei de socializare Twitter.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Guvernul României, mesaj de Ziua Victimelor Holocaustului: Pericolul extremismului este real, se întâmplă sub ochii noștri

Publicat

in

De

Guvernul României avertizează că pericolul escaladării mesajelor de tip extremist și al urei rasiale e unul real și că în prezent viața democratică e supusă la ample încercări.

“Ne-am adunat astăzi aici pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Acum 77 de ani, cel care a devenit de atunci simbolul suprem al crimei și al ororilor, lagărul de la Auschwitz era eliberat. Ne-am adunat astăzi aici pentru că un viitor al păcii, al toleranței și respectului pentru demnitatea umană și alteritate nu poate exista fără memorie. În calitate de Reprezentant Special al Guvernului, aduc astăzi un pios omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din România. Mă înclin în amintirea victimelor acestei supreme tragedii cerându-mi iertare mereu și mereu în numele statului român. Este modul nostru de a le transmite supraviețuitorilor Holocaustului că destinele strivite de ororile rasismului nu se vor repeta. Că vom fi vigilenți. Că nu vom uita.

Onorată asistență,

Fie că vorbim despre deportările regimului antonescian în Transnistria, de asasinatele din Basarabia sau Bucovina ale aceluiași sistem criminal, de Iași sau București, de pogromuri, de trenuri ale morții, fie despre cele la Auschwitz de către autoritățile horthyste a celor din Transilvania de Nord, evreii de pe aceste locuri au fost victime ale politicilor statale rasiale, antisemite, discriminatorii și criminale. Holocaustul nu a fost o prăbușire accentuată, ci o coborâre treptată în întuneric. Astăzi, tulburările prin care trece lumea și Europa provocate de pandemie și de alte crize, sunt un teren fertil, din păcate, pentru antisemitism, pentru negarea, distorsionarea sau trivializarea Holocaustului, pentru homofobie, xenofobie, rasism și ură. Toate acestea accentuează teoriile conspirației și prejudiciază grav democrația, comunitățile noastre, infectează cu minciuni îngrozitoare tinerele generații și ultragiază memoria Holocaustului.

Doamnelor şi domnilor,

În ultimul an, viața publică românească a fost degradată și prejudiciată, fără precedent în ultimele decenii prin discursuri, mesaje și acțiuni antisemite, xenofobe, naționalist șovine, extremiste, rasiste, de factură neo-legionară. Pericolul extremismului este real, se întâmplă sub ochii noștri. Asistăm la un atac asupra valorilor fundamentale a democrației noastre. Am fost cu toții martorii unor acțiuni publice de elogiere a criminalilor de război chiar de la tribuna Parlamentului, a unor manifestări violente de stradă orchestrate politic, a unor amenințări grotești față de persoane de altă etnie, a profanării și vandalizării unor monumente și simboluri evreiești. Atacarea Parlamentului, marșurile urii, hărțuirea adversarilor politici și a celor care au opinii diferite, atacurile și ocuparea instituțiilor publice și până la întocmirea de liste cu publicații de presă nefavorabile în vederea intimidării și hărțuirii jurnaliștilor, toate aceste tehnici fasciste au fost făcute la îndemnul unor lideri politici manipulatori și demagogi, antisemiți declarați și persoane care urăsc tot ceea ce reprezintă societatea democratică. Acesta nu este un tablou pe care România și-l poate permite. De aceea, nu facem niciun pas înapoi. Guvernul și autoritățile au o politică de toleranță zero față de aceste acte! Condamn public toate aceste acte și încurajez instituțiile și comunitățile să lucreze activ pentru sancționarea imediată a agresorilor, să protejeze deopotrivă valorile, angajamentele și eforturile pe care România le-a făcut în ultimele două decenii!

În final aș dori astfel să le exprim din inimă mulțumiri tuturor celor care sunt alături de aceste eforturi, liderilor și instituțiilor, supraviețuitorilor si Ambasadei Israelului în România. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Holocaust şi să ne rugăm în fiecare zi pentru ca memoria lor să rămână neștearsă”, transmite Guvernul.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend