Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Maraton poetic internaţional în Oraşul Regal – Festivalul Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” 

Avatar

Publicat

in

Este deja tradiţie ca, în fiecare an, la mijloc de iulie, Oraşul Regal să preia titulatura binemeritată de capitală mondială a poeziei. Anul acesta, sub emblema Centenarului Marii Uniri, startul maratonului poetic internaţional a fost dat, oficial, pe 12 iulie 2018. Graţie organizatorilor – poetul Dumitru M. Ion, preşedinte al festivalului şi poeta Carolina Ilica, director artistic – ediţia a 22-a a Festivalul Internaţional “Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” va rămâne una de referinţă pentru oraşul regal dar şi un punct forte in biografia celor peste 60 poeţi din toate colţurile lumii reuniţi. în aceste zile. în capitala mondială a poeziei. Încă din prima zi a festivalului oaspeţii au participat, în holul hotelului “Posada”, la o expoziţie dedicată Centenarului Marii Uniri de la 1918. Joi, 12 iulie, manifestările culturale au continuat la Centrul de Cultură şi Arte “George Topîrceanu” unde au fost amenajate expoziţii de cărţi ale Editurii Academiei Internaţionale Orient-Occident. Oaspeţii au vizitat expoziţia de carte, precum şi graficele privind “Sonetele eminesciene”. După mesajul rostit de poetul Dumitru M. Ion, s-au lansat noile apariţii editoriale, prin “recital plurilingv” (traduceri, Carolina Ilica şi Dumitru M. Ion).

Când tradiţionalul românesc se îmbină perfect cu lirica universala

Seara zilei de joi a fost una cu totul specială. Astfel, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Curtea de Argeș, după o sesiune in care cîţiva invitatii au recitat propriile creatii, a avut loc un recital extraordinar de muzică tradiţională românească (Mădălina Lupu, la nai și Taraful Pasăre), în fapt un fel de a spune un bun venit tradiţional românesc oaspeţilor. Aceştia au fost copleşiţi de interpretarea genialei Mădălina Lupu şi a tarafului de muzica tradiţională si, drept răsplată, au oferit ropotele de aplauze si strigătele de admiraţie. A fost acel moment unicat , specific Nopţilor de Poezie de la Curtea de Argeş, când tradiţiile şi ospitalitatea românească se îmbină cum nu se poate mai bine cu lirica universală.

Zile şi nopţi de poezie şi emoţii intense

În Sala Basarabilor a Muzeului Municipiului Curtea de Argeş, în seara de 14 iulie 2018, a fost vernisată Expoziţia de Artă (Cărțile Neconvenționale) a Carolinei Ilica, intitulată CĂRŢILE DE LA VIDRA * PLÂNGÂND DE-ATÂTA FRUMUSEŢE (Cartea de Lână; Cartea de Lemn, Cartea de Lacrimi și Cartea Învierii) (versuri pe alte suporturi decât hârtia: lână, lemn, borangic, ouă etc.). Tot in seara de 14 iulie 2018, Ansamblul Folcloric al Hotelului Posada, Curtea de Argeş, a oferit oaspeţilor festivalului un miez de noapte cu muzică şi dansuri româneşti. Duminică a fost o zi mai lejeră, poeţii mergând în excursii în Munţii Carpaţi (Cetatea Poenari a lui Vlad Ţepeş/ Dracula, Barajul Vidraru şi Mănăstirea Corbii de Piatră ). Ei au vizitat, de asemenea, celebrele monumente de artă şi cultură românească din Curtea de Argeş: Mănăstirea Curtea de Argeș și Biserica Domnească unde, în data de 16 iulie 2018, se va desfăşura Ceremonia primirii noilor membri ai Academiei Internaţionale Orient-Occident. Festivalul Internaţional ”Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” se înscrie printre cele 6 mari festivaluri de gen ale lumii contemporane şi transformă singurul oraş regal din România în capitala mondiala a poeziei. Anul acesta, Festivalului Internaţional ”Nopţile de Poezie” este dedicat Marii Uniri iar la el participă peste 65 de poeţi din 34 de ţări. Partenerii din acest an ai evenimentului sunt: Consiliul Județean Argeș; Institutul Cultural Român, COPYRO, Primăria și Consiliul Municipiului Curtea de Argeș; Centrul de Cultură și Artă George Topîrceanu, Curtea de Argeș; Muzeul Municipal Curtea de Argeș; Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.

Evidenţiaţii ziarului: Ivan Segarra si Bina Kals 

Aşa cum spuneam mai sus, în seara de 14 iulie 2018, a fost vernisată Expoziţia de Artă (Cărțile Neconvenționale) a Carolinei Ilica, intitulată CĂRŢILE DE LA VIDRA * PLÂNGÂND DE-ATÂTA FRUMUSEŢE (Cartea de Lână; Cartea de Lemn, Cartea de Lacrimi și Cartea Învierii). A urmat un maraton poetic in care, rand pe rand, poeţi din toate colţurile lumii şi-au prezentat creaţiile poetice. Toţi au demonstrat că nu degeaba au fost invitaţi să participe, de la mii de kilometri distanţă , la unul dintre cele 6 mari festivaluri de gen ale lumii contemporane, valoarea lor fiind incontestabilă. Echipa ziarului nostru fost puternic marcată de poeziile si interpretarea a doi dintre participanţi. Fără a încerca influenţarea juriul festivalului, doar in calitate de simpli participanţi, noi evidentiem interpretarea si puterea mesajului transmis in versuri de poetul Ivan Segarra -Baez din Puerto Rico. De asemenea, Bina Kals din Bulgaria a reusit sa impresioneze auditoriul pănă la lacrimi printr-o emoţionantă poezie despre mama.
Ediţia a 22-a a Festivalul Internaţional “Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” se va incheia marţi, 17 iulie, nu înainte ca, în data de 16 iulie 2018, să se desfăşoare premierea căştigătorilor dar şi ceremonia primirii noilor membri ai Academiei Internaţionale Orient-Occident.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Nelu Tătaru: ‘Nu putem să ne imunizăm, decât trecând prin boală sau făcând un vaccin. Eu mă voi vaccina oricum!’

Avatar

Publicat

in

De

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

CTP: ‘Dacă nu mă duc la vot, atunci virusul dictaturii este prezent. El nu dispare niciodată din nicio societate’

Avatar

Publicat

in

De

“Ce spun oamenii, cei mai mulți dintre ei, cei care nu vor să vină la vot? Spun: «Toți sunt la fel. Am fost la vot și în alți ani și degeaba. Vin ai noștri, pleacă ai noștri, noi rămânem tot ca proștii. N-are rost să ne ducem la vot, pentru că nu e mai bine. Niciodată nu se întâmplă să fie mai bine după vot». Aici este o neînțelegere fundamentală a rolului votului în societate.

Este o idee pe care eu am văzut-o acum 30 de ani în toată splendoarea ei, reprezentată când au venit 80% dintre românii cu drept de vot la primele alegeri din 1990, convinși fiind că îndată ce bagă acea hârtie în urna de vot, vor ieși tot ceea ce își doreau fiecare dintre ei. Unul își dorea un salariu mai mare, altul banane, altul desene animate, altul avorturi la liber, adică tot ceea ce lipsise în ceaușism urma să iasă din această urnă în schimbul acelei hârtii. Era o viziune aproape magică.

Firește că de-a lungul anilor s-a întâmplat această serie de dezamăgiri, spunând omul acum că «n-am de ce să mă duc la vot». Este greșit să gândești votul în sensul de mai bine, că «mă duc la vot ca să fie mai bine». Mă duc la vot ca să nu fie mai rău, ca să nu fie foarte rău!

Aici intervine vaccinul. Vaccinul te face să te simți mai bine? Nu. Dimpotrivă. Poate să-ți dea niște efecte secundare neplăcute. Fiecare vaccin are niște efecte secundare nu tocmai plăcute. Te vindecă vaccinul dacă suferi de diabet, de hipertensiune, de obezitate, de depresie? Nu. Nu te vindecă de nimic.

În schimb, te apără de ceva foarte rău care ți se poate întâmpla, și anume poți să mori. Dacă faci vaccinul, nu se întâmplă nimic bine. Dacă nu faci vaccinul, atunci poți să mori și poți să și omori pe alții.

Același lucru este și cu votul. Dacă te duci la vot, nu trebuie să te aștepți că ieri întunericul, azi lumina. «De mâine, după ce am votat, vine apa caldă, căldură, medicamente, tot ceea ce nu aveam».
Că o să avem politicieni care o să vină, mai buni, mai frumoși, mai lăptoși, mai devreme acasă. Nu.

Progresul în ființa umană se realizează extrem de greu. Nu la scara vieții unui om.

Aici e o altă sursă a frustrării celor care își pierd încrederea în a vota. Își setează o așteptare la durata vieții lor și sunt de înțeles într-un anume fel. «Am votat acum 30 de ani, acum am cât am, și nu s-au întâmplat, după părerea mea, lucrurile bune pe care așteptam. Cât să mai votez? Că o să trec dincolo». Judecând la dimensiunile unei vieți omenești, da.

Dar omul și societate se schimbă încet. Se schimbă tehnologia în jurul nostru cu o viteză uluitoare. Se schimbă tot felul de relații politice, economice. Dar, ființa umană se schimbă de un milion de ani foarte încet. Asta este problema. De aceea și această frustrare.

Atunci, trebuie să te duci la vot cu această viziune realistă lipsită de iluzii. Mă duc acolo ca la vaccin. Dacă votez, atunci apăr această societate, o vaccinez împotriva dictaturii, asigur supraviețuirea democrației.

Nu mă duc în primul rând ca să votez un partid sau altul. Dacă nu mă duc la vot, atunci virusul dictaturii este prezent. El nu dispare niciodată din nicio societate. E acolo, încuibat. Omenirea a descoperit de vreo 150 de ani acest vaccin, votul împotriva dictaturii.

Dacă mulți dintre cetățeni spun «Nu mă duc domle, n-am pe cine să votez. Toți sunt la fel», este o aberație. Să spui în clipa de față, în evantaiul de partide aflate în ofertă, că toate sunt la fel este o afirmație nerațională”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

El nu este de acord cu cei care spun că nu se duc la vot pentru a-i sancționa pe politicieni.

„E vorba de o prostie. Îi doare fix în pix pe politicieni.

Am văzut ce se întâmplă dacă nu venim la vot. Trei ani de zile am simțit pe pielea noastră ce se poate întâmpla dacă foarte mulți oameni nu vaccinează democratic societatea.

Vedem ce se întâmplă acum în Republica Moldova. Acolo se întâmplă ce se întâmpla cu puțin timp în urmă cu România. În orice moment se poate întâmpla ce s-a mai întâmplat. Semnificația maximă a votului e prezența. Lucrurile rele se întâmplă întotdeauna când prezența la vot e mică.

Când nu vin la vot oamenii care nu sunt neapărat înregimentați în partide și stau acasă, atunci apar malformațiile care pot duce la moartea organismului social-democratic”, a afirmat CTP, conform Digi24.ro.

Citește și:

Veste bună pentru mii de elevi! Cresc bursele pentru anul școlar 2020-2021

EXCLUSIV Reguli diferite în privința înmormântărilor, în România! Deciziile semnate de Raed Arafat sunt diferite chiar și în zonele carantinate

EXCLUSIV Răsturnare de situație! Decorarea asistentei lui Marcel Vela nu a fost ilegală!

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend