Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Mâine e Buna Vestire – Ce trebuie să faci să îţi meargă bine

Publicat

in

Biserica Ortodoxa sarbatoreste in fiecare an, la data de 25 martie, Buna Vestire. Semnificatia acestei mari sarbatori crestine este legata de momentul in care Arhanghelul Gavril a anuntat-o pe Fecioara Maria ca va da nastere Mantuitorului Iisus Hristos.
Este una dintre cele mai mari sarbatori, pentru ca la noua luni distanta este Nasterea Domnului. Nu doar biserica ortodoxa, ci si cea catolica sustine faptul ca Buna Vestire a avut loc la Nazaret. Singurul aspect care difera este locatia exacta in care aceasta minune s-a intamplat. Crestinii de credinta catolica sustin faptul ca Buna Vestire a avut loc la Bazilica Bunei Vestiri, pe cand crestinii ortodocsi considera ca totul s-a petrecut la Biserica Ortodoxa Greceasca a Bunei Vestiri.

Traditii si Obiceiuri

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. In popor, aceasta sarbatoare poarta si numele de Ziua Cucului datorita faptului ca aceasta zi reprezinta primul cantec pe care cucul in canta in acel an, astfel anuntand venirea primaverii.
De asemenea, craca pe care cucul statea cand a cantat, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, astfel sperand ca flacaii nu vor decide sa le ocoleasca.
Fiind in plin Post al Pastelui, maine este dezlegare la peste.
Multe traditii sunt legate de aceasta sarbatoare crestina. De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, mesaj din Turcia: România a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră

Publicat

in

De

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis într-o conferinţă de presă comună, la Ankara, cu omologul său turc, Mervlut Cavusoglu, că țara noastră a fost constant preocupată să identifice soluții pentru a spori securitatea la Marea Neagră.

„Un loc important în discuţiile noastre l-a avut şi securitatea în regiunea Mării Negre. Am discutat despre modalităţile optime de cooperare, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul NATO (…) România a fost constant preocupată să identifice soluţii pentru a spori securitatea la Marea Neagră”, a spus ministrul Aurescu, în conferinţa de presă comună cu Cavusoglu.

Şeful diplomaţiei române a vorbit astfel despre crearea unui grup de lucru comun în care Turcia şi România să discute „cele mai importante aspecte care ţin de Marea Neagră, de securitatea la Marea Neagră, de dezvoltarea economică, asigurarea libertăţii de navigaţie”.

„Este evident că trebuie să sporim capacitatea NATO de cunoaştere strategică şi de cunoaştere situaţională a evoluţiilor de securitate din Marea Neagră”, a spus Aurescu.

El a menţionat în acest context şi crearea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, anume mecanismul şedinţelor comune de guvern.

„Acest mecanism ne permite o abordare structurată, o abordare care să permită stimularea într-un mod şi mai coordonat şi mai organizat a dezvoltării relaţiilor noastre pe diverse planuri”, a adăugat Aurescu.

Privind perspectiva aderării Suediei şi Finlandei la NATO, ministrul român de Externe a apreciat că acest lucru va „reprezenta un plus pentru securitatea spaţiului euroatlantic în ansamblul său, mai ales în actualul context geopolitic”.

„Faptul că două state neutre până la declanşarea acestui război al Rusiei împotriva Ucrainei au decis să îşi abandoneze politica de neutralitate tradiţională vreme de zeci de ani şi din cauza acestui război au hotărât să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, iată un efect pentru care cred că trebuie să îi mulţumim preşedintelui Putin, din această perspectivă”, a completat ministrul român.

Ministrul Aurescu a avut consultări bilaterale cu ministrul turc al Afacerilor Externe, în cadrul vizitei oficiale efectuate de şeful diplomaţiei române în Republica Turcia, la invitaţia omologului său.

Cei doi miniştri au apreciat importanţa Parteneriatului Strategic pentru consolidarea legăturilor strânse între cele două state şi s-au referit la dialogul bilateral dinamic şi la nivelul foarte bun al colaborării pe diverse dimensiuni.

Ei au finalizat şi convenit textul Declaraţiei politice prin care se creează Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia, organizat sub forma unei reuniuni comune permanentizate a celor două Guverne, axate pe domenii strategice de interes comun, care va fi lansat în cursul anului 2023.

În cadrul întrevederii a fost pus accentul pe cooperarea în domeniul energiei, recunoscut de ambii interlocutori ca un domeniu prioritar, mai ales din perspectiva provocărilor actuale. S-a convenit, astfel, intensificarea eforturilor comune în vederea asigurării securităţii aprovizionării României prin tranzitarea teritoriului Turciei, transmite AGERPRES

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Europarlamentarul Corina Crețu, despre realizarea spitalelor regionale din România: ‘Bani există. Nu înțeleg de ce nu se lansează licitațiile, să se stabilească constructorul și să se meargă pe șantier’

Publicat

in

De

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, a declarat că, având în vedere că toate etapele care presupuneau implicarea autorităţilor europene în realizarea spitalelor regionale din România au fost parcurse şi încheiate, nu înţelege care sunt motivele pentru care autorităţile din România nu lansează licitaţiile pentru realizarea acestor obiective.

Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, tot ce se putea face s-a făcut: studii de fezabilitate, amplasamentele sunt stabilite, finanţările au fost acoperite de Banca Europeană de Investiţii, diferenţele (dintre estimările iniţiale privind costurile spitalelor regionale şi sumele rezultate în urma studiilor de fezabilitate – n.r.), nu înţeleg de ce nu se lansează licitaţiile, să se stabilească constructorul şi să se meargă pe şantier, pentru că nu putem merge noi pe şantier. Odată aprobate cele trei spitale regionale, implementarea este sută la sută responsabilitatea statului membru de a se organiza şi a le face”, a declarat Crina Creţu, conform news.ro.

Ea a subliniat că, dacă cele trei spitale nu vor fi realizate până în anul 2027, România va pierde sume mari de bani, iar dacă acest lucru se va realiza, ar însemna că a fost nevoie de 12 ani.

Eu săptămâna trecută am inaugurat, online, am luat cuvântul, în Creta, un spital, într-adevăr, cu 300 de paturi, nu cu 900 de paturi, dar care s-a făcut din 2019 a fost aprobat şi acum a fost inaugurat”, a mai spus fostul comisar european.

Corina Creţu a adus în atenţie şi problema legată de faptul că unele preţuri au crescut de trei-patru ori, ceea ce presupune creşterea costurilor pentru realizarea celor trei spitale.

Ea a afirmat că spitalele regionale sunt, alături de Autostrada Moldovei, ”cele două mari regrete” ale mandatului său de comisar european.

S-au schimbat cred că opt miniştri în trei ani. Fiecare a venit cu viziunea lui despre aceste spitale regionale, de la spitale de 400 de paturi am ajuns la spitale de 1.000 de paturi, ceea ce nu e un lucru rău, de la 500 de milioane de euro pentru toate cele spitale s-a ajuns la 1,2 miliarde de euro. Bani există. Şi acum în 2022, sunt cheltuiţi doar 70% din sumele alocate pe Programul Operaţional Regional. Am solicitat să se facă această diferenţă de sume care rezulta între ceea ce s-a semnat în 2015 şi ceea ce a rezultat din studiile de fezabilitate”, a mai afirmat Corina Creţu.

Ea a amintit că, în momentul în care s-a opus ideii realizării acestor spitale în parteneriat public-privat, arătând că fondurile europene sunt pentru a-i ajuta pe cei care nu au bani, nu pentru a dezvolta reţele private de sănătate, discuţiile despre aceste spitale ”s-au oprit”, deşi existau fonduri în exerciţiul financiar care s-a încheiat în anul 2020, cu posibilitate de prelungire până în 2023.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend