Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Mai puţine PFA-uri în Argeş

Publicat

in

 Numărul de PFA-uri din Argeş a scăzut în ultimul an cu 7,2%. În august 2015 aveam în judeţ 11.337, iar în august 2016 aveam cu 816 mai puţine, adică doar 10.521. La numărul de PFA-uri active, Argeşul e pe locul 12, după Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bihor, Maramureş, Prahova, Timiş, Dolj, Alba, Constanţa şi Dîmboviţa. Toate judeţele au înregistrat scăderi în ultimul an (în afară de Tulcea, Constanţa şi Giurgiu), astfel că la nivel naţional scăderea totală a fost de 4,48%. Fenomenul a apărut din cauza taxării mai dezavantajoase a PFA-urilor – plătesc impozit mărit pe locuinţa-sediu, CAS de 10,5% din venitul net, CASS de 5,5% şi impozit pe venit de 16%. Totuşi, numărul total de profesionişti activi (PFA-uri + persoane juridice) a crescut în ultimul an: cu 1,19% în Argeş şi cu 1,6% la niv naţional. Cu cei 32.863 profesionişti activi la 31 august 2016, Argeşul se situează pe locul 11 în ţară – după Bucureşti, Cluj, Timiş, Constanţa, Bihor, Iaşi, Ilfov, Prahova, Braşov şi Dolj.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Aderarea la OCDE pare a fi deja compromisă! Profesorul Cristian Păun: ‘Vom ajunge în OCDE la sfântul așteaptă, cu politicienii pe care-i avem’

Publicat

in

De

Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, a vorbit despre procesul de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Dacă va deveni membră OCDE, țara noastră se va afla în clubul celor mai dezvoltate economii ale lumii.

Vom fi mai vizibili, mai atractivi pentru investitorii și creditorii internaționali, având mare nevoie de capital și de expertiza din spatele acestui capital. Pe de altă parte, înseamnă un lucru bun și asupra guvernanței din România. Corsetul cu care vine la pachet OCDE, inclusiv pachetul său de reforme, va disciplina și mai mult actul de guvernare, îl va face mai transparent, îl va face mai verificabil.”

România și-a depus încă din 2004 candidatura de aderare la OCDE. Pentru a fi admisă în cadrul organizației, trebuie să îndeplinească mai multe condiții, iar în ultimii ani nu s-au făcut progrese remarcabile, mai spune profesorul Cristian Paun:

Aderarea la OCDE înseamnă, de fapt, transparență în actul de guvernare, gândiți-vă că noi avem probleme cu a cere unui partid să ne arate pe cheltuiește banul public pe care îl primește de la bugetul de stat și strâmbături din nas din partea politicienilor, că de ce trebuie să facă ei așa ceva, ori, în OCDE astfel de strâmbături din nas nu sunt permise. Și pe mine mă surprinde într-o oarecare măsură această invitație pentru că România nu a făcut salturi importante pe zona birocrației, a libertății economice, pe zona statului de drept, pe zona corupției.”

Când va deveni România membru al OSCE? Profesorul Cristian Păun spune că va fi un proces de durată similar cu cel al aderării la Spațiul Schengen sau zona euro:

Singurul criteriu pe care îl îndeplinim cu brio, în special al PIB-ului și al PIB-ului pe locuitor, dar dacă e să luăm în calcul și celelalte lucruri, pachetul de reforme, schimbările care ar trebui să se întâmple în actul de guvernanță, cred că va fi un proces de durată și mi-e mai degrabă că va sfârși această invitație la fel ca și celelalte de dinainte. Când vom ajunge în OCDE? Cred că răspunsul este similar întrebării când vom intra în zona Euro, probabil la sfântul așteaptă, cu politicienii pe care-i avem”, conform europafm.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

ACTUAL

Vladimir Putin atrage atenția puterilor occidentale: ‘Răspunsurile Statelor Unite și NATO nu au ținut cont de îngrijorările fundamentale ale Rusiei’

Publicat

in

De

Președintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis omologului său francez, Emmanuel Macron, că răspunsurile Occidentului la solicitările Moscovei privind securitatea nu tratează principalele motive de îngrijorare ale părții ruse.

Răspunsurile Statelor Unite şi NATO nu au ţinut cont de îngrijorările fundamentale ale Rusiei’‘, a indicat Kremlinul într-un comunicat privitor la discuţia telefonică dintre liderii rus şi francez.

Cei doi lideri au căzut de acord asupra ”necesităţii unei dezescaladări şi a unei continuări a dialogului” în criza ucraineană, potrivit preşedinţiei franceze.

Conversaţia telefonică dintre cei doi lideri a durat peste o oră. ”Preşedintele Putin nu a exprimat nicio intenţie ofensivă (…). El a spus foarte clar că nu va căuta confruntarea”, adaugă sursa citată.

În privinţa securităţii strategice în Europa, cei doi şefi de stat ”s-au pus de acord asupra continuării dialogului care va necesita ca europenii (…) să ia parte la acest dialog’‘, care implică în primul rând SUA şi NATO.

Referitor la conflictul din estul Ucrainei, unde forţele guvernamentale şi separatiştii proruşi luptă din 2014, preşedintele Putin însuşi a insistat pe formatul existent de convorbiri (aşa-numit Normandia), ce reuneşte Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa şi care vizează punerea în aplicare a Acordurilor de la Minsk din 2015, indică un comunicat al Kremlinului.

El (preşedintele rus, n.red.) şi-a exprimat de asemenea dorinţa de a continua cu preşedintele (Macron) discuţia începută astăzi. Dialogul este dificil, dar canalele de discuţie sunt deschise”, a adăugat la rândul său Palatul Elysée.

Preşedintele francez urma să aibă, vineri seară, o discuţie şi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. ”Îi va transmite angajamentul nostru pentru suveranitatea Ucrainei, solidaritatea noastră în această perioadă de tensiuni şi angajamentul nostru de a continua negocierile pentru a găsi o cale pentru punerea în operă a Acordurilor de la Minsk’‘, a adăugat preşedinţia franceză.

SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea.

Moscova a prezentat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Sunt semne clare că va începe războiul? Mircea Geoană, observație-cheie: ‘Asistăm în aceste zile, fără precedent, după multe decenii, la sosirea în Belarus a unor trupe rusești din Extremul Orient’

Dacian Cioloș, avertisment pentru Vladimir Putin: ‘Va trebui să-și facă bine calculele, pentru că un război pe care-l va declanșa și care va avea încă un impact economic, ar putea să-l coste scump’

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend