Moartea a 48 de persoane în 1981, în cel mai grav incendiu din istoria Irlandei, care a avut loc în clubul de noapte Stardust din Dublin, a fost declarată joi de un juriu drept ucidere din culpă. Verdictul a fost aclamat de cei prezenţi în sală atunci când a fost anunţat de preşedintele juriului, potrivit news.ro.

Juriul a stabilit, de asemenea, că incendiul care a dus la moartea a 48 de persoane în 1981 a pornit ca urmare a unei defecţiuni electrice într-o cutie de aerisire din incinta clubului de noapte. În club, buretele din scaune, înălţimea tavanului şi tapetul de pe pereţi au contribuit la propagarea incendiului, au constatat juraţii.

Peste 200 de persoane au fost rănite, de asemenea, în urma dezastrului. Localul din Artane, suburbie din nordul Dublinului, era plin cu aproximativ 800 de persoane atunci când a izbucnit incendiul, în primele ore ale zilei de Valentine’s Day în 1981.

Mai mulţi factori, printre care lipsa de vizibilitate din cauza fumului, toxicitatea gazelor degajate, temperatura mare, viteza de propagare a focului, lipsa de pregătire a personalului şi defecţiunea sistemului de iluminat de urgenţă au fost factori care au împiedicat victimele să iasă din clădire. Ancheta nu a putut determina momentul exact în care a început incendiul, dar a fost văzut pentru prima dată în afara clădirii între orele 1.20 şi 1.40 dimineaţa.

Noi anchete privind decesul celor 48 de persoane au fost ordonate de procurorul general al ţării în 2019, dar audierile au început abia anul trecut. Investigaţiile privind moartea petrecăreţilor din clubul Stardust sunt cele mai lungi desfăşurate vreodată în Irlanda.

Instanţa a audiat apoi timp de 95 de zile probe directe de la 373 de martori. Juriul, format din şapte femei şi cinci bărbaţi, a dat verdictul joi, după 11 zile de deliberări.

Unii membri ai familiilor victimelor au sărit în picioare şi au aplaudat la aflarea verdictului, în timp ce alţii au fost emoţionaţi până la lacrimi rămânând la locurile lor. Alţii s-au îmbrăţişat imediat ce preşedintele a spus “ucidere din culpă”, relatează SkyNews.

“În aceste decenii, inimile şi minţile noastre au fost distruse, iar preţul psihic a fost copleşitor şi epuizant, persistând zi după zi, obositor”, a mărturisit, după pronunţarea verdictului, unul dintre membrii familiilor prezente, care a vorbit despre “durerea insuportabilă de a pierde părinţi, fraţi şi prieteni dragi chiar şi după zeci de ani”.

Într-o anchetă anterioară, se ajunsese la concluzia că a fost vorba de un incendiu premeditat, ceea ce a permis proprietarului clubului să ceară despăgubiri.

CRONOLOGIA UNEI LUPTE DE 40 DE ANI PENTRU JUSTIŢIE

13/14 februarie 1981 – Sute de petrecăreţi încearcă să scape prin ieşirile de incendiu când flăcările izbucnesc în clubul de noapte Stardust din Artane, în nordul Dublinului, în primele ore ale Zilei Îndrăgostiţilor. Mai multe ieşiri sunt închise cu lanţuri, în timp ce unele ferestre sunt blocate cu bare de fier. Mulţi oameni sunt striviţi în graba de a ieşi, alţii mor din cauza inhalării gazelor otrăvitoare.

Noiembrie 1981 – După 122 de zile, un tribunal de anchetă condus de judecătorul Ronan Keane concluzionează că dezastrul a fost probabil provocat de un incendiu premeditat şi nu de un accident, o concluzie contestată de rude încă de atunci. Managerul Stardust, Eamon Butterly, este autorizat să ceară statului despăgubiri de 581.000 de lire sterline pentru “daune intenţionate”.

Mai 1985 – John Keegan, ale cărui fiice, Martina şi Mary, au murit în incendiu, înfiinţează Comitetul victimelor de la Stardust.

Decembrie 1986 – John Keegan moare în aceeaşi zi în care pierde un proces la Curtea Supremă pentru vătămare corporală ca urmare a morţii fiicelor sale. Grupul militează pentru o nouă anchetă în următoarele două decenii.

Noiembrie 2003 – Un raport independent, redactat de un anchetator pentru familiile Stardust, este înaintat Departamentului de Justiţie. Acesta susţine că raportul conţine dovezi de specialitate care contestă concluziile tribunalului iniţial.

Februarie 2006 – Mai mult de 200 de rude şi prieteni ai victimelor de la Stardust încep un protest de 13 săptămâni la locul incendiului, din cauza planurilor patronului Stardust, Eamon Butterly, de a deschide un bar în locul unde a fost clubul, la 25 de ani de la tragedie.

Decembrie 2006 – Fostul Taoiseach (premier) Bertie Ahern anunţă o investigaţie externă independentă asupra tuturor dovezilor legate de incendiu. Trupurile a cinci victime, îngropate într-o groapă comună în cimitirul St. Fintan din Sutton, sunt exhumate pentru a fi identificate.

Martie 2008 – Familiile din Stardust îşi retrag sprijinul pentru o analiză a noilor informaţii organizată de guvern, susţinând că cel care a fost însărcinat cu raportul, John Gallagher, a reprezentat poliţia la anchetele anterioare. Avocatul Paul Coffey preia conducerea acestei noi examinări.

Ianuarie 2009 – Familiile îşi exprimă uşurarea în urma raportului care stabileşte că nu există dovezi care să demonstreze că incendiul a fost provocat.

Februarie 2014 – Poliţia irlandeză lansează o anchetă penală în legătură cu preocupările legate de probele prezentate de mai mulţi martori la tribunalul din 1981.

Ianuarie 2016 – Şeful Parchetului irlandez anunţă că nu va dispune urmărirea penală a martorilor care ar fi comis sperjur în timpul procesului din 1981.

Noiembrie 2017 – Un judecător decide că nu se justifică o nouă anchetă independentă şi critică probele care i-au fost prezentate. Familiile critică decizia ca fiind “nepoliticoasă şi agresivă”.

Septembrie 2019 – Procurorul general al Irlandei de la acea vreme dispune ca noi anchete să fie demarate în cazul deceselor, după ce a fost depusă o plângere de 37 de pagini în numele Antoinettei Keegan şi al rudelor a 42 dintre cele 48 de persoane care au murit în incendiu. Familiile spun că au descoperit noi dovezi, prin intermediul unei solicitări de acces la informaţii, precum şi prin mărturii ale martorilor care nu au fost auzite anterior.

20 noiembrie 2022 – Fostul manager al Stardust, Eamon Butterly, nu reuşeşte să conteste la Înalta Curte faptul că ancheta nu a putut să constate că este vorba de ucidere din culpă.

Aprilie 2023 – Încep audierile privind incendiul de la Stardust.

Aprilie 2024 – Juriul din cadrul noii anchete privind incendiul de la Stardust dă verdict de ucidere din culpă în cazul tuturor celor 48 de persoane care au murit în dezastru.

Miercuri, preşedintele juriului îi spusese medicului legist Myra Cullinane că juraţii nu au reuşit să ajungă la un verdict unanim.

Dr. Myra Cullinane, medicul legist, a adus un omagiu “perseverenţei şi angajamentului” familiilor care au militat pentru noi anchete.

The Stardust families walk to the Garden of Remembrance to the strains of ‘You’ll Never Walk Alone’.

A powerful day in Dublin as the Stardust inquest returned verdicts of unlawful killing for all 48 killed in February 1981. pic.twitter.com/a9NbhIsDr8

— NewstalkFM (@NewstalkFM) April 18, 2024

Semnal clar de la București cu privire la intrarea totală a României în Schengen: Catălin Predoiu, discuții cu Ylva Johansson

Ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu a declarat că va continua să facă toate eforturile necesare pentru ca România să devină stat membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen. De asemenea, Johansson a amintit de raportul anual Schengen adoptat de Comisia Europeana, unde pentru prima oară au fost propuse recomandări către Consiliul UE să decidă în acest an data la care să fie eliminate controalele interne la frontierele terestre. „Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană”, a mai spus oficialul european.

„Sunt foarte fericit să fiu aici astăzi în frumoasa voastră capitală. În primul rând, aş dori să-i mulţumesc Ministrului Stoyanov pentru invitaţia sa. Sunt foarte fericit că pot continua lucrul cu dânsul. Pentru noi, el este un partener foarte bun, un ministru foarte bun. Am colaborat foarte bine anul trecut şi vom continua să lucrăm şi anul acesta pentru implementarea acquis-ului Schengen la toate frontierele în 2024. De asemenea, aş dori să-i mulţumesc comisarului Johansson pentru inspiraţia, suportul, dedicarea şi angajamentul său faţă de obiectivele noastre comune. Schengen nu este doar o problemă bilaterală între România şi Bulgaria. Schengen este un proiect european. Anul trecut am realizat un pas important. Trebuie să continuăm cu al doilea, cu frontierele terestre în 2024. Ambele ţări sunt pregătite pentru asta. Suntem pregătiţi să o facem”, a afirmat Cătălin Predoiu, într-o conferinţă de presă susţinută la Sofia, împreună cu Ylva Johansson, comisarului european pentru afacerile interne, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, potrivit comunicatului de presă al MAI.

Ministrul de Interne a mai spus că România a implementat cu succes decizia luată în 2023

„Am luat măsurile necesare pentru a securiza frontierele noastre şi frontierele europene pentru a combate migraţia ilegală şi crima organizată transfrontalieră. Şi este adevărat, suntem aici pentru a sărbători un rezultat important obţinut anul trecut. Dar suntem şi aici pentru a ne organiza eforturile pentru a continua munca noastră în beneficiul cetăţenilor noştri în 2024 până când vom finaliza acest important proiect european, care este extinderea acquis-ului Schengen la toate frontierele pentru România şi Bulgaria”, a completat Predoiu.

El a mai spus că a discutat cu Ylva Johansson, în detaliu, despre „toate măsurile pentru a integra eforturile poliţiştilor noştri la frontieră internă pentru a combate crima organizată, pentru a lupta împotriva migraţiei ilegale, pentru a lua toate deciziile în scopul asigurării pentru cetăţenii noştri a unei călătorii libere şi a unui mod sustenabil de a-şi exercita drepturile conferite de Constituţie şi tratatele europene”.

„Sunt sigur că împreună cu comisarul Johansson şi cu restul statelor membre UE vom atinge obiectivele noastre anul acesta. Vă mulţumesc foarte mult şi abia aştept să colaborez cu dumneavoastră”, a conchis Cătălin Predoiu.

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a precizat că nu este complet mulţumit deoarece România şi Bulgaria nu au aderat la spaţiul Schengen, cu drepturi depline

La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a precizat că nu este complet mulţumit deoarece România şi Bulgaria nu au aderat la spaţiul Schengen, cu drepturi depline. El a adăugat că, în urmă cu două zile, Comisia Europeană a adoptat raportul anual Schengen, unde, pentru prima dată, am propus de asemenea recomandări pentru Consiliu UE, în care „propunem Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre”.

„Este minunat să mă întorc în Sofia şi este o plăcere să fiu aici cu dumneavoastră, domnule ministru Stoyanov, dragă Kalin, şi împreună cu dumneavoastră, domnule ministru Predoiu, dragă Cătălin, pentru a celebra aderarea meritată şi mult aşteptată a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen. Am colaborat foarte strâns la acest proiect. Prin urmare, este un moment excelent de sărbătoare. Totuşi, nu suntem complet mulţumiţi, deoarece încă mai avem nevoie să decidem ridicarea controalelor la frontierele terestre, aşa cum bine ştiţi. Şi vă pot spune că, acum două zile, Comisia a adoptat raportul anual Schengen, unde, pentru prima dată, am propus de asemenea recomandări pentru Consiliu, în care propunem Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre”, a explicat Ylva Johansson.

Ylva Johansson a mai spus că „această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu UE din luna iunie

„Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre. Avem o protecţie eficientă a frontierelor externe ale Schengen. Colaborăm bine cu ţările terţe, inclusiv o cooperare foarte importantă cu Turcia. Am înregistrat de asemenea o creştere semnificativă a numărului de repatrieri”, a completat comisarul european pentru afaceri interne, potrivit sursei citate.

„Colaborarea noastră poliţienească este eficientă”, a continuat Johansson.

„Astfel, observăm că acum, după ce săptămâna trecută am avut o decizie, decizia finală privind noul Pact privind migraţia şi azilul, atât Bulgaria cât şi România sunt în avans faţă de unele dintre celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea, datorită tuturor eforturilor depuse la frontierele externe. Este impresionant să vedem toate aceste progrese. Şi ultimul lucru pe care aş dori să-l spun este că aceasta a fost o problemă foarte importantă pentru Comisie, dar şi pentru mine personal, să văd Bulgaria şi România ca membri deplini ai spaţiului Schengen. Şi sunt absolut convins şi foarte motivată să văd ultima decizie de eliminare a controlului la frontiera terestră în timpul mandatului meu de comisar european”, a concluzionat oficialul european.