Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Lucrurile scapă de sub control în Ecuador. Președintele acuză o tentativă de lovitură de stat. Demonstranții acuză prețurile la carburanți (Video)

Publicat

in

Pentru a doua zi consecutiv, vineri după-amiază au izbucnit ciocniri violente în jurul clădirii parlamentului din Quito între demonstranţii indigeni şi forţele de securitate, preşedintele ecuadorian Guillermo Lasso denunţând o tentativă de lovitură de stat, transmite AFP preluat de agerpres.

La fel ca joi, la atacurile cu pietre, mortiere şi obiecte aruncate de protestatari, poliţiştii au răspuns cu tunuri de apă, cu gaze lacrimogene şi grenade sonore. În jurul orei locale 18:00 (23:00 GMT), ciocnirile au scăzut în intensitate. Confruntări izolate în care au fost implicate grupuri mici de manifestanţi au continuat pe alocuri.

Folosind înregistrări video în sprijinul afirmaţiilor sale pe contul de Twitter, poliţia a denunţat pătrunderea manifestanţilor în ambasada Egiptului, aflată în vecinătate, de unde „atacă poliţia cu explozibili”.

„Scopul tuturor acestor violenţe este săvârşirea unei lovituri de stat”, a afirmat preşedintele Lasso într-un discurs în care a cerut comunităţii internaţionale să acţioneze „împotriva acestei încercări de a destabiliza democraţia în Ecuador”.

Aproximativ 14.000 de manifestanţi indigeni s-au mobilizat în toată ţara pentru a protesta împotriva creşterii costului vieţii şi pentru a cere în special o scădere a preţurilor la carburanţi, potrivit poliţiei, care estimează numărul lor la aproape 10.000 în capitală.

Violenţele s-au soldat cu şase morţi şi zeci de răniţi, în timp ce Quito este în mare parte paralizat, iar circulaţia blocată de numeroase blocaje rutiere.

Liderul mişcării, Leonidas Iza, şeful Confederaţiei Naţionalităţilor Indigene din Ecuador (Conaie), a avertizat vineri într-un interviu acordat AFP că mobilizarea va dura „până se vor obţine rezultate”. Cu toate acestea, el a repetat din nou că este „deschis pentru a ajunge la un dialog cu rezultate concrete”, făcând apel la „fraţii şi surorile indigene să se întoarcă în comunităţile lor”.

„Nu vor să dialogheze (…) Nu vor pace. Până acum, singurul lucru pe care l-au arătat este că vor violenţă”, a denunţat vineri dimineaţa ministrul afacerilor guvernamentale, Francisco Jimenez, la un post de radio local.

De asemenea, armata a indicat că soldaţii care asigurau securitatea unui convoi rutier au fost „atacaţi de un grup violent” joi la Caspigasi, în suburbiile oraşului Quito, incident în care 17 soldaţi au fost grav răniţi.

Guvernul susţine că revendicările protestatarilor, doar în privinţa combustibilul, ar costa statul mai mult de un miliard de dolari pe an.

Ca situaţia să fie şi mai complicată, preşedintele Guillermo Lasso, diagnosticat pozitiv cu COVID-19, a fost nevoit să se izoleze începând de miercuri.

Preşedintele conservator, aflat la putere de un an, vede în această revoltă o încercare de a-l răsturna. Între 1997 şi 2005, trei preşedinţi ecuadorieni au fost nevoiţi să părăsească puterea la presiunea populaţiei indigene. Cu toate acestea, el poate conta pe sprijinul militarilor care i-au avertizat pe manifestanţi, acuzându-i că reprezintă un „pericol grav” pentru democraţie.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Cele mai recente date demografice de la Statistică / Cum va arăta România în următorii 38 de ani – proiecția populației

Publicat

in

De

În prima jumătate a anului, în România s-au născut circa 78.800 de copii, cu peste 14.000 mai puțin decât în primele 6 luni ale anului trecut, arată datele transmise mircuri de Institutul Național de Statistică.

Oameni pe strada in Bucuresti Foto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Numărul deceselor înregistrate în luna iunie 2022 a scăzut, atât față de luna iunie 2021, cât şi faţă de luna precedentă (mai 2022), iar numărul căsătoriilor a crescut atât față de luna iunie 2021, cât şi faţă de luna mai 2022, iar numărul divorțurilor a scăzut față de luna iunie 2021, dar și-a menținut aceeași valoarea față de mai 2022.

Declinul demografic la care asistăm de mai mulți ani (și care loc în aproape toată Europa) va remodela geografia economică, socială și politică a României, dat fiind faptul că vom avea alegători tot mai în vârstă care vor trebui asistați financiar și cu servicii sociale dedicate.

Proiecția populației până în 2060

Structura pe vârste a populaţiei confirmă procesul de îmbătrânire demografică determinat, în principal, de scăderea natalităţii, care a dus la reducerea populaţiei tinere de 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste.

Ponderea segmentului populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei rezidente a crescut de la 14% la 19% în 2020 și va urca la aproape 30% în 2060, potrivit datelor INS.

Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani), reprezintă segmentul principal al ofertei de forţă de muncă. Acest segment a înregistrat un declin, ponderea în total populaţie rezidentă scăzând de la circa 69% la 65% în 2020 și estimându-se să ajungă la 57% în 2060.

În varianta medie de proiectare a populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu circa 300.000 de persoane în mediul urban şi cam tot cu atâta în mediul rural.

În profil teritorial, populaţia rezidentă din regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cea mai mică scădere -11,1% (atât în mediul urban, -10,6%, cât şi în mediul rural, -15,4%) în toată perioada 2017-2060, restul regiunilor având scăderi mult mai mari, cuprinse între 21,7% (regiunea Nord-Est) şi 48,8% (regiunea Sud-Vest Oltenia) în mediul urban, iar în cel rural între 21,5% (regiunea Nord-Est) şi 49,0% (regiunea Sud-Vest Oltenia).

Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din populaţia rezidentă masculină, ar putea apărea în regiunile Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural). Cele mai mici scăderi sunt prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).

În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est (-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Aproximativ 120.000 de persoane au intrat marţi în România; aproape 11.000 – cetăţeni ucraineni

Publicat

in

De

Aproximativ 120.000 de persoane au intrat marţi în România, dintre care 10.893 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 6,63% faţă de ziua precedentă), a informat, miercuri, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Potrivit unui comunicat al IGPF transmis AGERPRES, marţi, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control – atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire – aproximativ 230.000 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 58.300 mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România, au fost 119.469 de persoane, dintre care 10.893 de cetăţeni ucraineni, în scădere cu 6,63% faţă de ziua precedentă. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 09.08.2022, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.873.608 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, Poliţia de frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

Informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic online care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi „frontiera verde” – poliţiştii de frontieră au constatat 70 de fapte ilegale (40 de infracţiuni şi 30 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

De asemenea, au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 193.000 lei.

Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 22.000 lei.

Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 24 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi de asemenea nu s-a permis ieşirea a 40 cetăţeni români din diferite motive legale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend