Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania, este de părere că în România s-a investit, în pofida pandemiei şi a situaţiei din Ucraina, pentru că se află la graniţa de Est a Blocului Euro-Atlantic şi pentru că nimeni nu vrea instabilitate la graniţă.

În ceea ce priveşte dinamica PIB, Rădulescu a arătat că a existat o scădere de peste 6% în zona euro în anul 2020, comparativ cu o ajustare de 3,7% în România. În 2021, economia României a crescut cu 5,9% iar economia zonei euro a crescut cu puţin peste 5% iar datele preliminare pentru perioada ianuarie – septembrie 2022 exprimă faptul că economia României a continuat să prezinte o performanţă superioară din perspectiva ritmului de creştere economică, din perspectiva volumului PIB.

„S-a investit în România. De ce? Pentru că România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care nu a reuşit să dezvolte infrastructura critică pe parcursul ultimilor trei decenii. S-a investit în România pentru că noi suntem graniţa de Est a Blocului Euro-Atlantic şi pentru că nimeni din acest nucleu dur al Blocului Euro-Atlantic nu vrea instabilitate la graniţă, nu vrea ca pericolul, să spunem, confruntărilor militare, sociale, cu riscuri puternice din perspectiva economică să se apropie de Germania, de Franţa şi atunci trebuie ca graniţele să fie solide, vitrina trebuie să arate foarte bine şi se va investi în continuare în România„, a declarat Andrei Rădulescu, în cadrul unei conferințe.

El a menţionat că volumul investiţiilor străine a depăşit, în perioada ianuarie – noiembrie 2022, 10 miliarde de euro, un nivel record, ceea ce înseamnă că există un grad ridicat de încredere în economia naţională.

De asemenea, Rădulescu a subliniat că există o divergenţă în ceea ce priveşte indicatorul de încredere în economie. Astfel, în România s-a înregistrat o tendinţă de ameliorare în ultimele luni, indicatorul fiind în noiembrie la nivelul pre-pandemie, un nivel superior comparativ cu cel din zona euro.

Potrivit economistului, contribuţia factorilor de producţie la dinamica anuală a PIB potenţial este una foarte echilibrată în prezent.

Pe lângă aspectele pozitive din economia naţională, el a declarat că există şi multe provocări, România fiind singura ţară din Europa care nu a reuşit să reformeze administraţia publică pe parcursul a mai bine de trei decenii.

În cadrul conferinţei, a fost prezentat un text al consilierului guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, în care acesta a subliniat rolul pieţei libere în economie. El a făcut referire la articolele unor economişti renumiţi şi a subliniat faptul că schimbul liber nu este o condiţie suficientă pentru prosperitate şi libertate. El susţine că în practica vieţii de zi cu zi formula succesului economic are şi componente mai puţin confortabile, dar indispensabile: iniţiativa curajoasă, ordinea, munca performantă şi nu în ultimul rând legităţile economice obiective. Totodată, el a menţionat că este nevoie de o reglementare înţeleaptă.

La rândul său, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că adesea conceptul de piaţă liberă este perceput diferit de către cercetătorii din domeniul economic prin comparaţie cu cei care efectiv participă nemijlocit pe aceste pieţe în calitate de antreprenori, de companii, de practicieni, informează agerpres.ro.

Din 2023, angajatorii pot să ofere salariaților acest beneficiu, iar sumele nu vor fi impozitate. Suma maximă care poate fi dedusă nu poate depăși 400 de euro pe an, adică circa 33 de euro lunar.