Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Lovitură pentru șeful ANAF, Lucian Heiuș! Lista cu datornicii a fost ‘refuzată’ de Poliția Română

Publicat

in

Inspectoratul General al Poliţiei Române precizează că fișierul cu cele 53.000 de firme care înregistrează datorii la bugetul de stat, transmisă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, nu reprezintă o sesizare penală, deoarece simpla transmitere a unui fişier nu întruneşte condiţiile de fond şi de formă impuse de legea procedural penală, scrie news.ro

„Transmiterea de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală către Inspectoratul General al Poliţiei Române a datelor în maniera menţionată nu reprezintă o sesizare/sesizări penale, lipsind condiţiile de fond şi de formă impuse de legea procedural penală”, a comunicat Poliţia.

Poliţiştii au în prezent în lucru doar 9 dosare penale pe baza unor sesizări depuse de ANAF, conform procedurilor, separat de lista trimisă.
În consecinţă, lista cu datornici trimisă de ANAF Poliţiei are rolul unui simplu schimb de informaţii între cele două instituţii, precizează Profit.ro.

ANAF a transmis Poliţiei o listă cu 53.000 de firme care au în medie restanţe de 7.040 de lei, pentru începerea cercetărilor penale. Cum pe listă sunt şi sume mari, rezultă că pot ajunge în situaţia unor dosare penale, în funcţie de capacitatea de lucru a Poliţiei, şi firme cu datorii derizorii către stat.

ANAF a analizat introducerea unui plafon minim, dar, neavând bază legală, a renunţat la idee şi a transmis Poliţiei informaţii despre toate firmele cu datorii, indiferent de sumă, a explicat preşedintele ANAF, Lucian Heiuş.

„Am analizat posibilitatea unui plafon minim, dar, neavând bază legală, am decis să dăm drumul la tot către IGPR, iar ei vor alege cum vor proceda în continuare. Cred ca vor începe cu sumele cele mai mari, aşa ar fi logic. Dacă ar începe cu sumele mari, pe noi ne-ar ajuta. De exemplu, dacă ar începe să lucreze dosarele celor mai mari 50 de datornici din fiecare judeţ, ar fi un real ajutor pentru ANAF”, a declarat pentru Profit.ro Lucian Heiuş, informează news.ro

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Andrei Rădulescu (Banca Transilvania): ‘S-a investit în România pentru că noi suntem granița de Est a Blocului Euro-Atlantic’

Publicat

in

Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania, este de părere că în România s-a investit, în pofida pandemiei şi a situaţiei din Ucraina, pentru că se află la graniţa de Est a Blocului Euro-Atlantic şi pentru că nimeni nu vrea instabilitate la graniţă.

În ceea ce priveşte dinamica PIB, Rădulescu a arătat că a existat o scădere de peste 6% în zona euro în anul 2020, comparativ cu o ajustare de 3,7% în România. În 2021, economia României a crescut cu 5,9% iar economia zonei euro a crescut cu puţin peste 5% iar datele preliminare pentru perioada ianuarie – septembrie 2022 exprimă faptul că economia României a continuat să prezinte o performanţă superioară din perspectiva ritmului de creştere economică, din perspectiva volumului PIB.

S-a investit în România. De ce? Pentru că România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care nu a reuşit să dezvolte infrastructura critică pe parcursul ultimilor trei decenii. S-a investit în România pentru că noi suntem graniţa de Est a Blocului Euro-Atlantic şi pentru că nimeni din acest nucleu dur al Blocului Euro-Atlantic nu vrea instabilitate la graniţă, nu vrea ca pericolul, să spunem, confruntărilor militare, sociale, cu riscuri puternice din perspectiva economică să se apropie de Germania, de Franţa şi atunci trebuie ca graniţele să fie solide, vitrina trebuie să arate foarte bine şi se va investi în continuare în România„, a declarat Andrei Rădulescu, în cadrul unei conferințe.

El a menţionat că volumul investiţiilor străine a depăşit, în perioada ianuarie – noiembrie 2022, 10 miliarde de euro, un nivel record, ceea ce înseamnă că există un grad ridicat de încredere în economia naţională.

De asemenea, Rădulescu a subliniat că există o divergenţă în ceea ce priveşte indicatorul de încredere în economie. Astfel, în România s-a înregistrat o tendinţă de ameliorare în ultimele luni, indicatorul fiind în noiembrie la nivelul pre-pandemie, un nivel superior comparativ cu cel din zona euro.

Potrivit economistului, contribuţia factorilor de producţie la dinamica anuală a PIB potenţial este una foarte echilibrată în prezent.

Pe lângă aspectele pozitive din economia naţională, el a declarat că există şi multe provocări, România fiind singura ţară din Europa care nu a reuşit să reformeze administraţia publică pe parcursul a mai bine de trei decenii.

În cadrul conferinţei, a fost prezentat un text al consilierului guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, în care acesta a subliniat rolul pieţei libere în economie. El a făcut referire la articolele unor economişti renumiţi şi a subliniat faptul că schimbul liber nu este o condiţie suficientă pentru prosperitate şi libertate. El susţine că în practica vieţii de zi cu zi formula succesului economic are şi componente mai puţin confortabile, dar indispensabile: iniţiativa curajoasă, ordinea, munca performantă şi nu în ultimul rând legităţile economice obiective. Totodată, el a menţionat că este nevoie de o reglementare înţeleaptă.

La rândul său, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că adesea conceptul de piaţă liberă este perceput diferit de către cercetătorii din domeniul economic prin comparaţie cu cei care efectiv participă nemijlocit pe aceste pieţe în calitate de antreprenori, de companii, de practicieni, informează agerpres.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Noi facilități pentru angajații din România! ANAF a făcut anunțul

Publicat

in

Din 2023, angajatorii pot să ofere salariaților acest beneficiu, iar sumele nu vor fi impozitate. Suma maximă care poate fi dedusă nu poate depăși 400 de euro pe an, adică circa 33 de euro lunar.

Angajații pot să primească bonusuri lunare neimpozabile, însă există condiția ca acestea să nu depășească 33% din salariu. Spre exemplu, dacă vorbim de un angajat care are salariul minim brut, adică 3.000 de lei pe lună, bonurile nu vor putea depăși 990 de lei pe lună.

Klaus Iohannis a promulgat luna aceasta deja legea prin care toți salariații din România vor putea primi abonamente pentru practicarea sportului, plătite de angajator. Suma ajunge la 400 de euro pe an pentru fiecare angajat.

Salariații care merg la sală, la un bazin de înot, merg la tenis sau practică un sport de echipă în cadrul unui club de amatori pot să beneficieze de această lege. Angajatorul e cel care le va plăti abonamentul. Legea se aplică și în cazul anumitor proceduri de recuperare medicală care includ activități sportive care nu sunt gratuite.

Legislația spune că angajatorii pot să acorde și alte bonusuri și facilități, dar condiția e ca sumele să nu treacă de 33% din salariul lunar al salariatului. Benficiile sunt: tichetele cadou cu ocazia sărbătorilor (maxim 150 de lei), contravaloarea serviciilor turistice (cazare și transport), asigurări de sănătate private sau pensii facultative (maxim 400 de euro pe an), decontarea navetei la serviciu dacă nu există un mijloc de transport în comun, dar și ajutoare de înmormântare sau diferite sume pe bani pentru achiziționarea unor dispozive medicale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend