Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Lovitură dură pentru români: Cu cât a scăzut câștigul salarial mediu nominal în ultimele luni

Avatar

Publicat

in

 Situație tot mai dificilă din punct de vedere economic! Câștigul salarial mediu nominal al românilor a scăzut în luna februarie 2021, față de ianuarie, atât în serie brută, cât și netă, cu 0,9%, ajungând la 5.497 lei, respectiv 3.365 de lei. Salariații din servicii IT continuă să câștige cel mai mult, 8.047 de lei net, în timp ce angajații din HoReCa sunt la coada clasamentului, cu 1.747 de lei.

Majoritatea activităţilor din sectorul economic au înregistrat în luna februarie scăderi ale câştigului salarial mediu net, față de luna fabruarie, arată datele Institutului Național de Statisctică, date publicității luni.

Pe de o parte, precizează INS, diferența este determinată de faptul că în lunile precedente, în unele sectoare, s-au acordat prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice. La calcularea câştigului salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic, precizează INS, conform celor de la Gândul.ro.

Media câștigului nominal net pe economie: 3.365 de lei

Astfel, la nivelul economiei, în luna februarie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.497 lei, cu 52 lei (-0,9%) mai mic decât în luna ianuarie 2021, potrivit datelor INS.

Valoarea câştigul salarial mediu nominal net a scăzut în acest interval cu 30 de lei (-0,9%) și a ajuns la 3.365 de lei.

Calculat comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1%.

Totuși, creșterea este mai mare dacă se calculează câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum. Astfel, indicele câştigului salarial real a fost 101,9% pentru luna februarie 2021 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Iar luând în calcul evoluție prețurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost 98,7% în februarie 2021 faţă de luna precedentă.

Cele mai mari și cele mai mici câștiguri salariale în februarie

Angajații din domeniul serviciilor în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) au avut în februarie 2021 cel mai mare câştig salarial mediu nominal net, care s-a ridicat la 8.047 de lei. Acesta a scăzut ușor, totuși, de la 8.107 de lei, în ianuarie 2021 (-0,7%).).

Pe locul secund sunt angajații din domeniul fabricării produselor din tutun, cu un câștig salarial mediu nominal net de 7.446 de lei (creștere de 53,6% față de ianuarie, când a fost 4.849 de lei ) și cei din sectiunea abricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.314 lei, în scădere cu 0,9% față de ianuarie).

La polul opus, cel mai mic câştig salarial mediu nominal net  a fost pentru salariații din hoteluri şi restaurante, de 1.747 de lei, ceea ce a reprezentat, totuși, o creștere de 0,9% față de luna februarie, când a fost 1.732 de lei. O creștere modestă, de 1,8%, a înregistrat și domeniul apropiat HoReCa, respectiv salariații din domeniul activităţilor de spectacole, culturale şi recreative, care au avut în februarie un câștig salarial nomibal mediu net de 2.938 de lei.

Secțiunile/diviziunile economiei cu cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial nominal mediu net în februarie, față de ianuarie:

Scăderi cu 26,3% în:

  • extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare (câștigul salarial mediu nominal net a fost de 5.493 de lei în februarie 2021)

Scăderi între 6,0% şi 10,0% în:

  • fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (6.314 lei)
  • extracţia minereurilor metalifere (3.413 lei)
  • activităţi de servicii anexe extracţiei (5.589 lei)
  • depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (3.905 lei)
  • producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (4.635 lei);

Scăderi între 2,0% şi 5,0% în:

  • telecomunicaţii (6.540 lei)
  • activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ, inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe (3.903 lei)
  • extracţia cărbunelui superior şi inferior (3.733 lei)
  • fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (3.332 lei)
  • transporturi aeriene (3.999 lei)
  • activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale (5.597 lei)
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.493 lei)
  • transporturi terestre şi transporturi prin conducte (2.860 lei), activităţi de poştă şi de curier (2.388 lei).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu nominal net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN, au fost, cu 53,6%, în fabricarea produselor din tutun (7.446 lei), cu 17,8% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (4.484 lei), respectiv cu 13,0% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (4.026 de lei), ca urmare a acordării de prime ocazionale, drepturi în natură şi sume din alte fonduri, arată datele INS.

Creșteri între 3,0% şi 6,5% în:

  • fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (3.680 lei)
  • alte activităţi extractive (3.006 lei)

activităţi de editare (5.572 lei), tranzacţii imobiliare (2.877 lei);

Creșteri între 1,0% şi 3,0% în:

  • silvicultură şi exploatare forestieră, inclusiv pescuit şi acvacultură (3.173 lei)
  • industria metalurgică (3.525 lei)
  • fabricarea echipamentelor electrice (3.070 lei)
  • fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (2.980 lei)
  • activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2.980 lei)
  • alte activităţi de servicii (2.240 lei)
  • tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (2.732 lei)
  • fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (3.246).

În ceea ce privește sectorul bugetar, în februarie 2021 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în

  • sănătate şi asistenţă socială (-2,7%), de la 4.266 de lei, la 4.150 de lei
  • învăţământ (-0,3%), de la 3.556 lei, la 3.547 lei.

În administraţia publică, câştigul salarial mediu net a crescut uşor (+0,1%) comparativ cu luna precedentă, de la 5.051 de lei, la 5.056 de lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Stelian Ion: ‘Multe condamnări la CEDO înseamnă că Justiția nu și-a făcut așa cum ar trebui treaba, judecătorii pronunță hotărâri în baza acelor legi foarte ciudate’

Avatar

Publicat

in

De

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat luni că nu va accepta ideea ca Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) să fie transformată într-o secţia similară, cu o altă denumire, în cadrul Parchetului General.

„Au fost mai multe runde de dezbateri în Senat. (…) Este vorba despre găsirea celor mai potrivite soluţii pentru a trece acest proiect. Din punctul meu de vedere, şi al Guvernului, proiectul ar fi trebuit să treacă fără niciun amendament, fără alte garanţii, însă există şi alte opinii în Parlament şi aceste opinii trebuie armonizate. În niciun caz nu voi accepta, ca ministrul al Justiţiei, ideea de a transforma SIIJ-ul actual într-un alt SIIJ, cu altă denumire, în cadrul Parchetului. General.

(…) Actuala formă, care a trecut de Camera Deputaţilor, nu înfiinţează un alt SIIJ, însă prevede un mecanism care a fost şi el criticat de o parte a societăţii civile şi de o parte a magistraţilor. De aceea, va trebui să clarificăm şi acest aspect”, a declarat Stelian Ion la Parlamen

Citește și: Ministrul Justiției, Stelian Ion: ‘Trebuie să găsim soluțiile pentru toate categoriile de pensii speciale, nu doar pentru unele dintre ele’

Potrivit acestuia, „varianta cea mai bună este să se dea vot pe varianta Guvernului” şi, dacă această variantă nu va întruni o majoritate, „înseamnă fie că se va bloca proiectul, fie că se va ajunge la o soluţie de compromis, nu cea mai fericită, dar, în orice caz, nu una dezastruoasă, care presupune o formă de garanţie care nu este de dorit pentru viitor”.

El a remarcat, pe de altă parte, că justiţia nu şi-a făcut treaba în unele cazuri şi a anunţat că Ministerul Finanţelor n-ar mai trebui să mai facă aprecieri.

„Multe condamnări la CEDO înseamnă că Justiţia nu şi-a făcut aşa cum ar trebui treaba sau înseamnă deopotrivă că legislaţia ţării este atât de întortocheată şi de atât de ambiguă, încât judecătorii pronunţă hotărâri în baza acelor legi foarte ciudate. O critică aproape constantă din partea GRECO, din partea Comisiei de la Veneţia legată de modalitatea de a răspunde, de angajarea răspunderii magistraţilor a fost legată de factorul politic care este implicat în această procedură de regres, de despăgubiri faţă de magistraţi, şi anume implicarea Ministerului Finanţelor a fost aspru criticată.

Aşa încât propunerea va fi ca Ministerul Finanţelor să nu mai facă el însuşi o apreciere, pentru că nu are căderea să facă acest lucru. Important este ca inspecţiile judiciare, CSM şi celelalte instituţii să redea credibilitatea Justiţiei, de care este atâta nevoie”, a explicat Stelian Ion, informează agerpres.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Dan Barna: ‘Se acceptă organizarea unor evenimente-tip cu o participare de 50% de persoane vaccinate sau care au un test PCR sau rapid’

Avatar

Publicat

in

De

Vicepremierul Dan Barna a anunţat, luni seară, că Guvernul a creat posibilitatea organizării de evenimente sportive pilot cu spectatori, cu o participare de 50% de persoane vaccinate sau care au un test PCR ori test rapid negativ la coronavirus, un astfel de eveniment putând să fie finala Cupei României la fotbal.

El a precizat însă că este obligatorie purtarea măştii la toate aceste evenimente.

„Ideea şi direcţia de politică publică a acestui Guvern – chiar astăzi am discutat în şedinţa de guvern exact acest subiect – este aceea de a încuraja un număr cât mai mare de cetăţeni ai României să se vaccineze. Asta e direcţia principală şi toate măsurile, toate strategiile de relaxare, de încurajare a evenimentelor-pilot, am anunţat şi continuăm pe direcţia aceasta de evenimente sportive-test fanion în care să fie încurajată şi stimulată, de fapt, participarea persoanelor vaccinate. Există şi varianta de test PCR sau de test din ziua respectivă, teste rapide”, a afirmat Barna, la Digi 24.

Întrebat dacă se începe cu finala Cupa României, Barna a spus: „Foarte probabil da”.

„Astăzi am aprobat o HG prin care am făcut posibilă organizarea de evenimente sportive, cu avizul CNSU şi al MS, evenimente sportive-test. Practic, se întâmplă în felul următor: Ministerul Culturii pentru evenimentele culturale, concerte, spectacole sau Ministerul Sportului pentru meciuri, pentru finala Cupei, de exemplu, fac o solicitare către CNSU şi Ministerul Sănătăţii, pentru obţinerea acestor avize şi, în urma HG adoptate astăzi, se poate da această încuviinţare. Practic, se acceptă organizarea unor evenimente-tip cu o participare de 50% de persoane vaccinate sau care au un test PCR sau rapid”, a explicat vicepremierul.

El a adăugat că pentru verificarea îndeplinirii acestor condiţii sunt luate în calcul mai multe variante.

„Ministerul Culturii are deja un acord cu STS, cu accesul la baza de date astfel încât cu buletinul pur şi simplu îţi este scanat CNP, dacă apare persoana vaccinată, poftiţi în sală sau dacă ai o adeverinţă că ai făcut un test, cu testul în mână, tot aşa, primeşti acces la evenimentul respectiv. Aceasta este o variantă. Cealaltă variantă este că persoane care merg şi fac testul şi acum şi în farmacii se poate face acest test încât poţi merge cu un test care arată că eşti negativ.

Cu oamenii care au trecut prin boală, acolo este un termen prevăzut foarte clar să fi fost de la peste 15 zile până la 90 de zile din momentul în care ai fost confirmat pozitiv. Dar pentru aceasta este necesară o adeverinţă de la medicul de familie, pentru că altfel nu ai cum, adică doar pe cuvântul meu că am fost răcit, cu Covid, evident nu este suficient”, a explicat Barna.

Vicepremierul a mai menţionat că purtarea măştii este una dintre ultimele restricţii care vor fi eliminate.

„Şi pe stadion şi la un eveniment cultural se poartă mască. Deci, toate categoriile la evenimente participă cu mască. Tocmai pentru că sunt încă discuţii, le luăm pas cu pas şi ideea renunţării complete la mască este una dintre ultimele restricţii care vor fi ridicate”, a adăugat Barna.

Potrivit vicepremierului, se doreşte ca, prin organizarea acestor evenimente-test, cu un număr mare de oameni, să se observe dacă virusul se mai răspândeşte sau nu.

Barna a afirmat că există „un entuziasm general” că s-a scăpat de pandemie, menţionând că nu este sigur de acest lucru, dar semnele sunt pozitive şi „cifrele sunt în scădere”.

În privinţa revenirii elevilor la şcoală, Barna a declarat: „Eu cred că momentul este potrivit, dar aştept punctul de vedere al specialiştilor, pentru că este foarte delicat acest subiect, că am văzut experienţa anterioară. Din punctul meu de vedere, lucrurile merg într-o direcţie bună şi se poate merge înspre acest lucru”.

Vicepremierul a mai spus că îi îndeamnă pe primari să meargă din poartă în poartă să-i încurajeze pe oameni să se vaccineze.

„Eu sper ca ritmul de vaccinare să crească în urma unui tip de relaxare despre care vorbim, acele evenimente personale, care nu sunt deloc politice sau de strategie publică: nunţile, botezurile, evenimentele de familie, unde indiferent de ce valori personale ai, pe cine simpatizezi sau nu simpatizezi din Guvern sau din Parlament, când e vorba de nunta nepotului, de măritişul nepoatei, de botezul unui membru al familiei, motivaţiile sunt altele şi exact asta este o altă linie de de relaxare pe care o avem în vedere, aceea ca cetăţenii să poată participa în număr mai mare la acest tip de eveniment dacă sunt vaccinaţi. Având această regulă, este un alt element de stimulare”, a explicat Dan Barna.

El a subliniat că vor fi controale şi amenzi în cazul nerespectării măsurilor.

„Măsurile de relaxare de la 1 iunie ţin de evoluţia cifrelor de pandemie, numărul de vaccinări şi rata incidenţei. Pe baza acestor doi indicatori se lucrează şi vom vedea cum vor arăta măsurile”, a adăugat Barna, informează agerpres.ro

Citește și: Dan Barna îl demolează pe Mihai Chirica: ‘Și-a schimbat tricoul roșu cu tricoul galben și-a păstrat, din păcate pentru el și pentru PNL, a apăstrat apucăturile PSD-iste’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend